3,019 matches
-
manifestare pasivă a opoziției menționăm: inerția, lenea, aparenta uitare de a face ce ți s-a cerut. Opoziția activă se referă la: mânie, revoltă, obrăznicie. Mânia constituie supapa de evacuare a opoziției. Opoziția este generată uneori și de dezacordul dintre obișnuința generală a copilului de a fi permanent satisfăcut, de a se afla în centrul atenției și opreliștea care intervine la un moment dat Ce putem face? Stabiliți limite clare înainte de a cere respectarea lor Copilul trebuie să știe care este
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
uneori și un scop agresiv, pentru a provoca pedepsirea cuiva. Ce putem face? Nu închideți ochii la aceste comportamente Spuneți întotdeauna adevărul Identificați cauza reală și apoi interveniți Explicați-i copilului că minciuna iese întotdeauna la iveală Până își formează obișnuința de a spune adevărul, să îi promitem copilului că nu îl vom pedepsi dacă spune adevărul într-o situație mai neplăcută Încercați să faceți legătura între sinceritate și demnitatea, curajul său Arătați i care sunt consecințele unui astfel de comportament
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13. Succes în găsirea unor noi șiruri corespunzătoare pătratului magic de 3 pe 3 căsuțe! ȘI O ALTFEL DE GIMNASTICĂ A MINȚII Omul de orice vârstă are nevoie de recreere. A devenit o obișnuință ca o parte din timpul liber să fie acordat dezlegărilor de probleme rebusiste, unde, pe lângă „aerul” distractiv pe care îl aduc, se valorifică bagajul de cunoștințe de cultură generală. Practic, o problemă rebusistă simplă și atractivă numită este monoverbul (o
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
În acest sens o perioadă de 21 de zile perioadă necesară pentru formarea acestor căi neuronale noi. Practic putem vorbi de o reconfigurare a subconștientului, deoarece subconștientul este sediul tuturor credințelor, obiceiurilor, transformărilor. Iar pentru ca subconștientul să deprindă această nouă obișnuință sunt necesare 21 de zile de muncă continuă. În momentul În care ne dorim să producem o schimbare În viața noastră, pornim cu entuziasm, dar după o perioadă renunțăm, ne scade interesul. Ce se Întâmplă de fapt? Sunt vechile obișnuințe
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
obișnuință sunt necesare 21 de zile de muncă continuă. În momentul În care ne dorim să producem o schimbare În viața noastră, pornim cu entuziasm, dar după o perioadă renunțăm, ne scade interesul. Ce se Întâmplă de fapt? Sunt vechile obișnuințe, vechile modele de comportament, care au fost Învățate ani de-a rândul și care sunt adânc Înrădăcinate În subconștientul nostru. Tocmai de aceea e nevoie de perseverență, de o muncă zilnică cu noi Înșine și este nevoie de un program
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
subconștientul nostru. Tocmai de aceea e nevoie de perseverență, de o muncă zilnică cu noi Înșine și este nevoie de un program de acțiune susținut o perioadă suficient de mare de timp astfel Încât să formăm noi modele de acțiune, noi obișnuințe și implicit să avem parte de alte rezultate În viața noastră. Dacă vrei să ajungi În vârful unui munte cel mai important este primul pas. E momentul zero când spui: “acum vreau să fac acest lucru; vreau să ajung În
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
la Împlinirea sufletului nostru, la Împlinirea menirii noastre. Atunci când Începi acest proces al transformării , când pornești pe drumul spre autocunoaștere, autodezvoltare, poate vei părea și tu ciudat pentru cei din jur. Noua cale pe care ai pornit presupune și noi obișnuințe, renunțarea la cele care nuți sunt favorabile sau te Înpiedică pe drumul autocunoașterii tale. Teoria Haosului spune că mișcarea aripilor unui fluture Într-o parte a lumii poate provoca un taifun În alt punct al planetei. Adus la cazul omului
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
schimbare interioară ne poate transforma viața . Dacă ne dorim să obținem niște rezultate, să fim mai sănătoși, mai Împliniți, atunci ar trebui să practicăm această artă de a dărui zilnic și asta timp de 21 zile, timp necesar pentru ca noile obișnuințe, noul mod de gândire să-și facă loc În viața noastră. Desigur , pentru a menține starea obținută ar fi indicat să continui acest exercițiu daca-l pot numi așa, timp de trei luni. Dacă te-am convins cât de importantă
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
personală. G. Davis, (Ana Stoica Constantin, 2004, p. 132) grupează atributele persoanei creative după cum urmează: * Conștienta creativității, încrederea în sine și valorizarea creativității. Majoritatea persoanelor foarte creative sunt conștiente de capacitatea lor creativă. Ele fac lucrurile în mod creativ, din obișnuință și cu plăcere. Acordă atenție la tot ce ține de creativitate și prețuiesc originalitatea atît la sine, cât și la ceilalți. * Originalitatea este atît o aptitudine creativă, cât și o trăsătură de personalitate, în sensul de a fi neconvențional, flexibil
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
supleței, calități deosebit de necesare acestui joc. Exercițiile de forță aplicate la începutul antrenamentului, pe fondul unei stări funcționale optime a sistemului nervos central, favorizează formarea și perfecționarea raporturilor de coordonare nervoasă, care asigură creșterea forței musculare. Pentru a evita crearea obișnuințelor, apariția oboselii psihice și a plictiselii, complexele de exerciții și condițiile de desfășurare a acestora se schimbă periodic. Totodată jucătorilor trebuie să li se prelucreze regulile de bază care se folosesc în executarea exercițiilor de forță, referitoare la blocarea respirației
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
abisului. ) Geniul Rău este expresia autoînșelării de care Descartes are nevoie pentru a-și face rațiunea imparțială, așezînd-o astfel ”pe drumul drept care o poate conduce la cunoașterea adevărului”.) El poate semnifica totodată faptul că marele obstacol în calea adevărului este obișnuința gîndirii de a lucra cu prejudecăți, algoritmizarea ei care sărăcește ființa umană prin aceea că o îndepărtează de latura ei interogativă. Această ipoteză, dar mai ales formularea pe care o întâlnim în Meditații, a generat discuții numeroase. Interpretările cele mai
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
totul, îndoiala lui este cu siguranța una reală, folosită ca și la Augustin pentru aflarea adevărului, a unor idei clare și distincte. Dar de fapt și Descartes pleacă tot de la o convingere, anume aceea că tocmai curățirea minții de unele obișnuințe și prejudecăți îl va conduce la cel puțin o certitudine. ) Referitor la ideea «îndoielii metodice» (le doute methodique) V.Brochard apreciază că .) Îndoiala scepticilor e un scop, cea a lui Descartes e un mijloc ; Descartes însuși subliniază, la sfârșitul Meditațiilor
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
acelea ale spiritului în sens strict? Căci mâinile lăutarului nu sunt aici organe distincte de corp ci mai curînd o metonimie a corpului. Corpul în întregime este cel care cîntă la lăută și conservă într-o memorie a lui această obișnuință, această artă sau abilitate. Această știință a corpului este folosită ca știință (și nu ca acțiune mecanică ) fără să fie reflectată, gîndită ca știință. În astfel de situații, corpul, se spune, imită sufletul, comportamentul lui ne face să ne gîndim
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ne gândim în acest sens că pe monede în locul imaginii lui Cristos, era inscripționată imaginea lui Basilius sau a fiului său și a tatălui său. Începând cu secolul al IX‑lea Mișcarea iconoclaștilor nu a reușit să înfrângă dorința și obișnuința popo‑ rului de a venera icoanele și a vedea în ele pe Dumnezeul în care credeau. Această mișcare a sfârșit așadar într‑un faliment total în anul 834 când împă‑ răteasa Teodora a abrogat edictele iconoclaste. În perioada iconoclasmului, iconodulii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mai eficiente de a învăța este observarea activității altora în rezolvarea problemelor. Menționăm câțiva factori care îngreunează activitatea în grup și care fac uneori ca grupurile să fie mai puțin eficiente decît activitatea independentă: a. Opoziția de scopuri, interese și obișnuințe ale membrilor. b. Dificultățile de comunicare tind să sporească pe măsură ce grupul crește. c. Dificultățile de coordonare cresc dacă grupul se mărește. d. Distragerea și supraestimarea pot conduce la diminuarea efortului individual concentrat. e. Dependența excesivă de ceilalți poate fi favorizată
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
spatele. O comunicare eficientă are următoarele caracteristici: * Pornește de la datele realității concrete, prezența situației; * Congruența dintre mesajele verbale și nonverbale; * Acordarea feed-back-ului reciproc; * Efect de autoreglare asupra conduitei personale - homeostazie comportamentală; * Facilitarea conștientizării de sine; * Adaptarea creativă a persoanei. Există obișnuințe verbale care blochează comunicarea pe care fiecare dintre noi le folosim, uneori inconștient sau conștient: * Amenințările; * Dirijarea; * Ordinele; * Critica; * Tăinuirea informațiilor cheie; * Interogarea; * Refuzul de a accepta problema; * Dignosticarea motivelor sau cauzelor ; * Persuasiunea prin apel la logică; * Schimbarea subiectului; * Punerea
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
desigur reversibile în funcție de schimbarea îndrumătorului. Dar să ne închipuim că acești copii sînt sugari și că se scaldă în aceeași atmosferă douăzeci si patru de ore din douăzeci și patru. Putem să considerăm că în acest caz caracteristicile de comportare vor deveni obișnuințe, apoi trăsături de caracter. În plus, experiența pune în lumină aspectul oarecum “polidimensional” al comportării. Acești copii, supuși unui regim autoritar, păreau docil,moi, apatici. În ei doarme însă o forță nebănuită care își va găsi expresia din momentul în
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
caracterială. Fuga apare ca o tendință de evaziune, mai mult sau mai puțin voită și irezistibilă, din mediul în care se află copilul (familie, școală), pentru un timp scurt, și cu o motivație precisă, sau ca o rupere brutală de obișnuințele de viață, reflectând o stare de inadaptare care se întâlnește la ambele sexe. Ca modalitate de manifestare, fuga poate fi izolată, periodică sau repetată și permanentizată, ca o trăsătură negativă de conduită prin care subiectul eludează anumite dificultăți întâlnite. Ea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
către beneficiar un rol important îi revine bibliotecarului, ca mijlocitor spre documentul secundar sau terțiar”(<footnote MARINESCU,Nicoleta(coord.); IANUȘ,Mariana;ALEXANDRE SCU, Anca: Biblioteca, de la tradiție la modernitate, Astel Design, Iași, 1999, p.60 footnote>). Sala de referință creează obișnuința unei informări autonome la studenți, cât și satisfacerea interesului de informare în disciplinele conexe. Sensibilă la problemele societății, sala de referință trebuie să vină în permanență în sprijinul beneficiarului. Prezint mai jos oferta bibliotecii către cititor, prin pagina Web (http
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
de extinse arii naturale se consideră rezultatul unei bune planificări, spre deosebire de dispersarea acestor puncte pe întreaga arie. Astfel se poate aprecia mai bine frumusețea mediului natural. Înainte de a face o investiție în hotel și în construcții similare vor trebui studiate obișnuințele de deplasare și petrecere a vacanței de către potențialii oaspeți, cu scopul de a adecva dimensiunile și instalațiile sale la cerințele și necesitățile acestora. Acest lucru este de o mare importanță și se bazează pe conceptul de orientare spre piață, deciziile
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
om poate scrie oricând dacă se apucă de lucru cu tenacitate și mărturisea că el însuși a scris silit fiind de necesitățile economice. Dar putem presupune că aceste ritualuri aparent 124 capricioase au în comun faptul că, prin asociație și obișnuință, ele înlesnesc producția sistematică. *13 Au oare instrumentele ou care se scrie vreun efect demonstrabil asupra stilului literar ? Are vreo importanță faptul că autorul scrie o primă versiune cu toc și cerneală sau faptul că se apucă să compună direct
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
această categorie intră și dorința de a fi împreună cu unii copii, preocuparea de a face, în genere, ceea ce fac cei de vârsta sa- se manifestă tendința de conformism. 2) Alteori, conformismul nu decurge din afirmații sociale, ci din tendințele normative, obișnuința de a se supune la norme, la obligații. Institutorii, profesorii, părinții, societatea îi cer să se supună la o îndoctrinare socială, iar copilul, deprins să asculte, se supune. 3) Supunerea la obligații poate fi însoțită de teama consecințelor neascultării. Frica
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sunt create de dezorganizarea familiei prin divorț. De multe ori, educația elevului este lăsată pe seama unui singur părinte, sau a unor rude care nu se pot ocupa suficient de el. În aceste situații, copiii pot să-și formeze deprinderi și obișnuințe urâte. Copilul, conștientizând drama care are loc, începe să se frământe, să-și pună tot felul de probleme, cărora nu le găsește răspuns acceptabil, își simte sufletul încărcat, este chinuit de perspective sumbre pe care le întrevede. Dacă până în acel
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
pe individul respectiv să nu-și găsească niciodată vreo vină în acțiunile lui neizbutite și să dea vina pe alții. Conduita de lamentare perpetuă, în alte cazuri, de imprecații necontenite la adresa anturajului, nu sunt decât rămășițe ale deprinderilor infantile, ale obișnuinței de a primi mai mult și a da mai puțin” (Pavelcu, 1999 p.5). Cu alte cuvinte, trebuie găsită linia de mijloc între cele două metode extreme și deopotrivă de dăunătoare ale educației: cea a educației prea indulgente, lipsite de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
proces de maturizare, se impune o justă adaptare a regimului de activitate intelectuală la propriile particularități psiho-fiziologice, formarea unui stil eficient de muncă intelectuală (prin însușirea unei tehnici raționale de pregătire a lecțiilor și de realizare a temelor, prin formarea obișnuinței de a și organiza efortul intelectual după normele psihoigienei și ale cerinț elor pedagogiei). Una din cerințele psihoprofilactice importante pentru activitatea educativă o constituie stabilirea judicioasă a volumului de sarcini și a duratei efortului intelectual în raport cu vârsta, precum și diferențierea tehnicilor
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]