122,933 matches
-
reușește să fie cel mai prezent dintre membrii actualului guvern. De fapt, nu atît opinia populară dată publicității prin sondaj mi-a reținut atenția, cît faptul că ea părea să fie larg împărtășită de comentariile diverșilor "analiști și formatori de opinie" - cum le place să se autointituleze respectivilor cozeuri media (termenul autohton, de palavragii, mi s-a părut oarecum brutal, nu știu de ce). După cîte știu, analist se poate intitula cineva care, printre altele, efectuează măcar ocazional analize. Numai că, nici unul
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
Domnia sa a rezolvat definitiv această problemă încă din ministeriatul trecut. Într-un interviu mai vechi, D-l Băsescu opina că e inoportun să verificăm contractele prin care a fost distrusă flota maritimă: de discutat ar rămîne numai derularea acestora. O opinie cu atît mai originală, cu cît ministerul a patronat doar contractele, nu și derularea acestora... Cu alte cuvinte, nu este cazul să ne interesăm retroactiv de modul de stabilire a bonității contractanților, de clauzele de garantare a contractelor, de modul
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
deja pentru București, probabil că la sfîrșitul mandatului Băsescu, marile probleme ale urbei se vor rezolva global și de la sine, prin exodul majorității locuitorilor săi, care nu-și vor mai putea permite să trăiască în oraș. Poate că sondajele de opinie care evaluează acțiunile gălăgioase și în trombă ale Domnului Băsescu ar trebui să conțină o unică și esențială întrebare: "Cui prodest?"
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
ulterior nu au fost cumva "efectul opiului, morfinei și mercurului, trei substanțe care i s-au administrat îndelung și fără acoperire medicală reală?" Cînd ziaristul Ventura a protestat la publicarea epigramei lui Macedonski el, de fapt, a urmărit să releve opiniei publice că Eminescu este alienat mintal: deși, ironie a sorții, tot el a rostit discursul funebru la înmormîntarea poetului. Poliția, în după amiaza zilei de 28 iunie 1883, la baia Mitrașewski "a acționat potrivit unui scenariu malefic", închizîndu-l în "buncărul
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
român) - o vedem bine - e măsura. Nu numai în viața sa interioară, dar peste tot: în ce face și ce se face în jurul său". Atît cei care o socotesc un defect, cît și cei care o socotesc o virtute, împărtășesc opinia că simțul măsurii ne caracterizează și ne identifică. Constantin Noica n-are o părere tocmai bună despre măsura aceasta "nițel tînguitoare și biblică", prevenind confundarea ei cu "cealaltă, mediteraneană, rațională, lucidă-suficientă". "E aproape o glumă - scrie el - să invoci, aici
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
îi parvin situațiile trimise de inspectorii de teren. Eu centralizez datele și închei procesul-verbal. Nu bat cărările să cunosc oamenii și necazurile lor. Eu fac muncă de birou." Dar principalul motiv pentru care Radu G. Țeposu a scris Viața și opiniile personajelor, Istoria tragică și grotescă, Suferințele tînărului Blecher e faptul că îi plăcea ce face: "Căci ce plăcere mai reconfortantă poate fi decît aceea de a-ți imagina viața și opiniile personajelor, și de a le pune pe acestea pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
pentru care Radu G. Țeposu a scris Viața și opiniile personajelor, Istoria tragică și grotescă, Suferințele tînărului Blecher e faptul că îi plăcea ce face: "Căci ce plăcere mai reconfortantă poate fi decît aceea de a-ți imagina viața și opiniile personajelor, și de a le pune pe acestea pe o scenă imaginară pentru a le observa tot felul de ciudățenii.[...] Aș zice că toată literatura e un superb iarmaroc, dacă n-ar exista și metafizica, acest chin deșănțat pentru spiritele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
de o grupare de masoni, printre care Ralea, Iorgu Iordan, Petre Andrei, Const. Balmuș, pe care îi ura efectiv. Și cum doi dintre aceștia (Ralea și Andrei) au fost miniștri în perioada dictaturii regale îi judeca cu asprime intransigentă, alăturîndu-se opiniei lui Maniu că toți acești colaboraționiști trebuiesc judecați și condamnați. Și nu uit să adaug că Hudiță și-a rezolvat situația sa precară în învățămînt cu ajutorul legionarilor (conferențiar titularizat la Școala de Arhivistică) pe care, altminteri, îi detesta. Acest al
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
scăpat de o belea și am dat peste alta". Iar Maniu, cu toată experiența sa politică, socotea, în septembrie 1940, înainte de constituirea statului național legionar, "că de Antonescu ne putem debarasa mai ușor". În conducerea PNȚ, atunci, se profilau două opinii divergente. Ion Mihalache cu ai lui (inclusiv Madgearu) socotea că țara trebuie să se alieze cu Germania, pe cînd Maniu (căruia i s-au alăturat dr. N. Lupu și Hudiță) era împotrivă. Rămîne un fapt, mereu consemnat de Hudiță în
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
la pactul tripartit." Memoriul e semnat de toți membrii biroului. Iar cînd, la 24 noiembrie 1940, ziarele noastre relatau ditirambic despre aderarea lui Antonescu la Axă, Hudiță consemna în jurnalul său: "Am conștiința deplină a catastrofei spre care mergem. Deși opinia publică este cu noi, partidul nostru n-a putut împiedica aderarea la pactul nenorocirii noastre!" Madgearu declară, într-o ședință de Birou, că "omul acesta (Antonescu n.m.) este complet nebun; el nu s-a mulțumit numai să semneze acest act
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
și că "noua ordine" de care tot vorbește Hitler ne privește în mod deosebit, întrucît noi am cădea printre primele sale victime". Apoi Madgearu dă citire unui proiect de declarație a PNȚ către țară. Maniu e de acord, impresionat de opiniile expuse de Madgearu și proiectul său de declarație, îmbunătățit de Hudiță și Ghiță Pop (folosindu-se și de un proiect de declarație întocmit de Maniu). A fost comunicat partidului și, pe cît se putea, țării. A fost ultima declarație politică
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
se va debarasa de legionari, dar și convingerea că armata germană e invincibilă, că SUA nu contează ca putere militară față de Japonia. I-a și propus lui Mihalache să intre în viitorul guvern împreună cu alți doi-trei național țărăniști. E stranie opinia PNȚ că România nu trebuie să se alieze cu Germania nici pentru recucerirea Basarabiei și a Bucovinei de nord pentru că aceste teritorii pot fi redobîndite printr-o înțelegere cu URSS. Dar aceasta era, atunci, nu numai opinia lui Hudiță dar
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
țărăniști. E stranie opinia PNȚ că România nu trebuie să se alieze cu Germania nici pentru recucerirea Basarabiei și a Bucovinei de nord pentru că aceste teritorii pot fi redobîndite printr-o înțelegere cu URSS. Dar aceasta era, atunci, nu numai opinia lui Hudiță dar și a altor fruntași ai partidului. Firește că Mihalache, și ceilalți penețiști, au refuzat propunerea lui Antonescu de a intra în guvernul lui, care nu urma să fie un guvern de uniune națională, ci numai mai reprezentativ
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
cu eseul, am început cu poezia. Scriam poezie încă din anii 60. Eram într-un cerc de prieteni, poeți, critici, prozatori: Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Nicolae Breban, Mircea Ivănescu, Modest Morariu, Petre Stoica. Eram un grup cu preocupări comune, schimbam opinii, ne întîlneam mereu. Poemele publicate în '70 sînt scrise cu cel puțin 10 ani înainte; cam tot atunci au început să publice și cei din grupul meu. Un lucru interesant: volumul meu Poeme din 1970 deschide seria de poezie la
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
Cristian Teodorescu Speculațiile care se fac pe terenul cam nămolos al sondajelor de opinie dau la această oră ca sigur un guvern PDSR de sus pînă jos. Destul de mare e și probabilitatea ca dl Ion Iliescu să cîștige în turul doi al prezidențialelor. Dacă, desigur, luăm de bune cifrele din sondaje. Să zicem că
Ce mai zic sondajele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16760_a_18085]
-
-ul și dl Iliescu au pierdut alegerile. Dacă teoria d-lui Năstase ar fi întrutotul adevărată, Ion Iliescu ar trebui să aibă suficienți suporteri încît să cîștige alegerile din primul tur. Dar nu-i are și, potrivit acelorași sondaje de opinie, candidatul PDSR-ului ar cîștiga acum mai puține voturi decît partidul său. Or, lucru bine știut, PDSR nu e un partid de oameni săraci. Și mă îndoiesc că atunci cînd se duc la întîlniri cu alegătorii, fruntașii PDSR-ului îmbracă
Ce mai zic sondajele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16760_a_18085]
-
a fost unul dintre cele mai fierbinți și mai dramatice subiecte supuse dezbaterii publice. Pe de o parte, o bună bucată de vreme, în fruntea acestor discuții s-a situat restaurarea Coloanei ... de la Tîrgu Jiu, iar, pe de altă parte, opinia publică românescă, și nu numai, a fost literalmente asaltată cu zeci de obiecte și desene atribuite marelui sculptor și prezentate drept opere necunoscute. În ceea ce privește primul subiect, lucrurile sînt acum destul de clare: s-au organizat, în sfîrșit, de către singurul în drept
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
doctor, condamnat pentru trafic de copii, dar nevinovat, face o operație de apendicită, cusută cu un fir de păr al pacientului și dezinfectată cu urină, intervenție soldată, nu se putea altfel, cu un succes deplin. N-o să-mi manifest nici opiniile față de scenele din curtea pușcăriei, inspirate parcă de Oz-Închisoarea federală, dar fără autenticitatea construcției din respectivul serial. Am doar o serie de nelămuriri, pe care poate mi le va desluși alt cititor (dacă o să se mai găsească un astfel de
Misterele literaturii de trei parale by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16782_a_18107]
-
-și piardă cumpătul și să-i dea indicații oaspetelui. "În acel moment am renunțat la rezerva mea și am spus fără ocolișuri: "Ceea ce pretinzi în țara dumitale că ar fi o societate a bunăstării și a umanismului nu are, în opinia mea, nici o legătură, nici cu una nici cu celălalt, ca să nu mai vorbim de democrație: în realitate ții țara într-o stare de frică și teroare, după ce ai izolat-o de restul lumii." (subl.n.) Discuția care a urmat atunci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
Autorul s-a specializat în ultima vreme în scrierea unor astfel de texte menite să-i scandalizeze pe cititori. A făcut, după cum se știe, până și din patrie eroina unui imaginar film porno, atrăgând asupra sa fulgerele de mânie ale opiniei publice. Recent, un ofițer de poliție a vrut chiar să-l pună sub urmărire penală, dar lumea literară a reacționat cu promptitudine, luând apărarea poetului teribilist. Poliția, într-adevăr, nu are dreptul să se amestece în asemenea probleme, care țin
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
a operei sale. Eseul despre N. Paulescu demonstrează concepția spiritualistă a lui Paulescu. Cînd Paulescu a publicat scrierile sale violent antidarwiniste, Maiorescu l-a invitat pe prof. Dimitrie Voinov să răspundă în Convorbiri literare, deși profesorul bucureștean era cunoscut pentru opiniile sale social-democrate. Apoi a intervenit și dr. N. Leon, profesor la Iași. Încît afirmația autorului nostru potrivit căreia Titu Maiorescu, raționalistul, a fost numai încîntat de reacția lui D. Voinov e inexactă. În realitate a și provocat-o. Apoi Paulescu
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
Tot acest capitol din cartea d-lui Răzvan Codrescu este fals în concepție și în scopurile, degradante, urmărite. Pentru a se edifica asupra personalității funestului C.Z. Codreanu și a Gărzii de Fier, l-aș invita să ia cunoștință de opinia din 1970 a lui Emil Cioran, fost și el, timp de opt ani, simpatizant al acestei mișcări legionare: "Garda de Fier? Demonii de dreapta, adepți ai ortodoxiei aflați ideologic la antipodul celor pe care i-a denunțat Dostoievski, dar psihologic
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
care selectează și prelucrează știrile în funcție de simpatii și antipatii evidente. Abuzul de mărci ale distanței trădează astfel chiar un mod destul de rudimentar de a-l trata pe cititor, căruia i se impune, o dată cu faptul brut, interpretarea lui, în conformitate cu atitudinea sau opinia gazetarului. Lucrul mi se pare a se vedea cel mai clar în folosirea exclamației populare de neîncredere: "Măi să fie!"; aceasta nu lasă spațiu nuanțelor, fiind un substitut de gest și mimică total neechivoc: un fel de a face cu
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
de ziare care nu vrea să se lase manevrat, dar se declară neputincios față de acei cititori care se automanipulează și care, politic, sînt de neclintit, în mai vechi opțiuni. Pentru aceștia din urmă nu există decît confirmări ale propriilor lor opinii chiar și în cele mai categorice puncte de vedere contrarii. * De asemenea, alegerea unui anumit ziar poate fi pentru cititor o probă că nu vrea să afle cum stau lucrurile de fapt în lumea politică, ci că simte nevoia să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
a zis el, el n-a comis nici o crimă: mortul murise fără ajutorul său: El doar îl mîncase. Apoi, doct, omul scoase dintr-o mapă (un dosar!) certificatul dat de cineva lui Sadoveanu. Sadoveanu, un porc, Porcoveanu! Nume care în opinia omului nostru arăta dorința celui care-l botezase astfel pe Sadoveanu - dorința de a-l mînca pe Sadoveanu, mort-copt! Dacă această dorință exprimată public (Sadoveanu e un porc!) era considerată drept o opinie personală și drept o libertate a gîndirii
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]