2,513 matches
-
un zîmbet larg. - Unde-ai găsit mașina, Pat? a-ntrebat ăla. Celălalt gabor a deschis ușa din spate. - Toată lumea afară! A zis ăla McKinney și Cole stăteau pe bacheta din spate. Au coborît și gaborii i-au scotocit. Gaborul care Îl ochise pe Pat a găsit imediat bățul de iarbă În buzunarul de la cămașa lui Cole. - Am destul aici cît să salt toată gașca. Gaborul ăsta avea o față cu pielea netedă, roșie, și zîmbea În continuu. Mi-a găsit pistolul În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Întins și am Încercat să dorm. CÎnd am Închis ochii, am văzut un chip oriental, cu buzele și nasul mîncate de o boală. Boala s-a extins, dizolvînd chipul Într-o masă cu aspect de amibă În care pluteau ochii, ochi reci de crustaceu. Încet, un chip nou a luat formă În jurul ochilor. O serie de chipuri, de hieroglife diforme, ducînd spre punctul În care calea omenească se sfîrșește, În care forma omenească nu mai poate asimila oroarea crustacee care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
ușurință atât prin culorile predominante - ocru, brun, galben, roșu englez, cât și prin forma specifică a detaliilor de desen, cum ar fi siluete umane, animale, etc. Foarte interesant în arta lui Măric este faptul că într-o perioadă avea pictați ochi umani pe picioarele personajelor lui, sau în diverse alte locuri. Bineînțeles Măric nu este un pictor detailist, ca să piardă mult timp cu detalii mărunte. Este în schimb un pictor foarte prolific, și poate scoate foarte repede o lucrare de foarte
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
pentru că dacă gândești la lucruri ce-i pot fi indiferente, gândurile tale nu pot avea puterea să-i cheme privirea în creierul tău. Dar cum Dumnezeu, nici teama nu cheamă magnetic controlul? Mă uit la Lustgarten și la Henriette, ne uităm ochi în ochi și îmi vine să le pufnesc în nas, că sunt orbi. Mai ales că au priviri compătimitoare. Dar dacă și ei joacă teatru?“ „Cumințirea“ eroului, părăsirea lumii afacerilor după achi tarea datoriilor bucureștene, retragerea la o margine de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
m-a luat scurt: „Hai că nu te mănâncă, grăbește-te că-ntârziem.“ Ce era să fac? Am urmat-o fără murmur, pe drum tot gândindu-mă cum să mă comport când mă voi afla în fața marelui om. Voi fi ochi și urechi, dar mut, am decis până la urmă. Voi fi însoțitorul mut al colegei mele, care, prietenă cu Mițura, obișnuită a casei, va avea ea toată inițiativa. Înainte de-a ne urca în troleibuz, în Piața Romană, am cumpărat flori
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de rigoare a judecății. Căci apelul la un limbaj pedestru, ca să nu spun de o uzualitate... stradală, duce judecata de valoare în marginea kitschului: "... poezia rămâne o ochire adâncă...", "...pornirile nuizabile ale junișcanilor...", "poetul care catadicsește să-și arunce privirea...", "ochindu-și dintr-o parte opera...", "... conceptul de viață al poeților-înaintași amestecați sub lespezile cele reci și uriașe ale vremilor amestecate...", "Eminescu găsea cu potriveală să vorbească..."; "... mahmurul (sic!) dar inimosul patriot Cârlova...", "moartea lui destupă urechile unui tulburător paradox", "Deavolna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ieșeau de multe ori pe dos; Cățeaua clămpănea 62 în dreapta și în stânga, încolțănd când pe Lochman, când pe Vadana; Rosetti, profitând de limbuția celorlalți, curățea merindele de pe masă cu o poftă de vrednic vânător; iar colonelul Sturdza asculta, tăcea și ochea cel mai bun pat de dormit, pe care punea stăpânire din vreme, ca să nu îl ieie altul cineva. Dar, într-un rând în pădurile de la Sinești, soarta a pedepsit amar pe Sturdza pentru apucăturile sale egoiste. Ca totdeauna, el ieși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
împușcătură, pe urmă nimic, timp de mai bine de o oară. Cum sta Rosetti așa rezemat de copac în așteptarea vânatului, vede deodată o vulpe scăpărând în fuga mare pe dinaintea lui la distanță de vro 20 de pași. Iute o ochește, dar pușca îi clănțănește în mână fără să ieie foc, și cu toate acestea, vulpea în aceeași clipă cade moartă la pământ. Am făcut cu toții un chef nespus de această ciudată întâmplare. Unii spuneau că Rosetti are farmec la pușcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Da' bine, acolo mă îndemni tu, unde e izvor de urși? Habar să n-ai. Ești cu Codreanu, adaose el cu un aer protector. Și cine mai merge? Apoi suntem șase, într-ales, toți buni de picior și meșteri la ochit, de cei care nu dau dos la față. Este o vorbă că omul cum și-o face singur nici dracul nu i-o face. Tocmai așa am pățit-o și eu. Ca să nu mă arăt fricos, deși cam cu sfială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
32 Potolit. 33 S-a revoltat. 34 Generația tânără. 35 Adversar. 36 Mitropolit. 37 Un bătrân soldat francez (franceză). 38 Urâtă (regionalism). 39 Monedă de patruzeci de bani. 40 Bocanci, cu vârful lat. 41 Cizmar. 42 Impozit; cotă parte. 43 Ochesc. 44 Așchii de lemn. 45 Defect. 46 Bucăți. 47 Negustor. 48 Mustăți. 49 Glumeț, poznaș. 50 Priceput. 51 Fânețe. 52 Pipă. 53 Deal mic, colină. 54 Pândă vânătorească. 55 Cărare pe care trec animalele. 56 Răsfiră. 57 Să vorbească urât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
caz canadian, Brodeur 2000). Acesta este rareori un proces ușor. Sheptycki sugerează că acțiunea împotriva banilor de pe urma drogurilor, de exemplu, este un ,,cal troian", cu sisteme de supraveghere menite să-i identifice pe cei care întreprind spălarea banilor, capabile să ochească sumele mult mai mari de bani ascunse de cei care comit evaziuni fiscale (Sheptycki 2000b). Și: când aplicarea legii și politica externă sunt amestecate, din rațiunea ideologică a întâmpinării unei noi amenințări la securitatea națională, mult prea des prima se
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
ceva. A trecut pe lângă asta, cică, i-a atins o țâță întâmplător cu cotul, dar e băiat finuț. Respectiva mirosea cam nasol. Ar trebui să o trimită să se spele înainte să se bulească. De fapt, pe toate le-a ochit Marian, afară de una slabă, schiloadă, nu face acte umanitare cu aia. Altfel, n-are criterii. Tot ce mișcă. Râul, ramul, relație libidinală cu întregul univers. Mai ales cu doamna Aduța, căreia i-ar recomanda să-și ia niște chiloți cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
salivar să nu-i terfelească imaginea domnului Cutare, care uite că se proptise în ușa bisericii. Și botezul a curs așa, în același ritm glumeț, ghiduș. O slujbă amuzantă, comică. Sau comercială. Apoi, părintele care avea chef de joacă a ochit în strană doi copilași de vreo 6-7 ani. Voi sunteți botezați, i-a întrebat? Ce dacă sunteți! Ia, dezbrăcarea, să vă mai botez o dată. Doamne și ce s-a mai râs în biserică la faza asta, când am văzut fețele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și Chloe, eroii ro ma nului pastoral, numai grație și naivitate, al lui Longos, bătrân astăzi de o mie șapte sute cincizeci de ani și pe care Goethe se mândrea a-l reciti măcar o dată În fiecare an? Vor fi avut ochi pereții acestei odăi, să-i vadă farmecul nespus al pudoarei ofensate, violentate și resemnate? Spaima și teroarea din ochii ei plini de implorare? Părul frământat și des pletit până peste coapse? Sânii, albi și zbuciumați, feriți pe cât se poate? Pulpele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Si-i faci s-arunce hainele tristeții. Azi când din cerul sfânt te-ntorci cu gândul La-ntâia zi din viața ta curată,Slăvind pe Dumnezeu și adorându-l, Spre noi cei păcătoși cu milă cată, Și, cu-ai tăi ochi pe Fiu-nduplecându-l, Ne mântuie de iad, o Prea-ndurată! Fr. Ioan Butnaru (Viața, nr. 9, septembrie 1938) 8. PR. IOSIF CELANTE autobiografie M-am născut din părinții Const. Celante și Argia Baroli de origine italieni, în ziua de 16
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Negoițescu (e încântător de nebun!); iar în al doilea - combinații pitorești de nedescris între marinari finlandezi (vârsta 15- 50 de ani) și cocote băștinașe, îndeaproape supervizate de peștii respectivi. În sfârșit, am ajuns să văd și eu cu propriii mei ochi scene de tavernă autentice, cum numai în filme am văzut. În toate cele trei săptămâni, citit aproape nimic - câteva cânturi din Eneida - și foarte puțin scris - tabloul al III-lea din Regele, și acela cu chiu, cu vai... Sper însă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fiindu-ne numărate de stat, descopeream în asemenea știri mult umor amar. Prietenul meu, inginerul constructor care peste patru-cinci ani avea să fie spânzurat și care azi figurează în acte ca sinucigaș, a spus despre acel „accident de vânătoare“: „Vânătorul ochește în direcția în care fuge cerbul, dar de data asta cerbul i-a fugit vânătorului pe gură“. Asemenea glume își cereau continuarea, o vorbă o atrăgea pe alta: „Mai bine vrabia din mână decât cerbul din gură“ sau: „Mai bine
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ar fi totuna dacă Lahn e-un nume de apă, de stradă ori de boală. și-ai să te ferești ca alții să-ți citească pe față „Lahn“, și vei tăcea și-i vei lăsa să creadă că n-ai ochi pentru frumoasele peisaje și pentru prezentul acestei țări. Dar înaintea rațelor de pe râul Lahn a mai existat ceva de care am amintit la început. În timpul călătoriei cu trenul spre Marburg am făcut cunoștință cu Inge Wenzel în drum spre Rimini
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Unirii împreună cu alți studenți, obligați să participăm cu entuziasm spontan la paradă, dom nul ministru Florescu, așezat undeva la tribuna ofi cială, m-a recunoscut. Nu mă mai văzuse de câțiva ani. R.P. Avea ochi buni, domnul ministru. A.R. Ochi de vultur de pradă. M-a chemat la minister, mi-a explicat că remaniază toate cadrele din cultură considerate antonesciene, antisovietice, anticomuniste, subversive etc., și că are nevoie de „sânge proaspăt“. Expresia îi aparține și e de neuitat pentru mine
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
că erau numai arini și mesteceni, de nu vedeai vitele dacă nu ședeai lângă iele. Scrise de mine Matei Moraru de 84 de ani. Vă rog dacă am făcut greșeli să mă iertați că la anii care-i am nici ochi și nici la mână nu mai sunt cum trebuie să fie. Și doresc celor ce-or ceti rândurile mele viață lungă, sănătoasă și să mă întreacă în toate. Și cu asta închei . 30 noemvrie 1981 Cele povestite de cei doi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai multe tunuri, tancuri și tanchete, pe care am putut să ne cățărăm după cum voiam. Tovarășa nu știu pe unde dispăruse. Ne așezam pe scăunelul tunului sau intram (însoțiți, desigur, de mirosul de trandafiri) în turele, ne uitam prin lunete, ocheam și nimeream dușmanul. Bulgar, în primul rînd. / Bineînțeles că ultima precizare este o „amintire“ contrafăcută, fiindcă atunci nu ne mai gîndeam noi la episodul cu bulgarii, iar cînd ocheam nu aveam deloc în minte dușmanii patriei - cum ar fi dat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
desigur, de mirosul de trandafiri) în turele, ne uitam prin lunete, ocheam și nimeream dușmanul. Bulgar, în primul rînd. / Bineînțeles că ultima precizare este o „amintire“ contrafăcută, fiindcă atunci nu ne mai gîndeam noi la episodul cu bulgarii, iar cînd ocheam nu aveam deloc în minte dușmanii patriei - cum ar fi dat bine într-o astfel de povestire. De fapt, nici nu știu dacă toate cele povestite mai sus s-au întîmplat în excursia dintr-a patra sau în cea dintr-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și apoi țipete, sperieturi, îngrămădeală. Era frumos. Sau cînd vreunul se trezea dintr-odată în fața mașinii și nu mai avea cum să se dea în lături și începea să strige disperat. Îl luai, atunci, din plin ! La un moment dat, ochiră un grup de fete care nu se prinseseră încă de faptul că prin curte umbla mașinuța bușitoare. Se îndreptară spre ele și, cînd ajunseră, le izbiră cum trebuie. Numai că una, care își dăduse seama din vreme, o rupsese la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
dimineața unei splendide zile a unui sfârșit de săptămână, am purces la drum. Însoțitorul meu de călătorie, copilotul, este Cosmin, un tânăr student începător în deslușirea tainelor numerelor spiritualizate. De înălțime ce depășește binișor media, zvelt, cu chip luminos și ochi vii, pătrunzători, Cosmin are o înfățișare plăcută, atrăgătoare. Zâmbetul permanent care-i însoțește vorbirea îi conferă un farmec aparte, cuceritor, mai ales pentru codane. Așternut la drum întins pe o arteră de circulație europeană nu prea aglomerată la acea oră
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și "artă cu tendință". Tot cu aceeași caldă atenție, citeam "Literatură și știință" (cele două tomuri apărute) de sub conducerea lui Gherea; și nu mai puțin, "Moftul român" condus de Caragiale. Își poate oricine da seama, cu ce suflet, cu ce ochi, cu ce încordare, am urmărit procesul celebru pe atunci, uitat, cu desăvârșire uitat astăzi, în care trebuia să judecăm, pentru o grea acuzațiune, pe unul din cei mai prețuiți dintre preferații noștri: pe Coșbuc. Marele cântăreț al Ardealului scosese la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]