1,279,348 matches
-
ocazional prin excelență. Cel mai mare poet ocazional din istoria literaturii noastre. G. Călinescu pune drept subtitlu la capitolul din Istoria sa "poetul oficial". E același lucru, doar cu o nuanță peiorativă mai accentuată. Astăzi, poezia ocazională, ca și cea oficială, nu se mai bucură de prețuire. Din contra: i se asociază o conotație negativă. Acest fapt nu se datorează slăbirii sentimentelor patriotice ale poeților, cum par să gîndească unii, regretînd în gura mare lipsa de atenție acordată de contemporani evenimentelor
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
timp literar. Și, numai acceptînd ce ne separă, îi dăm șansa de a-și ocupa locul în istoria literară. Ca și lui Alexandrescu, Bolintineanu și celorlalți, de care e apropiat, întrecîndu-i prin talentul de a capacita la maximum poezia ocazională, oficială, ca ilustrare etic-sentimentală a secolului revoluțiilor burgheze și al constituirii statului național român.
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
personalizează extraordinar orice apariție și individualizează starea spectacolului. Nu mi-am propus să spun tot ce am în această pagină. Sînt multe detalii, lucruri de analizat sau la care încă mă gîndesc. Am să revin oricum în octombrie, după premiera oficială. Nu vreau să închei înainte de a-i numi pe acei actori tineri și extraordinari (nu mă tem acum de acest cuvînt) pe care este construit spectacolul. Opțiunea pentru această trupă tînără este un pariu cîștigat. În capul listei, Hamlet - Sorin
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
Mattis-Teutsch, H. Maxy, Jules Perahim, J. Podlipny, H.H. Catargi, Vasile Kazar, Alexandru Țipoia și încă multe altele, astăzi ignorate, dar de o remarcabilă valoare umană și cu o indiscutabilă forță creatoare. în primul rînd, pe fondul tot mai agresivei intervenții oficiale și propagandistice în viața publică, în general, și în cea artistică, în special, este interesant de urmărit evoluția și comportamentul acestor artiști, deja formați, iar unii cu o mare notorietate și cu o operă deja constituită. Așa cum ei veneau din
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
din această sursă. Așa cum pictura și gîndirea lui Ressu au fost însușite de către imaginarul simbolic al comunismului incipient, și pictura lui Corneliu Baba a avut un rol comparabil în același sens. In imagologia realismului socialist, ca ilustrări exemplare ale ,,esteticii" oficiale, sînt integrate nu numai tardivele Constituirea gospodăriei colective și Oțelarii, ci și marile și mai vechile sale compoziții, de la Cina la Popas și de la Somnul la Odihna la cîmp, precum și o parte din portretistica sa. Fără ca Baba să-și propună
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
mai vechile sale compoziții, de la Cina la Popas și de la Somnul la Odihna la cîmp, precum și o parte din portretistica sa. Fără ca Baba să-și propună, și, cu atît mai mult, să caute această apropiere, între pictor și ideologia artistică oficială se stabilește o relație strînsă prin același mecanism psihologic, bizar și complicat, pe care l-am invocat și în cazul lui Ressu.
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
război". Se recuperează astfel o informație importantă - sensul cuvintelor respective nu e istoric, ci geografic - dar se introduce (sub presiunea ideologică) o precizare falsă: de fapt, regatul și mai ales regățenii au continuat să fie numiți astfel - nu în discursul oficial, dar în vorbirea curentă - și "după instituirea republicii". în Dicționarul limbii române (DLR, Tomul IX, Litera R, 1975) definiția regățeanului e aproape identică cu aceea deja citată, dar este descrisă, în plus, acoperirea geografică a sintagmei Vechiul regat - "nume dat
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
fel de panegiric "în înțelesul originar al unui discurs de laudă", acum închinat contestatarului. Ceea ce provocase spiritul acid al pamfletarului nu era atât panegiricul, cât faptul că îi era atribuită, în mod fals și într-un limbaj pedestru, insultător, "mărturisirea oficială a regretului tipăririi acestei nenorocite opere filosofice". Se preface a fi încercat de îndoiala că un profesor teolog ar putea fi atât de inventiv și recurge inspirat la o preteriție încărcată de ironie, după care etichetează scurt și violent: Deoarece
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
suma fabuloasă pe atunci de 250.000 lei) și, cu chibzuială, putea să-și asigure o existență decentă în Clujul căsătoriei sale cu d-na Lidia Bote, el moldoveanul și ieșeanul de care e mîndru. L-au intrigat dintotdeauna ierarhiile oficiale, fără a fi, cum este totuși perceput, un negativist. Într-un loc al acestui dialog scăpărător, dl. Marino ține să precizeze: Nu sînt un negativist sistematic și nu contest orice. Dar am dreptul la alteritate, la diferențiere. Am dreptul la
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
la diferențiere. Am dreptul la opinii personale, am dreptul la o judecată personală. Asta cer culturii române: diferențierea și ieșirea o dată pentru totdeauna, și accentuez cuvîntul - nu știu cum să traducem în limbaj scris accentuarea vocii mele - să ieșim din arcanul ierarhiilor oficiale, al dispozițiilor, al "indicațiilor prețioase". În privința aceasta sînt un rebel, sînt un refractar, sînt un alternativ ireductibil. Recunosc că s-au făcut și o serie de lucruri bune în perioada ceaușist-comunistă. S-au editat o serie de izvoare clasice, s-
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
Eu nu contest, nu arunc categoric în toți cu piatră și, repet, nu sînt dintre negativiștii care aruncă peste bord totul. Dar sînt sătul și mă revolt prin toată ființa mea împotriva ordinului cultural care îmi dă pe gît ierarhia oficială: ăsta e poetul numărul unu, ăsta e criticul numărul unu, ăsta e ideologul numărul unu... Ei nu!". Aș observa, totuși, că ierarhiile și clasamentele de valoare sînt, în orice literatură și cultură, de rigoare și practicate peste tot și că
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
la limita scandalului și a sfidării publice. Astfel a refuzat, în trei rînduri, să accepte demnitatea de membru al Academiei Române pentru că "nu am afinități cu această instituție de tip sovietic" și pentru că "formarea mea ideologică respingea orice formă de cultură oficială, începînd cu instituțiile de tip sovietic. Iar instituții de tip sovietic erau Uniunea Scriitorilor și Academia Română". Și, apoi adaugă exasperat: "Sînt un om liber, sînt un autor român și european în același timp, sînt un independent. Să nu-mi dicteze
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
răspunderi... Constantin Argetoianu, care era președintele Senatului, resimțind un fel de simpatie pentru mine, și-a exprimat nădejdea că în ciuda faptului că senatorii aleși trebuie să aibă cel puțin patruzeci de ani, un senator care e numit în virtutea situațiunii sale oficiale să poată face o excepție. A și oferit un exemplu: Marele Voievod Mihai era membru de drept al Senatului deși nu avea decât optsprezece ani. Dar Dumneavoastră cum v-ați simțit ca excepție? Totul era excepțional atunci, domnule profesor. Mă
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
caracterul urban al luptelor (și prin originea preponderent țărănească și muncitorească a soldaților). Mai importantă chiar decât psihologia combatanților în orașe mi se pare însă observația după care ideile și principiile de conduită ale revoluționarilor au fost inspirate de ideologia oficială și asimilate la orele de învățământ politic! "Muncitorii, majoritatea tineri, pun în practică ceea ce au învățat din manualele de marxism: alianța directă, revoluționară dintre tineretul studențesc și muncitori. Toate gesturile lor, toate momentele fraternizării par să fie preluate, să zicem
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
a cititorului, atitudine ce duce la o remarcabilă claritate a termenilor, referințelor și argumentărilor. Refuzînd partizanatul, pozițiile echivoce și autocompătimirea, Magda Cârneci oferă publicului românesc o analiză obiectivă a unuia dintre cele mai afectate ideologic domenii ale culturii, fie ea oficială sau underground. Magda Cârneci, Artele plastice în România 1945-1989, col. Biblioteca de artă, Editura Meridiane, 2000, 250 pag., 70.000 lei. Vocile trecutului Figură importantă a istoriografiei românești, făcînd parte dintr-o familie ce de trei generații se ocupă cu
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
Oricum, și în acest caz întîlnim atît varianta cu cratimă (devenită oarecum inutilă și chiar contradictorie, pentru că nu mai semnalează distanța dintre scriere și pronunțare) - "echipa sait-ului", "pe sait-urile umoristice" - , cît și cea (mai coerentă) fără cratimă: "Acesta este "saitul oficial" al clasei 9A din Spiru!" (în același text: "în cazul în care n-ai apucat să semnezi guestbookul clasei, ar cam fi timpu..."). În fine, există și adaptări care, renunțînd la grafia și pronunțarea engleză, apropie cuvântul de mai vechiul
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
Simona Tache Referitor la moștenitorii săi, Tiriac senior a făcut ieri unui tabloid următoarea declarație: “Eu am trei copii oficiali și 30 neoficiali și cred că toți au dreptul la aceeași parte“. Dincolo de faptul că, dac-as fi Ileana Lazariuc, această declarație mi-ar provoca simultan și o criză de nervi și una de shopping, mă întreb cum îi cheamă
30 de Ioni Ionei Tiriaci la un singur Ion by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19816_a_21141]
-
Senzațional, sunt un ditamai pachetul de draci. Azi am venit la serviciu, în blocul din Drumul Găzarului, unde sunt Președinte al Poporului de Scară, fără escortă. Sunt certat cu Poliția Scării, din cauza unui miting neautorizat, așa că mi-am concediat coloana oficială și am venit la birou singur. Am stat, ca prostul, la toate semafoarele și mi-am făcut nervi cu toți aurolacii care încercau să-mi spele parbrizul. M-am certat cu ei, parte-n parte, până s-a făcut verde
Cearta cu Miliţia, cu aurolacii şi cu mine însumi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19877_a_21202]
-
și devenea periculoasă conversația, plus că badigarzii mei deja se apropiaseră, de teamă să nu-mi scape dosul labei către botul piticului. M-am întors, așadar, plin de spume. Noroc cu Leni Crudea, că s-a dus la o deschidere oficială a unei expoziții de turism îmbrăcată într-o rochie neagră de piele și m-a ajutat, în felul ăsta, să văd viața în culori mai suportabile. Două ore m-am uitat la pozele cu Leni în rochia aia. O oră
Un pitic care nu mai are loc de ţiganii mei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19879_a_21204]
-
locului a sosit și un echipaj de prim ajutor de la ecarisaj. 11.58 Printre cîinii comunitari din zonă s-au ascuns și cîțiva polițiști comunitari care ar vrea să fie luați de Vadim la adăpost. 12.00 Mai multe coloane oficiale se apropie de parchet. Ziariștii nu știu spre ce mașină să se îndrepte: a europarlamentarului, a președintelui de partid, a poetului, a pacientului sau a cercetatului Vadim Tudor. 12.01 Ziariștii observă că Vadim și-a schimbat ghipsul de pe mîna
Interogatoriul lui Vadim minut cu minut – Live text by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19843_a_21168]
-
nu a primit fonduri de la Ministerul Culturii, a căutat - fără succes - documentele prin care aceste fonduri fuseseră solicitate de către Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, organizatorul FITS printr-o adresă cu număr de intrare în noiembrie 2011. Din păcate, solicitarea oficială a TNRS a fost de negăsit, aproape ca și cum nu ar fi fost făcută, cu toate că există număr oficial de intrare, iar problema finanțării FITS era cunoscută la nivel de premier, în toate cele trei guverne care au condus România din noiembrie
Festivalul Național de Tupeu 2012 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20086_a_21411]
-
n-ați citit bine, mai repetăm o dată: A căutat - fără succes - documentele prin care aceste fonduri fuseseră solicitate de către Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, organizatorul FITS printr-o adresă cu număr de intrare în noiembrie 2011. Din păcate, solicitarea oficială a TNRS a fost de negăsit, aproape ca și cum nu ar fi fost făcută, cu toate că există număr oficial de intrare, iar problema finanțării FITS era cunoscută la nivel de premier, în toate cele trei guverne care au condus România din noiembrie
Festivalul Național de Tupeu 2012 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20086_a_21411]
-
328/1966 - au trecut, iată, aproape patru decenii, în nici un caz nu putem considera că preocuparea pentru bunul mers al... circulației ar fi de dată recentă. Și trebuie să ne întoarcem cu mult înaintea perioadei interbelice când, într-un Monitor Oficial al vremii, era publicată „Expunerea de motive“ susținută de ministrul de interne Alexandru Vaida-Voievod în Senatul României, referitoare la proiectul legii asupra circulației pe drumurile publice. Așadar, trebuie să revenim în trecut, în veacul al XVI-lea. Primele preocupări ale
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
de nasturi galbeni“. În plus, „să nu suie pe capră acela care nu a împlinit 21 de ani“,„... să meargă numai pe partea dreaptă a străzilor și să nu transporte bagaje după ceasurile 9 seara“. În anul 1906, în Monitorul Oficial nr. 211 din 19 decembrie este publicat „Regulamentul poliției rulajului și „circulației pe căile publice“, care cuprinde adevărate demersuri premergătoare ale preocupărilor normative din zilele noastre. Astfel, „persoanele care merg pe jos nu trebuie să meargă în calea vehiculelor și
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
debuta soprana Diana Pap. Conducerea muzicală va fi asigurată de dirijoarea Mihaela Silvia Roșca, iar din distribuție mai fac parte soliștii Cristian Rudic, Sorina Silvia Munteanu, Giorgio Németi, Octavian Vlaicu, Veronica Fizeșan, Alexandru Moisiuc și Mihai Prelipcean. ( I. S.) Deschidere oficială Luni, 31 martie, la ora 12, are loc deschiderea oficială a Romanian International Bank -Sucursala Timișoara, sediul acesteia aflându-se pe str. Paris nr. 1. La eveniment va participa și dl Daniel Kendrik Roberts, om de afaceri american care deține
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]