4,884 matches
-
aduce ofrandă pasiunii arzătoare, prin vers. Mugurel Pușcaș scrie dintr-un plin sufletesc ce se revarsă cu generozitate într-un roșu tril, ,,mereu pribeag, drumeț spre alte zori”, adumbrind cu nonșalanță, uimire, plăcere și dor popasul inimilor noastre, aducând un omagiu etern și nedisimulat femeii, iubirii ca cea mai înaltă și minunată trăire umană, pătrunzând cu alese cuvinte în intimitatea cititorului, răscolindu-l... Poetul trăiește profund clipa, fiind într-o permanent căutare și împăcare cu sine. Mereu tânăr, poetul Mugurel Pușcaș
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
ca baticuri colilii Și mișcă-ncet perdelele la geamuri. Decorul verde-ncepe să-l brodeze, Natura zăpăcind-o de culoare, Chemând albine harnice s-așeze Polenuri felurite peste floare. Ăst timp, în crânguri, mii de zburătoare, Armonizează cânt de regăsire, Omagiu la frumoasa sărbătoare, Adus pentru a vieții primenire. *** Ciclul "Primăvara" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Primăvară / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1538, Anul V, 18 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu
PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374259_a_375588]
-
ca-n „Freamăt de codru”, „Teiul vechi un ram întins-a/ Ca să poată să-l îndoaie, Ramul tânăr vânt să-și deie/ Și de brațe-n sus s-o ieie/ Iară florile să ploaie/ Peste dânsa”. Recitau împreună, ca un omagiu adus măreției sale... Le-am zâmbit și într-un glas m-au întrebat: Unde-l mai găsim pe Eminescu? Semne sunt peste tot, le-am spus. Ca și mine nu erau din Iași dar eu cunoșteam multe locuri care vorbeau
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > CERNEALĂ PENTRU EMINESCU -POEM OMAGIAL- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Nu este cerneală de ajuns pentru poetică cinstire Luceafărului de Cer ascuns, cu nemuritoarea-i menire. Deși cerneală-n țară
CERNEALĂ PENTRU EMINESCU -POEM OMAGIAL- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374289_a_375618]
-
țară este cât apă-n Dunăre și-n Mare, tot nesfârșită-i e poveste, poetului ce-n veci nu moare. A Sa poveste de iubire, nicicând nu poate fi sfârșită. Că-n ea este dumnezeire care în vers curge grăbită. Omagii de gânduri sunt ninse, când raza-i străluce-n cuvinte. Poveștile Lui sunt rescrise pe caldarâmuri de morminte. În ancestrale idei plutesc, metafore îmbietoare ce-n gânduri de confrați înfloresc precum în zori, raze de Soare. Petale de gând pe hârtie
CERNEALĂ PENTRU EMINESCU -POEM OMAGIAL- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374289_a_375618]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > IUBESC FEMEIA... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului 21 Octombrie 2015 Iubesc și am iubit femeia Ca om de la începutul meu, Eu știu că m-am născut din ea Ca
IUBESC FEMEIA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378667_a_379996]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > OMAGIU POETEI RENATA VEREJANU Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului "Vreau vârsta-mi să fie nu multă, -senină, Zărită de tineri, dis-de-dimineață, Potecă-s cotită, și abruptă, de viscol se-anină, De
OMAGIU POETEI RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378666_a_379995]
-
care sunt și care vin. Să îi doresc aș vrea din suflet multă inspirație, tinerețe perpetuă și un car cu flori pentru suflet, să ajungă pentru o viață întreagă, care încă e mult înainte! LA MULȚI ANI VICTORIOȘI, ADMIRABILĂ POETĂ! OMAGIU POETEI RENATA VEREJANU / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1755, Anul V, 21 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
OMAGIU POETEI RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378666_a_379995]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > AICI, LA RUGINOASA...(OMAGIU DOMNITORULUI CUZA) Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2325 din 13 mai 2017 Toate Articolele Autorului Aici, la Ruginoasa, istorie s-a scris; Unirea e aievea, dar încă mai e vis. Când s-a unit Moldova cu Țara Românească
AICI, LA RUGINOASA...(OMAGIU DOMNITORULUI CUZA) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378753_a_380082]
-
Căci nouă,tuturora, ne este căpătai! Și la Castel revino, muzeul te așteaptă, Lipsește numai Cuza, dar e prezent prin faptă. De tu pricepi trecutul, ce lesne îți va fi Să afli viitorul frumoasei Românii! Referință Bibliografica: Aici, la Ruginoasa...(omagiu domnitorului Cuza) / Mihai Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2325, Anul VII, 13 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
AICI, LA RUGINOASA...(OMAGIU DOMNITORULUI CUZA) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378753_a_380082]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > DIN STEAUA... Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2353 din 10 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Din steaua care-a răsărit Alunecă o rază, Noroadele iluminând Simțirea să stea treaza. Pe cât de mult va străluci, Vă lumină mai tare
DIN STEAUA... de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378754_a_380083]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > REQUIEM Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului - un umil omagiu tinerilor sacrificați de avariție - Soarele își soarbe razele-napoi pentru ale sufletelor închinare ochii noștri simpli văd în jur noroi acolo
REQUIEM de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377783_a_379112]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > REQUIEM Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1765 din 31 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului - un umil omagiu tinerilor sacrificați de avariție - Soarele își soarbe razele-napoi pentru ale sufletelor închinare ochii noștri simpli văd în jur noroi acolo unde loc iubirea nu mai are Zâmbetul se strânge în lăsate buze formă de tristețe se îndeasă-n noi
REQUIEM de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377783_a_379112]
-
față ne-au fost puse la dispoziție de profesorul universitar Marcello Marin, fiul magistrului Demetrio Marin, actualmente profesor al Universității din Foggia, fapt pentru care noi îi mulțumim cordial. Publicarea acestui volum este un act de cultură și, totodată, un omagiu adus unui învățat român, trecut în lumea de dincolo, în urmă cu trei decenii. PRECUVÎNTARE Tradițional, comparatismul, redus la evenimente, era, cel mai adesea, irelevant. Cînd a fost făcut să "slujească", așa zicînd, cauze pierdute, ca difuzionismul și filiaționismul, a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pentru sfîrșitul secolului al XlX-lea și Brătianu pentru perioada interbelică. Istoria originilor întemeierii Moldovei și termenul de descălecare au fost studiate foarte recent de un specialist în studiile medievale românești, Șerban Papacostea, și de Ștefan Gorovei, care aduce un omagiu memoriei lui Brătianu. Reluînd ipoteza în opinia sa, falsă după care descălecare ar presupune o absență anterioară de populare, Ștefan Gorovei conchide: "în vechile texte, întemeierea Principatelor românești este denumită printr-un cuvînt străin descălecat -, care pare să-și fi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
apărută de sub pana lui Paul Bataillard, binecunoscut fraților Brătianu de mai bine de zece ani. Se profilează o idee nouă, aceea a incapacității Porții de a asigura protecția pe care domnitorii o solicitaseră. În plus, Bataillard pledează pentru suprimarea prerogativei omagiului adus Porții. Royer-Collard, în introducerea la studiul lui Boerescu intitulat La Roumanie après le traité de Paris (România după tratatul de la Paris), publicat la Paris în 1856, jonglează cu noțiunile de suzeranitate și suveranitate pentru a demonstra că suzeranitatea otomană
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
minorității germane din România, compusă din șvabi catolici și saxoni protestanți. După 1933, această minoritate intră direct în sfera de influență a Germaniei. În 1934, episcopul de Timișoara, însoțit de un deputat de Banat, merge la Hitler să-i aducă omagiile șvabilor. Guvernul român reacționează și ordonă dizolvarea organizațiilor saxone. În van, căci în 1938 se va constitui o federație din cele două grupuri minoritare germane, unul condus de Bonfert, care manifestase unele tendințe democratice, celălalt favorabil regimului hitlerist creat de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
materiale și spirituale, acolo unde se formează omul societății noastre, liber și stăpîn pe destinul său". Și continuă: "O datorie de onoare rezidă în punerea în valoare a marilor creații literar-artistice ale înaintașilor și în primul rînd, studierea, aprofundarea și omagiul adus de drept minunatei opere de cultură transmise de la o generație la alta de către poporul nostru atît de talentat". Ceaușescu mai anunță o serie de celebrări viitoare: "Noi am sărbătorit și vom sărbători încă multe evenimente de importanță crucială pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de model eroic. Personalitățile din lumea intelectuală și științifică i se închină: Constantinescu-Iași anunță în 1973 că Ceaușescu reprezintă viitorul, decanul Universității din București, Petric, îl consideră ca fiind "o sursă inepuizabilă de inspirație". În 1973 apare primul volum de omagii aduse lui Ceaușescu, cu ocazia aniversării a cincizeci și cinci de ani. Ediții ale operelor sale figurează în vitrinele tuturor librăriilor; citate din discursurile sale sînt date ca motto în lucrări academice. Observatorii occidentali compilează, condamă și se întreabă: Ce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînt la fel. [...] în cursul acestor ani în care s-a aflat în fruntea partidului, nu numai că tovarășul Ceaușescu a vizitat de mai multe ori toate județele și orașele patriei, dar, pe de altă parte, el a adus un omagiu unic augustelor locuri care au servit de leagăn istoriei românești. Vizita președintelui Nicolae Ceaușescu în aceste locuri istorice, care sînt martorii prezenței noastre milenare pe aceste pămînturi, ca și pasiunea sa pentru istoria națională și universală ocupă un loc privilegiat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
viitor liber, socialist și comunist, în deplină libertate și independență". Mulțimea aplaudă și scandează "România, stima noastră și mîndria", "Ceaușescu eroism, România comunism". Șeful statului este fotografiat alături de Elena Ceaușescu zîmbind unor pionieri care aduc flori. Se înmulțesc telegramele de omagiu trimise de brigadieri, de cooperative agricole, de comitetele județene care anunță propria autonomie energetică. Acest stil emfatic este contrariul declarațiilor sovietice care acceptă să vorbească despre eșec, despre erorile trecutului, despre dificultățile ivite odată cu perestroika după 1985. Sînt ignorate imaginile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a legăturii cu istoria și oamenii acestui ținut numit de Iosif Vulcan (cel care l-a debutat în revista Familia) "ultima și mult periclitata sentinelă a românismului."4 Șirul de documente consultat de noi prin vreme 5 (expresie a unui omagiu postum adus regretatei noastre profesoare din Clujul studenției, eminescologul Ioana Em. Petrescu 6) s-a întregit relevându-ne noi paliere: autori sătmăreni (poeți) ale căror versuri au fost cunoscute de M. Eminescu din presa vremii (din "Lepturariul românesc" al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ieșiți de la Cotroceni, sumbri în obligata lor afabilitate. În comando, și o duduie, cică universitară de Bahlui, plantată în dreapta mea. Corsaj blindat, făcînd cu greu față expansiunii bustului gabarit depășit, pomeții, doi trandafiri arzînd. Printre vorbitori, și viceprimarul Bucureștilor, aducînd omagiul metropolitan artei ieșene și regretînd absența primarului de Iași (om al Convenției, nu?). Universitara cu bord expansiv sare arsă: este viceprimarul! (om al... știți dumneavoastră cui, da?). Stupoare. Vocea țivlită a duduii de pe Bahlui cade, în mijlocul distinsei adunări, ca o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de liberali care în secolul trecut erau Cațavenci. Ei s-au rafinat trecînd prin școala culturală a Junimii, adică a conservatorilor. Liberalii sînt creatorii statului și societății românești moderne... Dacă l-aș întîlni pe Cațavencu pe stradă, i-aș zice: "Omagiile mele, stimabile domn!"." Așa adeziune, da. Cioran, în blițul Monicăi Lovinescu. Serată pariziană simandicoasă, cu un Cioran exasperat de elogiile inepte ce i se aduc de către un fan surescitat, "artist" proaspăt fugit din țară și punîndu-l, la un moment dat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ceea ce el numea „revigorarea prin sfeștanii”, ca păcat statornic al întregii societăți românești. „Statura mea socială - i se confesa omagiatul, în cuprinsul unei corespondențe destinată altui coleg aflat atunci în suferință - și motivațiile strict personale nu-mi îngăduie să primesc omagii publice ! [...] Culmea: volum omagial ! [...] Sunt dezbrăcat de orice urmă de veleitarism. În lupta pe care o duc pentru supraviețuire, toate mi se par deșertăciuni!”. Asemenea conduită morală, afișată fără ostentație, dar cu fermitatea și sinceritatea ce nu l-au părăsit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]