9,482 matches
-
importantă a costurilor educației o constituie câștigurile anticipate (respectiv costurile de oportunitate). Egalizarea șanselor școlare se poate prin urmare realiza mai degrabă prin burse și credite decât prin simpla gratuitate a învățământului. • Impactul școlarității asupra veniturilor individuale depinde de structura ocupațională. În țările mai puțin dezvoltate, cu economii agrare, un nivel de instrucție mediu nu aduce neapărat avantaje în comparație cu instrucția primară. • Datele românești arată o relație nonliniară, pătratică a vârstei cu veniturile: veniturile cresc până la o anumită vârstă, apoi scad, pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
vârstei cu veniturile: veniturile cresc până la o anumită vârstă, apoi scad, pentru a crește din nou la pensie - din cauza distorsiunilor din sistemul românesc de pensii. Nivelul de instrucție are un impact puternic asupra veniturilor, ca și rezidența urbană și statusul ocupațional. Tot datele românești arată că, în condiții egale, femeile câștigă mai puțin decât bărbații. Capitolul V tc "Capitolul V " Educație și creștere economictc "Educa]ie [i cre[tere economic\" Corelația foarte puternică dintre nivelul de instrucție al unei persoane și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
falsa preocupare a decidenților politici pentru „soarta învățământului românesc” este cel referitor la salarizarea personalului didactic. România, alături de Bulgaria și de Slovacia constituie lotul de țări europene care își plătesc cel mai prost învățătorii și profesorii, comparativ cu alte categorii ocupaționale. Tabelul de mai jos, cuprinzând salariile minime și cele maxime din învățământul primar 1 raportate la PIB-ul pe locuitor, este, cred eu, limpede: Tabelul 10. Salariul minim și cel maxim al cadrelor din învățământul primar ca procent din PIB
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pentru promovarea în poziții funcționărești în Franța, Prusia și Anglia secolului al XIX-lea (Burke, 2004). Ce înseamnă însă meritul, criteriul după care ar trebui să se facă selecția și evaluarea persoanelor, atât în câmpul educațional, cât și în cel ocupațional? Aici definițiile nu sunt foarte convergente. Există, în principiu, două abordări moderne ale meritului individual. O primă accepție a termenului identifică meritul cu calificările dobândite, care ar reprezenta semnele capacităților, efortului sau talentului unei persoane. Diplomele obținute de o anumită
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și satira lui Young). Din definiție cunoaștem că societatea meritocratică este una în care recompensele sociale nu sunt alocate după accidente ale nașterii, ci în funcție de talent, în care nu există bariere în transformarea talentului în realizări educaționale și în succes ocupațional. Pentru gânditorii din perioada consecutivă încheierii celui de-al doilea război mondial, accentuarea industrializării trebuia să sporească selecția și alocarea resurselor umane pe criterii de merit, din considerente de competitivitate. Teoria ulterioară a societății postindustriale susține și ea teza meritocrației
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
statusul socioeconomic al părinților. Pe de altă parte, chiar dobândirea unei dovezi empirice a creșterii influenței nivelului de instrucție asupra statusului social final al persoanei nu trebuie interpretată exclusiv în termenii utopiei meritocratice. Este discutabilă, de pildă, presupoziția că selecția ocupațională pe baza calificărilor aduce un spor de competență și o creștere a productivității. Creșterea importanței diplomelor pentru ocuparea pozițiilor din sistemul diviziunii sociale a muncii capătă la Collins (1971, 1979), corifeu al teoriei acreditărilor, o interpretare alternativă. Diplomele pot fi
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care deja sunt în sistemul profesional respectiv. Acest comentariu arată că folosirea din ce în ce mai intensă a diplomelor educaționale pentru promovarea socială poate chiar să constituie un indicator al scăderii egalităților de șanse. O altă critică posibilă vizează abilitățile exersate în cadrul pozițiilor ocupaționale care constituie destinațiile sociale. Pentru multe ocupații din domeniul serviciilor, precum și pentru micii întreprinzători, abilitățile dobândite prin instrucție școlară formală sunt irelevante. Capacitățile de interrelaționare sau însușirea unui „spirit întreprinzător” sunt în mult mai mare măsură meritul socializării primare, în cadrul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
jos reflectă realizările școlare ale subiecților cu vârsta cuprinsă între 30 și 39 de ani din eșantion și nivelul de instrucție al taților lor. Evident, măsurarea mobilității are în vedere de cele mai multe ori pozițiile de status, indicate îndeobște de pozițiile ocupaționale. Exemplul nostru analizează mobilitatea școlară (raportul dintre nivelul de instrucție al părintelui și cel al copilului), atât din cauza temei acestui curs, cât și din cauza absenței unei clasificări ocupaționale adecvate în sociologia românească, clasificare care ar permite nu numai categorisirea ocupațiilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în vedere de cele mai multe ori pozițiile de status, indicate îndeobște de pozițiile ocupaționale. Exemplul nostru analizează mobilitatea școlară (raportul dintre nivelul de instrucție al părintelui și cel al copilului), atât din cauza temei acestui curs, cât și din cauza absenței unei clasificări ocupaționale adecvate în sociologia românească, clasificare care ar permite nu numai categorisirea ocupațiilor, dar și ierarhizarea lor din punctul de vedere al prestigiului social - sau al statusului social. Astfel, rezultatele noastre nu reflectă neapărat mobilitatea socială, ci doar mobilitatea școlară sau
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
erau până atunci inaccesibile. Indicii Yasuda din grafic reflectă mobilitatea pură. La aceasta trebuie adăugată mobilitatea structurală impresionantă din perioada comunistă, ce s-a datorat modificărilor masive din structura socială a țării, impuse de industrializarea accelerată și de transformarea structurii ocupaționale dintr-una predominant agrară, slab educată, într-una industrială, cu instrucție medie. Toate acestea arată caracterul spectaculos al transformărilor pe care le-a suferit structura socială românească în cei 45 de ani de regim comunist. Datele indică, de asemenea, o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
se exprimă prin retorica participării școlare. Participarea școlară este cel mai serios afectată de fenomenul abandonului școlar. Evident că indicatorul unei politici educaționale echitabile este participarea școlară egală a tuturor categoriilor sociale și rate nediferențiate ale abandonului școlar între categorii ocupaționale sau de status. În cele ce urmează voi investiga participarea școlară și abandonul școlar în România folosind date ale Ministerului Educației și Cercetării din 2005 și rezultatele analizelor publicate într-un raport din 2000 al Ministerului Educației Naționale și al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prin procedura regresiei multiple sau a regresiei logistice. Autorul studiului la care facem referire a construit mai multe modele de regresie pe baza cărora a putut identifica anumiți factori ce duc la neparticipare sau abandon școlar: - factori legați de structura ocupațională sau de poziția de pe piața muncii a adulților din gospodărie: ponderea agricultorilor, șomerilor și statutul de lucrător pe cont propriu al capului de familie sporesc probabilitatea neparticipării școlare a copilului; - factori legați de resursele materiale și umane ale gospodăriei: apartenența
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
determinate de resursele disponibile ale familiilor și de utilitatea subiectivă a fiecărei diplome. Distribuția inegală a resurselor duce la calcule de utilitate diferite privind investiția în educație. Tot Boudon arată că sistemele școlare tind să se modifice independent de sistemele ocupaționale, ceea ce explică paradoxul lui Anderson. • Devalorizarea diplomelor este determinată de cererea agregată mare pentru anumite calificări. • Datele arată că mobilitatea școlară din România a atins valori foarte mari în perioada comunistă, înregistrând o scădere apreciabilă în anii ’80. • Neparticiparea școlară
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
funcționalismului tehnologic și a „capitalului uman”tc "1. Teoria acreditărilor\: critica funcționalismului tehnologic și a „capitalului uman”" Funcționalismul clasic vede în diviziunea educațională o urmare logică a diviziunii sociale a muncii. În raport cu o societate marcată din ce în ce mai accentuat de diviziunea pozițiilor ocupaționale, generate nu numai de dezvoltarea piețelor, ci și de transformările suferite de mijloacele de producție, școala joacă, precum am mai arătat, câteva funcții: selectarea și ierarhizarea indivizilor după o axă a realizării și alocarea în poziții de status ierarhizate. Anii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
teorie conflictualistă pentru a explica educația sporită solicitată pentru ocuparea unui loc de muncă în societățile industriale avansate. Teza sa este că cerințele de angajare reflectă eforturile grupurilor de status aflate în competiție de a monopoliza sau a domina pozițiile ocupaționale prin impunerea propriilor standarde culturale asupra procesului de selecție. Modul de organizare socială analizat, în care diplomele educaționale sunt din ce în ce mai intens folosite pentru alocarea persoanelor pe piața muncii, este denumit „societatea acreditărilor” (credential society). În lucrările sale, R. Collins respinge
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Collins nu credea că subiectele predate în școli au vreo legătură specială cu calitatea performanței viitoare de la locul de muncă, legătură care constituie substanța „mitului tehnocrației”. Teoria lui Collins are următoarele teze fundamentale cu privire la funcționarea diplomelor în sistemele școlare și ocupaționale moderne: 1. Conținutul și semnificația ocupațională a acreditărilor (diplome școlare) sunt mai degrabă culturale și exclusiviste decât tehnice și cu eficacitate imediată. Prin urmare, pragurile-limită sunt mai importante pe piețele muncii gestionate prin diplome decât numărul de ani de școală
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în școli au vreo legătură specială cu calitatea performanței viitoare de la locul de muncă, legătură care constituie substanța „mitului tehnocrației”. Teoria lui Collins are următoarele teze fundamentale cu privire la funcționarea diplomelor în sistemele școlare și ocupaționale moderne: 1. Conținutul și semnificația ocupațională a acreditărilor (diplome școlare) sunt mai degrabă culturale și exclusiviste decât tehnice și cu eficacitate imediată. Prin urmare, pragurile-limită sunt mai importante pe piețele muncii gestionate prin diplome decât numărul de ani de școală sau cunoștințele tehnice. 2. Diplomele delimitează
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al cererii în creștere de acreditări, motivată de năzuința de ocupare a unei poziții sociale cât mai bune. Chiar și acest argument recunoaște efectul de diplomă, rolul pe care certificatele educaționale îl au în selecția și plasarea persoanelor în roluri ocupaționale și poziții sociale. Pentru sociologii conflictualiști, inflația diplomelor este un mecanism prin care elitele își conservă pozițiile privilegiate și reduc permeabilitatea straturilor sociale, obligând reprezentanții claselor inferioare la investiții din ce în ce mai mari pentru ocuparea unor locuri de muncă superioare. Absolvirea unui
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unor noi teorii despre expansiunea sistemelor școlare ierarhizate, folosirea diplomelor pe piața muncii și sursele inegalităților educaționale. • Teoria lui Randall Collins afirmă că cerințele de angajare reflectă eforturile grupurilor de status aflate în competiție de a monopoliza sau domina pozițiile ocupaționale prin impunerea propriilor standarde culturale asupra procesului de selecție. • Printre alte teze, Collins afirmă că: 1. diplomele sunt monopolizate de grupuri de status aflate în competiție și folosite ca: a) bariere culturale, excluzive pentru accesul la poziții; și b) măsuri
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de status specifice. • Adepții teoriei acreditărilor au abordat cu un interes special teme precum inflația diplomelor, efectul de diplomă - sau valoarea exagerată a certificatului educațional în comparație cu numărul de ani de școală - și supraeducația - sau excesul de pregătire școlară în raport cu poziția ocupațională. • Sistemul educațional din România implică mai multe mecanisme de acreditare. În cadrul lor recunoaștem procesele de acreditare instituțională, sistemul de diplome furnizate persoanelor, certificările și licențierile profesionale. Tendințe importante sunt: internaționalizarea acreditărilor în anumite domenii tehnice precum informatica și introducerea unor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
națiunile din studiu, în unele fiind mai mic de 10% - precum în Islanda, Canada sau în Macao -, în timp ce în altele depășește 20% - în Ungaria, Germania și Slovacia, de exemplu. Studiul a inclus în conceptul de resurse socioeconomice ale familiei statusul ocupațional al părinților, nivelul de instrucție al acestora, indicatori ai consumului cultural și apartenența la colectivități imigrante, constatând că fiecare dintre aceste dimensiuni are un impact semnificativ asupra performanțelor la testul de matematică. În Belgia, Germania și Luxemburg, elevii aflați la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de instrucție al acestora, indicatori ai consumului cultural și apartenența la colectivități imigrante, constatând că fiecare dintre aceste dimensiuni are un impact semnificativ asupra performanțelor la testul de matematică. În Belgia, Germania și Luxemburg, elevii aflați la baza distribuției statusurilor ocupaționale ale părinților (agriculturi, muncitori necalificați, ospătari etc.) înregistrează o probabilitate de 2,3 ori mai mare decât a celorlalți elevi de a se situa în ultima cuartilă din punctul de vedere al rezultatelor la matematică. Pe de altă parte, fiecare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ș.a.m.d. Dacă operaționalizăm interesul părintesc prin numărul de vizite la școală al părintelui sau prin numărul de contacte cu profesorii sau diriginții, riscăm să confundăm ceea ce dorim să măsurăm cu alte variabile. Se știe că cei din categoriile ocupaționale inferioare muncesc efectiv, chiar fizic, un timp mai îndelungat decât funcționarii sau cadrele cu studii superioare. Într-o asemenea situație, raritatea contactelor cu școala copilului - dacă nu chiar cu copilul însuși - poate fi determinată pur și simplu de lipsa de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de personalitate și creativitatea produselor. O astfel de direcție nu este străină de conceptualizarea relației dintre profilul inteligenței multiple și tipurile preferate de activitate realizată de Gardner (1993b; vezi și Zuboff, 1988). Într-un studiu psihometric al Inventarului de preferințe ocupaționale (Work Preference Inventory), Amabile, Hill, Hennessey și Tighe (1994) au relevat corelații pozitive medii între scorurile motivației intrinsece, anumite variabile ale personalității creatoare și produsele create. Între variabilele de creativitate și motivația extrinsecă s-au descoperit corelații negative sau nesemnificative
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în procesul de creionare instituțională. Izomorfismul normativ consideră profesionalizarea drept principala sursă de presiune pentru modificările instituționale. Profesionalizarea poate fi conceptualizată drept încercarea de controlare a condițiilor și metodelor de lucru și stabilirea bazelor cognitive și legitimității pentru autonomia lor ocupațională (DiMaggio și Powell, 1991, p. 70). Acest tip de izomorfism este caracteristic mai mult organizațiilor decât instituțiilor, deoarece accentuează aspecte specifice, profesionalizarea fiind greu de detectat în cadrul instituțiilor datorită naturii complexe a acestora. Cu alte cuvinte, profesioniștii, organizațiile create de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]