4,294 matches
-
sfinte ale obștenilor și s-au arătat nerecunoscători față de ctitorii târgului Bacău, marii filantropi Grigore Ghica Vodă și Ioniță Sandu Sturdza”, a fost afirmată și prin intermediul articolelor ziarului local „Bacăul”. Dintre cei care au militat activ pentru apărarea drepturilor membrilor Obștei amintim aici pe căpitanul Ercol Rosetti (președintele Obștei) și Mihail Văgăonescu - căpitan în rezervă, invalid de război decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, președintele Societății Invalizilor de Război din România și viitor primar al orașului (1932-1934). Timp de aproape opt ani
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
față de ctitorii târgului Bacău, marii filantropi Grigore Ghica Vodă și Ioniță Sandu Sturdza”, a fost afirmată și prin intermediul articolelor ziarului local „Bacăul”. Dintre cei care au militat activ pentru apărarea drepturilor membrilor Obștei amintim aici pe căpitanul Ercol Rosetti (președintele Obștei) și Mihail Văgăonescu - căpitan în rezervă, invalid de război decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, președintele Societății Invalizilor de Război din România și viitor primar al orașului (1932-1934). Timp de aproape opt ani, mandatarii Obștei au făcut numeroase plângeri și apeluri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aici pe căpitanul Ercol Rosetti (președintele Obștei) și Mihail Văgăonescu - căpitan în rezervă, invalid de război decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, președintele Societății Invalizilor de Război din România și viitor primar al orașului (1932-1934). Timp de aproape opt ani, mandatarii Obștei au făcut numeroase plângeri și apeluri împotriva acestei hotărâri abuzive. Determinarea lor a fost cu atât mai îndârjită, cu cât, în intervalul 1919-1922, Comisia județeană de expropriere de pe lângă Tribunalul Bacău a dat trei decizii privind excluderea Țarinei din procesul de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
22 mai 1840, Primăria încasa de la locuitori numai funciarul cuvenit fiscului), fără a se bucura de nici unul din atributele dreptului de proprietate, iar schimburile și cedările către instituțiile de interes public le au făcut cu consimțământul expres sau tacit al Obștei târgoveților băcăuani (30 noiembrie 1922)”. Dincolo de aceste motivații de natură strict juridică, demersul reprezentanților Obștei a avut, în resorturile sale cele mai intime, și un fundament tradițional-religios. În prezent, puțini băcăuani cunosc faptul că actul de danie, prin care domnitorii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de nici unul din atributele dreptului de proprietate, iar schimburile și cedările către instituțiile de interes public le au făcut cu consimțământul expres sau tacit al Obștei târgoveților băcăuani (30 noiembrie 1922)”. Dincolo de aceste motivații de natură strict juridică, demersul reprezentanților Obștei a avut, în resorturile sale cele mai intime, și un fundament tradițional-religios. În prezent, puțini băcăuani cunosc faptul că actul de danie, prin care domnitorii Moldovei au trecut Țarina orașului în proprietatea târgoveților, a fost „întărit” cu un jurământ (blestemă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lor întru bunătăți, și de a avea asupra lor binecuvântările tuturor Sfinților”. Toate speranțele locuitorilor legate de revenirea instanței asupra deciziei de expropriere, au fost spulberat pe 23 iunie 1931. În această zi, ca urmare a ultimului apel făcut de Obștea târgoveților, Secția III de pe lângă Înalta Curte de Casație a dat următoarea hotărâre: „(...) exproprierea Țarinei este definitivă, iar textele legii agrare aplicate în speță sunt constituționale”. Totuși, anumite paragrafe din legea agrară, ce ofereau primăriilor urbane posibilitatea extinderii intravilanului în scopuri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locale, a datat evenimentul „la trecutul an 1848”. Fondatorul, clucerul Alecu Vilner, a reușit, prin intermediul propriilor fonduri, să organizeze o trupă de actori amatori, „cu care se sili a răspândi în public gustul teatrului românesc”. În anul 1852, mandatat de obștea târgului, acesta a încercat să scoată instituția din sfera privată și să o ridice la rangul de Teatru Național. Având în vedere „mărginitele mijloace”, pe rând, Eforia Bacău și Ministerul de Interne (Departamentul Trebilor Dinlăuntru) și-au exprimat incapacitatea de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tov. de rang mare venit în inspecție la comuna Buda-Pătrășcani tocmai, hăt, de la raionala Bârlad. De fapt, acest document încropit cu mare greutate de către individul în cauză ne arată încă o dată (dacă era cazul) cam ce „personalități” băgase în fruntea obștii „revoluționarul” partid al clasei muncitoare. La finalul acestui scurt studiu documentar, vom cita din procesul verbal întocmit la data de 25 ianuarie 1951, cu ocazia vizitei „de lucru” a eminentului activist de partid muncitoresc român: „...noi Ștefan Chiriac Vicie Președinte
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
evreiesc Schaffer, pentru a părea cât mai neaoș și loial noilor stăpâni cu stea în frunte ce propovăduiau cu maximă ură „internaționalismul proletar” și „revoluția socialistă mondială”. De altfel, aproape imediat după evenimentele din august 1944, Schaffer fusese „ales” de către obște și aprobat pe funcția de subprefect de către trupele rusești de ocupație ale Vasluiului, respectiv de către șeful Subcomisiei Aliate de Control (rusească, fără picior de occidental!), locotenentul superior Antosiak, spaima restaurantelor din oraș! Dar, iată că anul 1947 ni-l prezintă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
profund demagogică, din care reiese clar amestecul partidului comunist, măcar prin modul lemnos de exprimare al avocatului Schaffer: „... pentru a înlesni și promova o acțiune pe linie democrată și progresistă, care să aducă o deslegare favorabilă a chestiunilor ce interesează obștea evreească, în toate compartimentele sale, inclusiv restratificare și productivizare (sic!, n.a.), se consideră demisionară pe data de mai sus”. Pe restul filei, fuseseră trecute numele „bieților” demisionari, care vor fi semnat hârtia cu lacrimi grele în ochi. Iată-i: „Rabin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și prizonieri la carierele de piatră Timpul adreselor și al informărilor reciproce trecuse așa că s-a trecut la executarea propriu zisă a decretului-lege 3.984/ 5 decembrie 1940, act normativ ce stabilea obligația evreilor de a presta muncă în folosul obștii. Astfel, la data de 27 august 1941, Serviciul județean de lucrări publice și comunicații Fălciu, făcea cunoscut Prefecturii cu adresa nr.1893, faptul că: „...acest serviciu poate întrebuința cca. 30 de evrei din MFO (munca de folos obștesc, n.a.) pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ce este, deasemenea, pensionar”, ne-a scris dl. Busuioc. În continuare, face o descriere patetică a luptei pe care o duce de 20 de ani atât cu autoritățile județene cât și cu angoasele și disprețul suveran ale celor aleși în fața obștilor din comunele Văleni și Ferești. Nevrând să facem vreun comentariu, deocamdată, vom dezbate cele petrecute în urmă cu aproape 60 de ani. Chiar și autorul corespondenței ne-a avertizat că: „... scopul scrisorii mele către dv. este mai mult de ordin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de retrocedare a pământului părinților noștri, sătenii din Ferești se uită urât și amarnic la noi, numindu-ne <<venetici>>”, ne-a scris cu amărăciune fiul satului Ferești, Emanoil Busuioc. Îl credem, deoarece nici autoritățile inițial numite și ulterior alese ale obștilor, nu sunt mai breze la capitolele „dreptate” și „adevăr”, de care, uneori, habar n-au și noi considerăm că după atâția ani de îndoctrinare și îndobitocire colectivă, vechile mentalități ale oamenilor referitoare la proprietate și proprietari de drept, au fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
materiile prime și vinde produsele la prețuri mai scăzute decât marea proprietate”. În ședința de la Senat din data de 18 martie 1914, Constantin Argetoianu a adus mai multe argumente în favoarea marii proprietăți: „Brătianu aducea ca argument în favoarea micii proprietăți avântul obștilor sătești, pe când, în realitate prosperitatea acestora constituie cel mai puternic argument în favoarea culturii mari. Prin obști sătești, micii cultivatori asociându-se pot să beneficieze de avantajele culturii mari. La noi, proprietatea mare are și alte avantaje față de proprietatea mică: are credit
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
din data de 18 martie 1914, Constantin Argetoianu a adus mai multe argumente în favoarea marii proprietăți: „Brătianu aducea ca argument în favoarea micii proprietăți avântul obștilor sătești, pe când, în realitate prosperitatea acestora constituie cel mai puternic argument în favoarea culturii mari. Prin obști sătești, micii cultivatori asociându-se pot să beneficieze de avantajele culturii mari. La noi, proprietatea mare are și alte avantaje față de proprietatea mică: are credit ieftin, poate obține prețuri mai avantajoase pe produsele sale. Dacă țăranul și-ar evalua munca lui
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Nu acesta este criteriul care trebuia avut în vedere în stabilirea superiorității unei proprietăți, susținea Constantin Argetoianu. Scopul agriculturii este să dea agricultorului un beneficiu cât mai mare. Prin urmare, trebuia avut în vedere beneficiul care rămânea agricultorului. În ce privește avântul obștilor sătești, Constantin Argetoianu susținea că acesta constituie cel mai puternic argument în favoarea proprietății mari, căci prin obștile sătești, mici cultivatori, asociindu-se puteau să beneficieze de avantajele marii culturi. În ședința din 4 martie 1914, C. Alessiu a combătut argumentele
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Scopul agriculturii este să dea agricultorului un beneficiu cât mai mare. Prin urmare, trebuia avut în vedere beneficiul care rămânea agricultorului. În ce privește avântul obștilor sătești, Constantin Argetoianu susținea că acesta constituie cel mai puternic argument în favoarea proprietății mari, căci prin obștile sătești, mici cultivatori, asociindu-se puteau să beneficieze de avantajele marii culturi. În ședința din 4 martie 1914, C. Alessiu a combătut argumentele conservatorilor în favoarea marii proprietăți. „cine cultivă azi moșiile? Nu tot țăranul care le va cultiva mâine când
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
mai bâtrân decât cumnatul său, însă acesta era popă, ba chiar om de frunte între popi, și de aceea neamurile nu făceau nimic fără de a-l fi întrebat mai-nainte pe dânsul. De fapt, statutul său social de sfătuitor al obștei i-a asigurat, mai întâi de toate, părintelui Furtună trecerea deosebită pe care o avea la rudele sale și apoi "firea" sa: așa iute și furtunos cum era, el nu se pripea niciodată, ci-și lăsa timp, asculta cu luare-aminte
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
-o, și vai ție dacă vei fi greșit de dânsul, căci pretutindenea unde se ivește el stai și tu, ca să fii judecat. Fragmentul nu propune, ci legiferează o tradiție, de aceea tonul naratorului este acela al autorității unui reprezentant al obștei sătești mai mult decât al unui observator din afară. Nu regăsim însă aici aproape nimic din cultul creștin al morții. Mai degrabă rândurile ne conduc la cuvintele părintelui Pavel Vesa, doctor în istoria Bisericii Transilvănene a secolului al XIX-lea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
bisericească abandonată devine han, respectiv o moară părăsită devine cârciumă. Hanul aparține unui spațiu deschis, el e al tuturor acelora care îi trec pragul; moara și casa popii sunt proprietățile comunității, sunt așadar legate de spațiul închis și securizat al obștei. Părăsite, moara și casa bisericească își pierd calitatea de loc, consacrat de bătătură, de așezare a ființei, devin spații ale necunoscutului, ale incertului în care își fac sălaș diavolii. Deși se simte fermecat de ciudatul han, Tașcă nu se lasă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sunt secondate însă de inspirate alegeri caracterologice și onomastice. În acest cadru supradimensionat este construit un personaj veridic, preotul "muntean" din Mănești care nu prezintă structural trăsăturile ale "misionarului", ci este "pământean" cu știință de carte pentru care desprinderea de obște reprezintă o dramă existențială. Unii cercetători consideră numele și toponimicul gepide 183, însă fără bază științifică. Ca de fiecare dată în denumirea eroilor săi pentru Slavici lucrurile sunt mai simple decât par. El optează pentru Manea, o variantă frecventă și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu sine, cu celălalt, cu ceilalți și din nou cu sine pentru a găsi, în final, liniștea și împăcarea alături de soțul și de copilul său. Ea urcă o Golgotă în piscul căreia nu cunoaște sacrificiul suprem, ci maxima gratificare a obștei care o consacră ca model pentru puterea de a rezista, de a răbda și de a răzbi în numele iubirii ei. Ce reprezintă oare toate aceste momente ale unei existențe, dacă nu trepte ale ascensiunii unui caracter spre desăvârșire?! Și ce
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ce a făcut istorie în literatura română și cea universală: EMINESCU „CEL MAI MARE POET AL ROMÂNILOR” și nu întâmplător este faptul că ea a fost emisă tocmai de Ion Creangă. Această afirmație se poate găsi scrisă pe cartea De obște Geografie... a lui Amfilohie Hotiniul, pe care povestitorul o primise în dar de la prietenul său drag și pe care notează: „ Dăruită mie de dl. Mihail Eminescu, eminentul scriitor și cel mai mare poet al românilor, 1878, I. Creangă”. * După 1883
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
evidențiată, în cazul micro-societăților de tip urban, ea se afirmă cu mult mai multă vigoare. O posibilă explicație rezidă în faptul că fragilitatea numerică a micro-societăților de agricultori face ca acestea să-și protejeze membrii legați de o solidaritate de obște care excede, se pare, criteriile de excludere. Un alt plan vizează vigoarea cu care autoritatea centrală își exercită prerogativele. Astfel, cu cât autoritatea centrală este mai prezentă în cadrul micro-societății, cu atât fenomenul excluderii și al marginalizării este mai evident." (Bogdan-Alexandru
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
InterDisciplinary Press, 2011, p. 60). 372 "Într-o societate ierarhizată patrimonial în funcție de bunurile imobiliare, cum sunt micro-societățile de agricultori, străinul este puternic marginalizat. Conservatorismul unui asemena tip de societate, interesul major manifestat de membrii comunității pentru prezervarea bunurilor funciare în cadrul obștii ca și ponderea semnificativă pe care imaginarul tradițional o are asupra structurării mentalităților colective generează o reacție de marginalizare a străinilor lipsită de orice echivoc. În schimb, societățile în care ierarhia patrimonială este fundamentată pe bunuri cu valoare mare și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]