7,850 matches
-
erau percepute drept orientale chiar când privirea se oprea asupra realității de la Versailles. Unul din numeroasele pamflete produse de propaganda ostilă lui Ludovic se intitulează La Francia turbantizzata 65. Totuși, nici un istoric din zilele noastre n-ar susține că paradigma orientală se poate aplica monarhiei Bourbonilor. Persia Scrisorilor lui Montesquieu nu e decât o metaforă. Atunci, pe ce se bazează ideea „orientalizării“ introduse de regimul fanariot? Au fost invocate declarații ale unor martori ai adevăratei înnoiri, care a avut loc doar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
respectarea de către România a tratatelor internaționale și a ocupării de către ea a unei poziții de egalitate cu celelalte puteri independente din Europa. Tot aici se anticipa presiunile care se vor exercita asupra României pentru că „era aproape de cercul arzător al chestiunii orientale“ și datorită tendințelor vecinilor săi de a o atrage în diferite războaie care se vor manifesta în permanență, în „Românul“, 16 mai 1881, p. 431. • C. Bacalbașa, Bucureștii de altădată, București, Editura Eminescu, 1987, p. 97. națională 51, D. Brătianu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
noastră, față de arestările arbitrare, desființarea partidelor politice și intimidarea opoziției 44. De asemenea, în mod frecvent, consolidarea noului regim era pusă în legătură cu subordonarea crescândă a autorităților de la București față de Stalin. Aprecieri precum: „rușii sporesc controlul peste țările nefericite din Europa Orientală“ sau „Moscova este decisă să distrugă orice opoziție politică • Ibidem, fila 7. • Ibidem, fila 9. • Ibidem, fila 10. • Ibidem, fila 11. • Ibidem, fila 10. • Ibidem, vol. 10, fila 25. în România“ deveniseră fraze banale în presa americană 45. Așadar, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vorba de ignoranță - de factori de natură politică și mai puțin de natură geografică. Nu ne propunem să detaliem problema; ar fi nevoie de o cercetare aparte. Oferim, totuși, câteva puncte de vedere. Astfel, Ion Simionescu scria în 1937: „Limita orientală a Europei centrale se socoate cam linia dusă de la vărsarea fluviului Niemen în Marea Baltică la gurile Dunării. România se află în cuprinsul acestui ținut, strâns legată de Carpați, șira de munți care străbate Europa centrală. Prin adânci linii de fractură
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
stat41. Atitudinea tranșantă a diplomatului francez face obiectul unei alte depeșe pe care Prokesch-Osten o scrie la 6 iunie 1864. Merită să cităm din ea cuvântul lui Moustier, care reprezintă, de fapt, poziția Franței față de statul român și de problema orientală. Franța, spunea el, „vrea să întărească Imperiul otoman printr-o Românie autonomă, vasală fidelă a Porții; ea dorește un dig contra Rusiei, ale cărei tendințe sunt sistematic ostile Porții și contra tendințelor Austriei, care ar putea, eventual, să devină ostile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
C.P.C. Turquie - Bucharest, vol. 26, f. 243-251v.). 59 C. P. Russie, vol. 234-235, f. 329-330; vezi și M. D. Sturza, op. cit., p. 257-266. Către finalul domniei lui Alexandru I. Cuza, intenția Marilor Puteri de a-și concerta interesul asupra „problemei orientale“ a provocat un mod diferit de a interpreta evenimentele care aveau loc în România. Dacă Franța, Anglia și Italia erau de acord cu menținerea stărilor de lucru existente, nu același lucru îl doreau reprezentanții Austriei (Eder) și Rusiei (Offenberg), cabinetele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
12. • David Britton Funderburk, Politica Marii Britanii față de România 1938-1940. Studiu asupra strategiei economice și politice, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983, p. 13. Pentru Marea Britanie, România era importantă datorită apropierii ei de strâmtorile Bosfor și Dardanele, ca și de bazinul oriental al Mediteranei, astfel încât, în cazul unui conflict european de anvergură, prezenta o certă valoare strategică 4. În plus, interesul Londrei era să se asigure că petrolul românesc nu avea să cadă în mâinile unor potențiali inamici, precum Germania sau Uniunea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
articolele publicate în „Viața Românească“ sub titlul Din carnetul unui solitar, C. Stere respingea acuzația de trădător și înstrăinat, insistând asupra argumentelor ce-l determinau să fie împotriva alianței cu Rusia. Imperiul moscovit, aprecia Stere, este „ultima supraviețuire a despoțiilor orientale în Europa“ și, ca pentru orice stat despotic, „mijlocul cel mai sigur de a împiedica deșteptarea poporului și a reîntări temeliile absolutismului este o politică agresivă în afară“43. Pentru toți românii, obiectivul fundamental îl reprezintă realizarea idealului național, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a situației reale. În scrisorile mele, de multe ori am avut prilejul să arăt cauzele adânci, care încă multă vreme nu pot fi înlăturate, ale slăbiciunii militare a Imperiului de Nord“51. Rusia era „un organism politic ruginit, o despoție orientală“, un stat înapoiat din punct de vedere economic, lipsit de mijloace financiare capabile să pună din nou în mișcare „tăvălugul rusesc“, care nu putea „triumfa asupra unei națiuni în plină ascensiune (cea germană - n.ns.), ajunsă la culmile progresului tehnic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Trevor Hodge, Ancient Greek France, London, 1998, în special p. 194-218; La colonisation grecque en Méditerranée occidentale. Actes de la rencontre scientifique en hommage à Georges Vallet organisée par le Centre Jean-Bérard, l’École française de Rome et l’Istituto universitario orientale e l’Università degli studi di Napoli „Federico II“ (Rome-Naples, 15-18 novembre 1995), Roma, 1999. • M.R. Torelli, La de imperio Cn. Pompei: una politica per l’economia dell’Impero, în „Athenaeum“, 60, 1982, 1-2, p. 3-49; B. Rink, Beobachtungen zu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
A.J.N. Wilson, Emigration from Italy in the Republican Age of Rome, New York, 1966; C. Hasenohr et Ch. Müller, op. cit., p. 12; M. Cébeillac-Gervasoni, Note relative aux élites du Latium et de la Campanie et à leurs rapports avec la Méditerranée Orientale, în Les Italiens dans le monde grec..., p. 21-27, exemplele fiind de la p. 23. • Ibidem, p. 23. • C. Hasenohr et Ch. Müller, op. cit., p. 19. • C. Domergue, Les Planii et leur activité industrielle en Espagne sous la République, în Mélanges
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Thessalonique: perspectives économiques et sociales, în ibidem, p. 109-132; • Bresson, Italiens et Romains à Rhodes et à Caunos, în ibidem, p. 147-162; Th. Mavrojannis, Italiens et orientaux à Délos: considérations sur l’«absence» des negotiatores romains dans la Méditerranée orientale, în ibidem, p. 163-179; J.-L. Ferrary, op. cit., p. 133-146. • H. Pavis d’Escurac, Origo et résidence dans le monde du commerce sous le HautEmpire, în „Ktèma“, 13, 1988, p. 57-68. • V. Pârvan, op. cit., p. 110-112. Pentru peregrinus, vezi acum
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Gallia, Mediterana estică și Egeea, atingând punctul culminant în a doua jumătate a secolului I î.H., sub Imperiu se afirmă un „contracurent“ comercial, dinspre Asia Mică și provinciile din Orientul Apropiat (Syria, Arabia) spre Occident, fără însă ca elementul oriental să devină vreodată predominant în această parte a romanității 57; acesta a acaparat „aproape tot comerțul“ din zonele răsăritene ale statului roman 58. Cauzele estompării migrației italicilor sunt, pe de o parte, secătuirea resurselor umane ale peninsulei 59, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1588; M. Satre, Trois études sur l’Arabie romaine et byzantine, Bruxelles, 1982 (Collection Latomus 178), p. 121-203; J. Teixidor, Un port romain de désert: Palmyre et son commerce d’Auguste à Caracalla, Paris, 1984, p. 15-55; idem, La Pamlyrène orientale: frontière militaire ou tone douanière, în Frontières d’Empire. Nature et signification des frontières romaines. Actes de la table Romde Internationale de Nemours, 21-22-23 mai 1992, sous la direction de P. Brun, S. van der Leew, Ch.R. Whittaker, Nemours, 1993, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
2, p. 16-36; idem, Roman Economic Policy in the Erythra Thalassa 30 B.C. - A.D. 217, Leiden, 1986 (SEG, XXXVI, 1504); M. Reddé, J.-C. Golvin, Du Nil à la Mer Rouge: documents anciens et nouveaux sur les routes du désert oriental d’Égypte, în „Karthago“, 21, 1987, p. 5-64; L. Casson, Rome’s Trade with Eastern Coast of India, în Navires er commerces de la Méditerranée antique. Hommage à Jean Rougé, Lyon, 1989, p. 303-308; R. Pascual, Las rutas de Oriente, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Das Meyersche Satzschlussgesetz in der byzantinischen Prosa mit einem Anhang über Prokop von Käsarea. Întors în țară, este profesor de latină la Liceul „Sf. Sava” și profesor repetitor la Seminarul Pedagogic Universitar din București, apoi, din 1907, conferențiar de limbi orientale la Facultatea de Litere și Filosofie, unde din 1908 predă filologia bizantină. În 1913 devine profesor suplinitor la Catedra de studii bizantine a Universității din București. Începând din 1893 colaborează cu studii de literatură română, de lingvistică și pedagogie la
LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
cu maniere „întru totul romane” (cum îl va evoca prietenul său Cassiodorus, prim-ministru sub Theodoric și coleg „de cancelarie” cu Dionisie la școala mănăstirii Vivarium din Roma, unde cei doi predau dialectica) va tălmăci în latinește scrierile din patristica orientală (epistole ale lui Chiril al Alexandriei, Despre crearea omului de Grigorie Nyssis, scrieri ale lui Athanasie al Alexandriei, Grigorie Teologul, Vasilie cel Mare ș.a.), însoțind aceste texte cu prefețe substanțiale, aducătoare de știri necunoscute apusenilor. Culegerea alcătuită de el, Exempla
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
mult estrogen am bufeuri. Chiar și numai de la consumul de tofu (n.t. un tip de brînză moale, dulce, de culoare albă, cu mare conținut de proteine; este făcută din lapte de soia prins; a fost folosit inițial În prăjiturile orientale) sau oricare altă substanță care conține estrogen eu am nu numai bufeuri, ci și transpirații nocturne atît de puternice Încît mă trezesc complet udă. Propria-mi experiență m-a dus la concluzia că bufeurile nu sînt cauzate doar de deficiența
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
și difuzarea în lume a limbii și culturii române. Ținta lui permanentă a fost să situeze limba și cultura română la același nivel de interes istoric și științific cu celelalte culturi romanice occidentale, dată fiind persistența eroică a acestei romanități orientale în condiții istorice de mare dificultate. SCRIERI: La Prononciation du roumain, Uppsala, 1935; Le Verbe roumain, I-II, Lund, 1954-1955; La Langue roumaine, Paris, 1974; Dictionnaire morphologique de la langue roumaine (în colaborare cu Const. Gâdei), București, 1981. Repere bibliografice: Mélanges
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
apărut paisprezece volume). SCRIERI: Schițe de folclor moldovenesc (în colaborare), Chișinău, 1965; Vostocinoromanskii gheroiceskii epos, Moscova, 1967; Folklor i moldavsko-russko-ukrainskie istoriceskie sviazi, Moscova, 1975; Ustnaia epiceskaia tradiția vo vremeni, Moscova, 1989. Repere bibliografice: Grigore Botezatu, Eposul eroic al popoarelor romanice orientale, „Nistru”, 1968, 6; Grigore Botezatu, Un pasionat cercetător al folclorului, RLSL, 1983, 3; Cimpoi, Ist. lit., Basarabia, 290. Gr.B.
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
în atenția lui Al. Hâjdeu, B. P. Hasdeu, Moses Gaster, D. Russo, N. Cartojan, iar dintre savanții străini i-a preocupat, între alții, pe Vittorio Imbriani, Alessandro Luzio, Gaetano Amalfi, Silvio Venezian, Alighiero Caselli, Vittorio Cian ș.a. Cercetătorul demonstrează originea orientală a motivului, urmărește penetrarea lui, prin Egipt și Grecia, în literaturile culte europene, analizează factorii care au favorizat răspândirea motivului (bestiarele medievale, literatura patristică, legendele hagiografice, predicatorii, enciclopediile medievale, școala, literatura profană) și evidențiază specificul receptării motivului de la o literatură
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
promovat de „Gândirea” drept un curent care „voiește o cultură creatoare de valori autohtone”, Crainic afirmă că o asemenea acțiune implică „orientarea [...] spre Orient, adică spre noi înșine”. Dat fiind că „moștenim un pământ răsăritean și părinți creștini” de rit oriental, argumentează el, „soarta noastră se cuprinde în aceste date geo-antropologice”. Redeclarându-și poziția antioccidentalizantă, doctrinarul ortodoxist susține că „occidentalizarea”, „nihilismul occidentalizant” ar însemna „negarea posibilităților noastre creatoare”, „negarea principială a unei culturi românești” și, implicit, „acceptarea unui destin de popor născut
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
ale orășenilor Înstăriți și televiziune prin satelit -, atotputernicia folclorului de odinioară a fost masiv subminată. Mai Întâi „Cântarea României”, cu cântecele ei de „viață nouă” („Badea meu Îi tractorist...”), apoi modele muzicale poluante (În Banat influența sârbească, În Regat inflexiunile orientale), iar În cele din urmă accesul la muzica Înregistrată (casetofoanele de acasă și cele de la discotecă) au configurat ambianța culturală a satului românesc Într-un mod masiv schimbat. Unde e locul Mioriței În noua configurație? Poate printre pensionarii fostelor CAP
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
interes din paginile prezentate se preocupă de modificările, schimbările comportamentului cultural al individului, or acest comportament este arătat, cred, de fațetele istoriei. Am mai spus, termenul anarhetip mi s-a părut potrivit pentru o posibilă descriere a caracteristicilor occidentale și orientale ale unui model cultural autohton, fiindcă nu cred că se poate spune cu toată libertatea că avem un model „sintetic”, dar nici că suntem niște „marginali”. După cum se vede, dificultatea de a prelua descrierea unui model „tare” face până la urmă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
2002, ediția a II-a, Editura Dacia, Cluj); Lucian Blaga - Geneza lumilor imaginare, Institutul European, 1998 (Premiul Societății „Lucian Blaga”); 10 studii de arhetipologie, Editura Dacia, Cluj, 1999; Le Paradis interdit au Moyen Age. La quête manquée de l’Eden oriental, L’Harmattan, Paris, 2004 (Premiul Asociației de Literatură Generală și Comparată din România); La quête manquée de l’Avalon occidentale. Le Paradis interdit au Moyen Age - 2, L’Harmattan, Paris, 2006; De la arhetip la anarhetip, Editura Polirom, Iași, 2006 (Premiul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]