2,656 matches
-
um plută, Își făcea rugăciunile și mulțumea dumnezeului Savaot pentru că-i salvase viața Într-un chip atât de miraculos. Era liniștit, nu mai avea griji și ambiții și aștepta cu seninătate să-și Încheie viața aceasta, cu toate grijile ei. Nutrea pentru binefăcătorul lui un devotament nețărmurit, iar pe Bodo Îl iubea ca pe copilul lui. Urs Îi povesti În puține cuvinte ceea ce tocmai aflase: Bodo căzuse Într-o capcană și acum zăcea grav rănit la mânăstire la Sfântul Petru. — Nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
acestea că s-a propus ca Iașul să devină "capitală culturală", ce părere aveți? Nimic nu este imposibil și, în plus, este genul de vis care îndeamnă la fapte, care stă la temelia unor noi trepte. Știu că și Clujul nutrește acest vis și Timișoara, iar această concurență nu le poate fi decât de folos. După cum poate fi de folos culturii în general. Îmi amintesc că am participat o dată, cu mai mulți ani în urmă, la un extraordinar festival de poezie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
anume la ceea ce s-ar numi scrisul, literatura ca memorie și experiență. Mă surprind a constata în tot mai multe ocazii (și... texte) că literatura pe care o scriu (indiferent de genul în care "mi se întâmplă" ea) este, "palpabilă", nutrită de experiență și memorie, astea în imanentă capilaritate și compatibilitate cu senzația vitalității (și esteticii) pe care mi le oferă prezentul, contemporaneitatea. Or, chiar prefer, discret (față de mine însumi!) o atare modalitate de scriere, experiența și mnemonica presupunând, firește, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mai ales de către cei interesați. Nu mai e mult și, cum probabil și mizează foștii securiști și nomenclaturiști, acțiunea ar putea sucomba, lăsînd practic fără urmări vizibile această palidă încercare de scoatere la lumină a tenebrelor din care s-a nutrit îndelungata dictatură bolșevică. Au fost publicate numeroase cărți prin care victimele din închisorile comuniste depun mărturie asupra atrocităților la care au fost supuse. Avem o uriașă bibliotecă a mărturisirii golgotei românești. Torționarii, nomenclatura tac. Nu i-a chemat nici un tribunal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
doi artiști peste noapte în adevărate vedete. Pe Cristi în cel mai adorat cântăreț, pe Mircea Eliade într- un autor îndrăgit de public și chiar vocea din ce în ce mai puternică a generației sale. Și nu doar impactul asemănător al operelor și stima nutrită de admiratori, ci și vârstele apropiate, Eliade fiind doar cu un an mai mare decât Cristi, eleganța pe care o degajau și chiar seriozitatea pe care o aveau amândoi în acea dimineață păreau cumva să-i lege pe cei doi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
creadă, dar, nu știu cum să spun?!... e un vis prea mare, prea grandios, prea neașteptat și venit oarecum cam prea târziu pentru puterile sale de a-l lua În „stăpânire”, a-l susține, a-l forma la rândul lui, a-l nutri și a-i da propria-i imagine, propriul „relief”. Sunt convins că generațiile mai tinere, citind aceste rânduri „inflamate de un romantism depășit” sau de un „patriotism de școală, belferesc, depășit”, vor zâmbi, ei, care au devenit acum voiajori internaționali
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
interzise“ au ajuns să domine conversația. Asta probabil se datora șervețelelor Kleenex pe care le consumam și în care îmi suflam cheagurile de sânge din nasul meu dureros și paradit. După care a vrut să discute despre Robby, dacă mai nutream vreun resentiment, ca apoi să sară subit la Jayne și la ce anume aveam de gând cu ea. Așa că răbdarea mea s-a evaporat curând, trebuind să întrerup ceea ce aducea a interogatoriu. Ținea în poală un carnețel și își lua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
eram cumva în stare să ies de pe banda lentă. Eram încă tânăr. Încă deștept. Încă foarte convins de anumite lucruri. Nu mă hodorogisem de tot. Puteam să fac față la greu. Eram capabil să-i spulber resentimentele pe care le nutrea Jayne. (Ce se întâmplase modului în care termina imediat după ce o penetram și cu nopțile în care îi priveam fața în timp ce dormea?) și puteam să-l fac pe Robby să mă iubească. Visasem la cu totul altceva decât îmi oferea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
starea vremii. Preziceam evenimente importante. Vroiam răspunsuri. Aveam nevoie de claritate. Trebuia să controlez lumea. Scriitorul tânjea după haos, mister, moarte. Inspirația lui. Impulsul pe care și-l dorea. Scriitorul vroia explozii de bombe. Scriitorul dorea o înfrângere olimpiană. Scriitorul nutrea nostalgia mitului și legendei și coincidenței și flăcărilor. Scriitorul îl vroia pe Patrick Bateman înapoi în viața noastră. Scriitorul spera că toată această oroare mă va inflama. Eram în situația în care tot ceea ce dorea scriitorul mă umplea de remușcări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mă gândesc la eventualitatea inserării lui În ghidul bibliographic, dat fiind că acolo mai figurează și Dr. Posteucă, Andriu și Iețcu. Închei, urându-ți Împreună cu D-na un an nou fericit și liniștit și asigurându-te de gândurile albe ce nutresc pentru tine. Gh. T. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil ” loc=”Buftea” data=”16 ianuarie 1969”> Stimate și prețuite domnule Dimitriu, Regret, că n-am avut plăcerea să vă cunosc personal; dar am temeritatea să vă spun că vă cunosc sufletește
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
toate cu fațade și tavane din sticlă. Tocmai în Belfast! În timpul violențelor, doar inșii care se îndeletniceau cu sticla făceau avere. De fiecare dată când trec pe lângă aceste noi clădiri, mă gândesc cu admirație la cei care le-au construit, nutrind convingerea că epoca bombelor a apus. - Cum vă definiți voi, nativii din Ulster, dincolo de apartenența civilă, în raport cu Londra și Dublin? Există o competiție culturală între cele două centre în Irlanda de Nord? - O întrebare foarte bună. În cea mai mare parte a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pretenții materiale decât prietenii noștri șiiți care pot trăi numai cu ceai și biscuiți. Și apoi, cum cei de la oraș își pierd tradițiile, ei sunt mai tentați să plece. Ați zis "prietenii noștri"? Sau mi s-a părut? N-am nutrit niciodată ostilitate la adresa lor. Chiar dacă mulți maroniți au colaborat cu ocupantul trebuie să trăiești, nu-i așa, iar în timpul ocupației israeliene, cei instruiți puteau munci, cel puțin Hezbollahul n-a luat nicio măsură de represalii împotriva lor, la eliberare. Unii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să-l fi deschis măcar. Dar ce te faci cu absența privirii? Ca să fiu sincer până la capăt, trebuie să-ți aduc la cunoștință un fapt incontestabil (care-mi scăpa pe vremea când stăteam de vorbă cu tine): noi, francezii, nu nutrim simpatie pentru lumea arabă. N-avem decât interese acolo. Nu este același lucru. Nici "noi" nu înseamnă întotdeauna același lucru. Fabricanții noștri de armament și directorii noștri de muzee sunt interesați de banii arabilor, agențiile noastre de turism, de plajele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
celebră: "Între Justiție și mama, o aleg pe mama". Îți trebuie curaj pentru a recunoaște așa ceva, dar oare este într-adevăr o alegere? La urma urmei, ce poate cortexul contra hipotalamusului? Această atracție fatală e umbra mancenilierului* sub soarele Luminilor. Nutream vaga speranță că o judecată ponderată, departajând clar neajunsurile și meritele, ar putea elimina ireconciliabilul dintre Israel și Ismael. Un miraj. Ceea ce e visceral nu se discută. Nici sacrul. Schimburile sunt imposibil de efectuat. Se recomandă tăcerea. Am înțeles tacit
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Breton și alții, franțuji, nemți și americani care au perfecționat metodele și au aprofundat descoperirea și revoluția"... (Jurnal, 1927) II A vedea în Sadoveanu doar un arhaizant, un îndatorat marilor cronicari și cărților populare, e o eroare; pelerinul printre arhetipuri nutrea (programatic) nostalgia cunoașterii totalizante, integraționiste, angajându-se în lecturi istorice, parcurgând lucrări de filozofie generală, de filozofia culturii și, bineînțeles, apelând la capodopere ale literaturii universale. Când după o întâlnire în redacția Adevărului literar (la 31 ianuarie 1937), G. Călinescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Moldova ștefaniană fuseseră valorificate în 1934 în Viața lui Ștefan cel Mare, scriere a unui istoric riguros. După un an apărea Ucenicia lui Ionuț, primul tom al trilogiei Jderilor, operă suprapunând documentelor fundamentale disponibilitățile ficțiunii; instrumente mijlocitoare, informațiile de arhivă nutresc retroviziuni într-o regie narativă subiectivă. Sintetizând în spiritul construcțiilor epopeice, Sadoveanu e apropiat, firește, baladescului și legendarului; discursul scriptic despresurat lasă câmp liber oralității, spunerii spontane. Deși figură monumentală, nu voievodul stă în primul plan, ci pitorescul Manole Păr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pentru a se transforma, în ochii vulgului, a face să li se presupună inteligență, educație, curaj, patriotism. Cât e de amară pânea străinătății! cât e de greu de trecut piatra pragului tău! Dante. Cei săraci plătesc destulă dare cătră stat, nutrindu-și copiii. Tit-Liviu. Machiavel avait coutume de dire que la fortune frappe au moins une fois à la porte de tout homme; qu'elle entre par la porte et sort par la fenêtre, que lorsqu'on ne mettait pas la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Laiotă Basarab îl acorda sultanului, aprovizionarea oastei devine din ce în ce mai anevoioasă. Corăbiile turcești, care trebuiau să aprovizioneze tabăra sultanului cu grâu din Crimeea și Constantinopol, sunt scufundate de o furtună dezlănțuită în Marea Neagră. „Foametea era mare, spune Angiolello, deoarece cei mai mulți se nutreau numai cu carne și miere și ceva brânză, căci pâine nu se putea avea, nici nutreț pentru cai, câmpurile fiind peste tot arse”... În aceste condiții sultanul este nevoit să ordone retragerea din Moldova, care începe în jurul datei de 16
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să lucrez, știam însă ce trebuie să fac, știam că voi lucra cu români, concetățeni de-ai mei, aleși să reprezinte țara, fiecare la nivelul lui, știam că localnicii, purtând în ei și o urmă de latinitate, ar trebui să nutrească față de noi un soi de simpatie și înțelegere, ceea ce am și constatat, cu plăcere. Am venit cu încredere și optimism, cu dorința de a fi util ministerului, ambasadei și, dacă se putea, fiecăruia dintre dumneavoastră. Acum, în prag de plecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Alianțe. 4. Interesele naționale ale României și „aliatul” rus în anii primului război mondial După obținerea independenței de stat, în 1877-1878, când relația cu „aliatul” rus a fost o nouă experiență care le-a demonstrat românilor că vecinul de la Răsărit nutrește aceleași planuri de cotropire a pământurilor de la Carpați, Dunăre și Marea Neagră, politica externă a României a fost orientată în direcția asigurării securității țării și a consolidării independenței și suveranității naționale. Aceste obiective erau condiția sine qua non a realizării unității
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Franței la București, contele de Saint-Aulaire, scria la 21 august într-un raport către Aristide Briand: “înainte chiar de semnarea angajamentelor sale față de România, Cabinetul de la Petrograd manifesta fără ocol intenția de a le viola”. El adăuga că și Brătianu nutrește mult scepticism cu privire la corectitudinea aliatului rus. Pe aceiași linie, George Buchanan, ambasadorul Angliei la Petrograd, aduce noi mărturi: „Rusia se opunea ca România să câștige Bucovina. Pe de altă parte, Rusia nu considera normal ca teritoriul României să se întindă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Balcani. (subl. ns.) compus din Moldova, Valahia, Dobrogea (România de acum), din Transilvania, Banat și Bucovina (câștiguri în virtutea tratatului din 1916) cu o populație de aproape 13 milioane [locuitori, n.n.]. În viitor, acest stat - credea Polivanov - cu greu ar fi nutrit simțăminte amicale față de Rusia și ar fi avut drept ambiție să împlinească visurile naționale în Basarabia și în Balcani”. Concluzia lui Polivanov: „prin urmare, prăbușirea planurilor de mare putere ale României corespunde în chip particular intereselor politice ale Rusiei”. Așadar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
voinței naționale a poporului român din Bucovina, a hotărât în ședința din 25 noiembrie a.c. constituirea sa în Congres, care să se întrunească astăzi în 28 noiembrie, spre a aduce la îndeplinire dorul și aspirațiunile pe care poporul nostru le nutrește și le păzește cu sfințenie vreme de un secol și jumătate ! Întruniți astăzi în acest măreț lăcaș, care este și trebuie să rămână simbolul unirii în credință, credință în Dumnezeu și în neamul nostru, salut cu nețărmurită dragoste pe reprezentanții
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
toate acestea, bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu atâta dor și suferință, va sosi și că moștenirea lor străbună, tăiată prin granițe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ștefan, și că au nutrit vecinic credința că marele vis al neamului se va înfăptui, când se vor uni toate țările române dintre Nistru și Tisa într-un stat național unitar; constată că ceasul acesta mare a sunat ! Astăzi, când după sforțări și jertfe uriașe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
slabi este greu de găsit, pentru că nu interesează pe nimeni. Cu toate astea, poetul se încăpățânează să fie aidoma păpădiei, cristalizând acea formă perfectă a țestei gânditoare pe care o spulberă copiii la o șoaptă a buzelor. Și poetul se nutrește din puterea celor fără de putere. Sunt un om liber după posibilități, ideal și voință. Uneori sunt slab și nu mă ridic din praful indolenței, dar trupul meu urmându-și umbra pe o stradă în Europa își are inima sub cerul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]