6,112 matches
-
acest defect, Wallach și Kogan au elaborat o serie de teste de tipul jocului, fără cronometrare, pe care le-au aplicat unui grup de 151 de elevi din clasa a cincea. Cele cinci teste de creativitate erau evaluate pe baza originalității și a numărului de răspunsuri și includeau: exemple - „Numiți toate lucrurile rotunde, lucrurile care fac zgomot, lucrurile pătrate și lucrurile care se mișcă pe roți care vă vin în minte”. Pentru lucrurile rotunde, „colacul de salvare”, „gaura de șoarece”, „picătura
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
recompensați pentru creșterea nivelului acestor comportamente. În mod specific, numeroase studii au folosit o formă de test de creativitate în care comportamentele vizate erau fluența (numărul de răspunsuri diferite), flexibilitatea (varietatea răspunsurilor), complexitatea (de exemplu, numărul cuvintelor din răspunsuri) și originalitatea (raritatea statistică a răspunsului). Efectul benefic al recompensei a fost cel mai vizibil la comportamentele care puteau fi modificate cu ușurință prin intermediul unor procedee algoritmice sau progresive (cu alte cuvinte, complexitatea, fluența și flexibilitatea). În cazurile în care s-a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
benefic al recompensei a fost cel mai vizibil la comportamentele care puteau fi modificate cu ușurință prin intermediul unor procedee algoritmice sau progresive (cu alte cuvinte, complexitatea, fluența și flexibilitatea). În cazurile în care s-a constatat că recompensa a crescut originalitatea, subiecților li se ceruse anume să încerce să dea răspunsuri neobișnuite. În schimb, în lucrările precedente ce demonstrau efectul subminant pe care îl are recompensa asupra creativității au fost implicate activități mai euristice sau cu final deschis, cum ar fi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pozitiv creativitatea este „armonizarea ciclului activitate-motivație”, în care diferite tipuri de motivație joacă un rol în diferite porțiuni ale procesului creativ. De exemplu, Amabile spune că nivelurile înalte ale motivației intrinsece sunt importante mai ales atunci când se pune accentul pe originalitate. Așadar, atunci când cineva încearcă să identifice o problemă sau să elaboreze soluțiile posibile, faptul că este implicat intrinsec în acea activitate și nu e distras de preocupări extrinsece îl ajută să producă idei mai originale. Totuși, în alte porțiuni din
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
faze ale procesului creativ în care gândirea originală are importanță maximă - faza de identificare a problemelor și cea de producere a ideilor. Cu toate acestea, factorii de motivare extrinseci sinergetici pot juca un rol favorabil în acele faze în care originalitatea este mai puțin importantă - fazele de pregătire și de validare a ideilor. De exemplu, unii savanți declară că simt un mare entuziasm în faza de producere a ideilor și în prima fază a validării ideilor atunci când lucrează la probleme extrem de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
poate fi evaluată pe baza ei. Dacă acceptăm faptul că creativitatea trebuie să aibă un sens util, atunci ea trebuie să fie legată de un proces care are ca rezultat o idee sau un produs recunoscut și adoptat de ceilalți. Originalitatea, prospețimea percepțiilor, capacitatea de gândire divergentă sunt niște lucruri foarte bune luate independent, ca trăsături personale avantajoase. Însă, fără o anumită formă de recunoaștere publică, ele nu înseamnă creativitate. De fapt, se poate spune că aceste trăsături nici măcar nu sunt
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acest lucru. Orice test de creativitate, indiferent dacă implică răspunsuri la diferite probleme de gândire divergentă sau le cere unor copii să creeze povești ori modele din plăcuțe colorate, este evaluat de membrii unui juriu sau de evaluatori care stabilesc originalitatea răspunsurilor. La bază stă presupunerea că o calitate obiectivă, numită „creativitate”, este prezentă în produsele respective și că membrii juriului și evaluatorii o pot recunoaște. Noi știm însă că experții care alcătuiesc juriul nu au un standard exterior, obiectiv, pe
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
puțin, pe plan conceptual. Afirmația fermă pe care o facem aici este că nu putem, nici măcar în principiu, să despărțim reacția societății de contribuția individuală: cele două sunt inseparabile. Câtă vreme ideile sau produsele nu sunt validate, putem vorbi despre originalitate, dar nu despre creativitate. În prezent, toată lumea este de acord că picturile lui van Gogh dovedesc o mare creativitate. De asemenea, este la modă să ne batem joc de burghezii ignoranți din vremea lui, care nu i-au recunoscut geniul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
gard”. În consecință, timp de milenii, cele mai multe opere de artă egiptene au fost create după canoane universale, modele comune și metode uniforme, în câteva ateliere centrale supravegheate de preoți sau funcționari publici. Arnold Hauser (1951), sociolog al artei, scrie că „originalitatea subiectului nu a fost niciodată la mare preț în Egipt - de fapt, era universal interzisă; artistul își concentra ambiția asupra perfecțiunii și a preciziei execuției” (p. 36). Faptul că o societate este sau nu deschisă lucrurilor noi depinde, parțial, de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
știm cu toții că aria de specialitate formată din experți nu este capabilă să-și impună decizia privind creativitatea lucrărilor. Din aceleași motive, creativitatea este mai efemeră în domeniul artistic decât în cel științific. Lucrările de artă care păreau pline de originalitate la începutul secolului XX ne pot părea banale și anoste. Este interesantă comparația între listele cu câștigătorii premiului Nobel la literatură și la științe; în comparație cu oamenii de știință, puțini dintre scriitorii din trecut sunt considerați și acum creativi. Pentru a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
economic” al lui Sternberg și Lubart (1995). Atributele stilului cognitiv creativ care au fost cel mai intens studiate sunt gândirea divergentă (Guilford, 1967) și orientarea către descoperiri (Getzels și Csikszentmihalyi, 1976). Gândirea divergentă - descrisă, în general, prin fluență, flexibilitate și originalitatea operațiunilor mentale - este măsurată, de obicei, cu ajutorul testelor psihologice aplicate copiilor; aceste teste arată corelații slabe cu formele de măsurare a creativității aplicate copiilor, cum ar fi originalitatea poveștilor spuse sau a desenelor executate (Runco, 1991). Nu se știe dacă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Csikszentmihalyi, 1976). Gândirea divergentă - descrisă, în general, prin fluență, flexibilitate și originalitatea operațiunilor mentale - este măsurată, de obicei, cu ajutorul testelor psihologice aplicate copiilor; aceste teste arată corelații slabe cu formele de măsurare a creativității aplicate copiilor, cum ar fi originalitatea poveștilor spuse sau a desenelor executate (Runco, 1991). Nu se știe dacă aceste teste au vreo legătură cu creativitatea în situațiile „reale” ca adult, cu toate că s-au făcut astfel de afirmații (Milgram, 1990; Torrance, 1988). Orientarea către descoperiri sau tendința
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Baer, 1993; Runco, 1995). Așa cum au observat Einstein și mulți alții, rezolvarea problemelor este mult mai simplă decât formularea lor. Orice persoană competentă din punct de vedere tehnic poate rezolva o problemă care este deja formulată; dar este nevoie de originalitate pură pentru a formula acea problemă (Einstein și Infeld, 1938). Unii savanți contestă ideea că descoperirea problemelor și rezolvarea problemelor implică procese de gândire diferite; de exemplu, economistul și psihologul Herbert Simon (1985, 1989), laureat al premiului Nobel, a afirmat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu integrează straturile cele mai intime ale Eului și ale Celuilalt” (ibidem, p. 147). Din acest punct de vedere, ea constituie gradul cel mai slab al includerii reprezentat de „Noi”. Dimpotrivă, Comunitatea și Comuniunea implică grade de intensitate din ce în ce mai puternice. Originalitatea lui Gurvitch în materie constă în faptul că propune o relație invers proporțională între nivelul fuziunii și nivelul presiunii. Dacă masa reprezintă gradul cel mai slab al fuziunii, ea reprezintă, în schimb, gradul cel mai înalt al presiunii (ibidem, p.
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Început, dar nu poți radia motivele din care el s-a născut. * „Nu poți să plîngi și să gîndești, În același timp, căci fiecare gînd absoarbe o lacrimă.” (J. Renard) „GÎndul” nu-și ia profunzimea și cu atît mai mult originalitatea din el Însuși, ci din sinceritatea suferințelor inimii: „Orice cugetare generoasă, orice descoperire mare purcede de la inimă și apelează la inimă” (M. Eminescu); „Spre lumina inteligenței, calea e deschisă oricînd, dar plenitudinea inimii nu ne-o poate dărui nimeni” (J.
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
om pe care beția Îl face să nu fie stăpîn pe judecata lui; vorbind cu el, te adresezi, de fapt, vinului din el, și nu conștiinței sale. * „Cei ce imită exagerează Întotdeauna.” (Francesco Orestano) Pentru că „imitația” nu poate reproduce unicitatea/originalitatea sufletească, și de aceea o schimonosește. „Cearta se preface În luptă cînd la capăt se Întrevede biruința adevărului.” (N. Iorga) Pentru că fiecare dintre oponenți trebuie să renunțe, mai mult sau mai puțin, la prejudecățile sale. * „A-l Înțelege pe Dante
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Și multe dureri-s, puține plăceri (M. Eminescu, „Mortua est!”). „Ceea ce nu e original nu trezește interes, iar ceea ce este original poartă mereu În sine defectele individualului.” (J.W. Goethe) De exemplu, „viclenia” poate fi privită ca un aspect de originalitate a personalității cuiva, Însă nu atît viclenia În sine ne Îngrijorează cît modul josnic cu care, de exemplu, un Talleyrand sau Ulisse a folosit-o În relațiile cu ceilalți, pentru a-și Îndeplini unele scopuri. * „Ce greu e să dorești
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fi mîndru de tot ceea ce ai făcut, dar ar trebui să fii mult mai mîndru de ceea ce n-ai reușit. Este o mîndrie pe care rămîne să o născocim.” (Emil Cioran) În mod paradoxal, nereușitele unora sînt mai bogate În originalitate psihică, decît Împlinirile altora. Ca să nu mai vorbim apoi de faptul că dacă nu vom ști să apreciem nereușitele de moment, nu vom putea progresa În nici un domeniu. * „Cel pe care-l iubesc zeii moare tînăr.” (Menandru) A fi ales
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acest nume își creează propriul vocabular, supune limba obișnuită unor distorsiuni și unor tracțiuni din care ia naștere o limbă a sa, o muzică distinctă prin câteva acorduri recurente - cuvinte, concepte, turnuri, ticuri de limbaj, perioade ale frazei, ritmuri etc. Originalitatea unei gândiri trece de altfel prin sita unor termeni particulari, după apariția cărora recunoaștem viziunea despre lume proprie gânditorului în chestiune. Uneori, crearea de noi concepte necesită un cuvânt nou, pentru că se întâmplă și nu poți numi o descoperire cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ușor de etichetat: creștinismul epicurian nu intră în categoriile standardizate de istoria ideilor, deci trag unii hăis și alții cea iar apoi autorul e mutilat fără rușine: creștin ne-epicurian pentru unii, epicurian ne-creștin pentru alții. în ambele cazuri, originalitatea autorului este neglijată. în mod obișnuit, și greșit, Lorenzo Valla este plasat în categoria epicurienilor versiune purcei... Se obține acest gen de confuzie nepreluându-se din Despre plăcere - De voluptate - decât un singur text din trei. Or, primul este stoic
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
gândire aproape orientală... -4- Grădina universală. Critica universitară a punctat momentele în care Diogene din Oenanda manifestă câte o particularitate față de maestrul său. Ocaziile de subiectivitate rămân rare în acea epocă, pentru că pe atunci nu se alerga, ca astăzi, după originalitate cu orice preț. Nimeni nu gândea noutatea ca o garanție sigură a profunzimii. De unde un număr considerabil de texte semnate Platon sau Aristotel, în literatura antică, și care n-au nimic de-a face cu autorii anunțați. Textele exprimă uneori
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
didactică au determinat redactarea capitolelor, de unde și stilul diferit adoptat de semnatari. Acest proiect a fost considerat de autorii săi o provocare dintre cele mai importante. Din motive didactice, am insistat mai mult pe claritatea informațiilor și argumentelor decât pe originalitatea expunerii. Ne-am asumat responsabilitatea de ne ghida demersul după manuale foarte cunoscute în lume. De un ajutor deosebit ne-au fost: John Baylis, Steve Smith (eds.), The Globalization of World Politics. An Introduction to International Relations, ed. a II
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
depășirea criticii în direcția propriei construcții alternative și a transformării. Contribuțiile la această a treia categorie devin, în acest stadiu al subdomeniului, cele mai promițătoare, mai inovatoare și mai importante, etapa criticilor radicale epuizându-și, după două decenii, potențialul de originalitate. Radu-Sebastian Ungureanu Conceptul de „securitate” În primul capitol al acestei cărți s-a arătat că, în momentul constituirii relațiilor internaționale ca domeniu autonom în studierea politicului, specificul noii discipline a fost definit ca preocuparea față de problematica războiului. După cele două
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
absolut”, escamotând rigoarea rațiunii și disciplina spiritului. Adică un fel de euforie iresponsabilă și diletantă pe care practicanții ei o numesc „eliberare”. Asemenea iluzii sunt tributare psihologiei minimului efort și vulgarizării noțiunii de individualitate {respectiv apariției și prestigiului celei de „originalitate”). Nimic mai străin de mentalitatea medievală care postula divinitatea rațiunii și preconiza ordinea, simetria, răbdătoarele elaborări programate și premeditate. Bineînțeles, nimeni nu neagă aspirația mistică a sufletului medieval (mai exact a unei anumite laturi a acestui suflet, care pe alte
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
eșuate pe malurile ei, asemenea unor epave intelectuale aruncate acolo de curgerea timpului care se despovărează de ele și se purifică de gândurile noastre?. Or, excesul de lectură a avut drept consecință faptul că l-a privat pe France de originalitate. Tocmai acesta este, În ochii lui Valéry, principalul risc la care lectura Îl supune pe scriitor, subordonându-l celorlalți: Domnilor, preaînvățatul și subtilul dumneavoastră confrate nu a suferit de pe urma acestui mare număr. Avea o minte mai robustă. Ca să se pună
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]