12,062 matches
-
doar selectiv în manual (Ibidem, pp. 30-40, respectiv Hadrian Daicoviciu ș.a., op. cit., p. 121). "Înfruntarea expansiunii turcești" includea, ca și în manual, conflictele cu Țara Românească mai precis, cu Radu cel Frumos văzute ca parte componentă a războiului cu Imperiul Otoman, la rândul său axat pe "controlul cursului inferior al Dunării" (Șerban Papacostea, op. cit., pp. 40-41). "Apogeul" domniei lui Ștefan era însă plasat, în lucrarea lui Papacostea, după încheierea păcii cu Imperiul otoman. Se raporta la reglarea în forță a relațiilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
văzute ca parte componentă a războiului cu Imperiul Otoman, la rândul său axat pe "controlul cursului inferior al Dunării" (Șerban Papacostea, op. cit., pp. 40-41). "Apogeul" domniei lui Ștefan era însă plasat, în lucrarea lui Papacostea, după încheierea păcii cu Imperiul otoman. Se raporta la reglarea în forță a relațiilor cu Ungaria și Polonia, ceea ce putea justifica mai convingător decât manualul, acea "egalitate" cu vecinii, din citatul invocat (Ibidem, p. 63, respectiv Hadrian Daicoviciu ș.a., op. cit., p. 126). 88 Ibidem, p. 140-141
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
consolidarea domniei, poziția față de marea boierime și principalele instituții ale statului; mica boierime și țărănimea în vremea lui Ștefan) și politica externă, la rândul său subdivizată în emanciparea de sub suzeranitatea maghiară, marile războaie de apărare duse de Ștefan împotriva Imperiului Otoman, pierderea Chiliei și a Cetății Albe, pacea cu turcii, eludarea suzeranității Poloniei (Ibidem, pp. 251-261). 106 Ibidem, p. 251. 107 Nicolae Grigoraș, Moldova lui Ștefan cel Mare, Editura Junimea, Iași, 1982. 108 Informațiile apar în manualul citat la pagina 252
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Se trecea peste aspectele neplăcute, cum ar fi faptul că voievodul Moldovei a rămas "fără aproape jumătate de oaste și fără aproape toți oamenii cu care atacase Baia" (vezi Alexandru Simon, Valahii la Baia. Regatul Ungariei, domnia Moldovei și Imperiul Otoman în 1467, în "Anuarul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol"", tom XLVI, 2009, p. 141); sau că "mai mulți boieri au căzut de mâna lui Ștefan decât în luptă" (Ibidem, p. 142); ori că însuși domnitorul a ajuns la un moment
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
face trimiterea în lecție. Era vorba, evident, de Istoria lui Ștefan cel Mare, scrisă tot de Nicolae Iorga (Mihai Manea ș.a., op. cit., p. 257). 117 Ibidem, p. 257 și Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 130. 118 După ce se amintea că Imperiul Otoman a cucerit Caffa și principatul Mangopului, se ajungea direct la concluzia că "în vara anului 1475, întregul litoral al Mării Negre, între gurile Nistrului și ale Dunării, era subordonat Imperiului Otoman" (Mihai Manea ș.a., op. cit., p. 258). Pentru explicația corectă, vezi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Grigoraș, op. cit., p. 130. 118 După ce se amintea că Imperiul Otoman a cucerit Caffa și principatul Mangopului, se ajungea direct la concluzia că "în vara anului 1475, întregul litoral al Mării Negre, între gurile Nistrului și ale Dunării, era subordonat Imperiului Otoman" (Mihai Manea ș.a., op. cit., p. 258). Pentru explicația corectă, vezi Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 142. 119 Formulă aparținând lui Angiollelo, după cum scrie Nicolae Grigoraș în lucrarea sa (Ibidem, p. 175), unde se regăsește și o expunere mai coerentă a evenimentelor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai puțină înțelegere pentru limbajul arhaizant decât cei de altă dată. În 2005, Alex. Ștefănescu nota: "mă sună fiul unor prieteni, N., elev de liceu, și mă roagă să-i explic o expresie întâlnită în cartea de istorie, "scuturarea jugului otoman"". Tânărul a chestionat sistematic: "în primul rând, ce e acela "jug"?". Nici explicația tehnică nu l-a ajutat prea mult, iar deslușirea finală a metaforei a durat mult peste așteptările oricărui istoric. Până la urmă, autorul și-a amintit cum el
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Occident, tot el îi creează în est pe Lenin și pe Stalin. Ascensiunea turcilor după căderea Bizanțului taie legăturile popoarelor balcanice cu curentele europene, în cazul anumitor țări pînă în secolul XIX. Peste ortodoxie se suprapune în acest caz amprenta otomană. Valorile pe care le calificăm drept europene nu sunt produse "pure". Ele au fost adesea generate plecând de la contribuții venite din exterior. Influența arabă este, poate, cea mai importantă (în filozofie, matematică, medicină, arhitectură), dar au mai fost și altele
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
lângă Vidin. S-a încins o bătălie cumplită. Ca de obicei, Mihai-Vodă s-a avântat în luptă și a pătruns adânc în rândurile dușmanilor. Prin pârtia deschisă de el înaintau ceilalți oșteni, lărgind-o tot mai mult. Deodată, un spahiu otoman repezi sulița asupra lui Mihai-Vodă și-l izbi în pântece; îi sparse armura ș-i pătrunse în carne. Cu uriașă putere, voievodul apucă atunci sulița, cu amândouă mâinile, să-i oprească pătrunderea prea adânc în trup. Căută cu privirea un
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
ceilalți dușmani. Scăpat de primejdia morții, Mihai-Vodă n-a spus nimănui că avea rană grea și usturătoare. Ci, cu putere înzecită, a frânt sulița în bucăți, a aruncat-o în capul spahiilor, a smuls un iatagan de la un alt soldat otoman și a continuat lupta până a răpus dușmanii și a dobândit victoria. MIHAI-VODĂ ȘI CĂLĂUL Pe când era bănișor la Mehedinți și își îndeplinea slujba cu multă grijă și cinste, fiind iubit de boieri și popor, și peste țară domnea un
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
1740 casete cu lire engleze în valoare de 22. 357. 076, 04 lei aur; 530 casete în coroane austriece în valoare de 92. 188.488; 726 casete cu mărci germane în valoare de 143 .321 .750; 48 casete cu lire otomane în valoare de 8.604 .996 ,82; 7 casete cu Carolini (lei românești în valoar e de l.065.705); 288 casete cu Napoleoni în valoare de 46.117. 140; 3 casete cu monede rusești în valoare de 471. 384
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
etc.) și circa 330.000 kg. de argint. În lucrarea „România în vâltoarea vitregiilor ist oriceʺ din „Analele de istorieʺ nr. 3/1978, M. Mușat susține, pe bază de documente, că „de la încheierea primului tratat între Țara Românească și Imperiul Otoman, în timpul domn iei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) și până în 1877, tributul plătit de Țara Românească s a ridicat la suma de 1.061.305.780 l ei aur, ceea ce echivalează cu 341.021 kg. aur.ʺ „Imperiul habsburgic, ocupând
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în această lume. Ea a trimis patruzeci de mii de ruși să predice to lera nța, cu baioneta în vârful puștiiʺ... iar mai târziu, același, îi scria chiar ei: „îngerul Gabriel mi a dezvăluit (ateistul?) între aga înfrângere a armatei otomane, căderea Hotinului și mi a arătat drumul spre Iași. Sunt realmente, Doamnă, în culmea bucur iei, sunt încântat, vă mulțumesc.ʺ Omul culturii și al științei franceze făcea osanale „iluministeiʺ Ecaterina a II-a care în 1765 cumpărase toată biblioteca
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
eînd oios! Cum să nu scrii, de exemplu, despre un Cantemir Vodă, să nu-i înscrii numele în denumirea unei comune sau a unor străzi ori instituții, când publicându-i-se la Londra, în limba engleză, excepționalul studiu despre Imperiul otoman, i s-a probat și dovedit tocmai europenismul convingerilor? În secolul al XVIlea când își completa experiența multilaterală la Academia Europeană de la Berlin, devenind membru al ei, el realiza un studiu care a însemnat o paralelă a vieții din Principatele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
1870 1876) n-a fost deloc doar un ziar de „interior”, ci unul care tot timpul a insuflat populației conștiința drepturilor de cetățean și datoria ei către patrie. Mărturie stau și cele ce urmează: La 21 iulie 1861 o circulară otomană semnată Aali Pașa - către Sublima Poartă, adresa ambasadorului de acolo „copia unui raport al prințului Cuza” care explica starea administrativă a Principatelor, reformele pe care intenționa să le îndeplinească și la ce se aștepta de la Sublima Poartă, ca putere suzerană, în măsură
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fi pentru mine de un puternic ajutor în silințele ce mi voi da ca să strâng din nou legăturile seculare ce unesc Principatele Unite cu Turcia, și recunosc cu energie avantajele ce le sunt asigurate prin principiul european al integrității imperiului otoman, pre care tot atât de mult este de datoria mea, ca și în interesul Principatelor Unite de a l respecta totdeauna...” Cu alte cuvinte, în anul 1872, ziarul „Semănătorul” și redactorii lui de la Bârlad nu stăteau indife renț i față de situația țării
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
german și din România (câte patru), din Bulgaria, Luxemburg și Olanda (câte doi), din Austro-Ungaria (Mihai Bieltz din Prejmer Transilvania, localitate ce ținea administrativ la acea dată de Austro-Ungaria, doctor în științe chimice în 1891), Elveția, Franța, Italia și Imperiul otoman (câte unul)69: Anul dobândirii titlului de doctor (științe) Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1889-1890 (stiinte naturale) Neaju, Nicolae (Focșani). 1 1892 (științe chimice) Nicolau, Dimitrie (Tecuci). 1 1896 (științe fizice și matematice) Hălăceanu, Virgil (Iași). 1 1912-1913 (științe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și importantă în istoria României. S. A. : și eu. Prin urmare, vorbim de elemente și paradigme în general exogene, aduse în Principate de agenți străini de modernizare al căror scop, dincolo de eficiența guvernării spațiului românesc, este pregătirea modernizării altor spații: Imperiul Otoman, Imperiul Rus, visata Magna Graecia. Unele dintre aceste elemente și paradigme sunt însușite de anumiți factori interni, indigeni sau alogeni (aceștia din urmă puteau fi împământeniți sau nu). Această logică plurală de transfer, de adoptare și adaptare a modernităților multiple
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și Principate. Uite, sinteza gândirii ortodoxe compusă înainte de 1640 la Kiev de mitropolitul Petru Movilă a devenit îndată o lucrare clasică de circulație europeană și așa a rămas până azi. Mai era și situația puțin specială în cadrul domeniului de stăpânire otoman al acestor state mici dunărene faptul că acolo creștinismul avea o situație privilegiată, mai ales față de ceea ce sunt astăzi Bulgaria, Serbia, Albania, Grecia chiar. și atunci era o "scurgere" de călugări din acele direcții. Dosoftei venea tocmai din Georgia etc.
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
teoretică. Astfel, în mod concret, schimbările încep a se produce în Țările Române odată cu instaurarea domniilor pământene, ca urmare a Revoluției lui Tudor Vladimirescu din 1821. Însă deschiderea către Vest pe care a presupus-o această eliberare de sub directa stăpânire otomană care a avut efectul unei "cortine de fier" avant la lettre prin înghețarea culturală pe care a produs-o190 își va arăta roadele puțin mai târziu, în deceniul al treilea și al patrulea al secolului al XIX-lea. Din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Așezată în partea de sud-est a orașului Iași, în vremurile îndepărtate fiind o regiune profund împădurită, acoperită de desișul codrilor, ceea ce a creat condiții optime apariției și viețuirii aici a unei vestite crescătorii de șoimi (păsări râvnite de înalta Poartă Otomană, pe care Domnii Moldovei erau obligați să le dea anual ca tribut turcilor), Mănăstirea Socola a luat ființă printr-un nucleu de maici, supranumite "didascălele", fiind selectate pe criteriul erudiției, a căror primă stareță a fost însăși Soltana, una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vol. II, ed. 1874, p. 202. 38 Pravila lui Vasile Lupu (cf. Pompei Samarian); vezi și Bujoreanu, Pravila, pp. 61 și 286. 39 N. Mavrocordat, Păreri și cugetări cit. Pompei Samarian, vol. I, p. 311. 40 D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, p. 777, notă. 41 Pravila lui Vasile Lupu, ed. 1883, Iași, p. 161. 42 Pompei Samarian, op. cit. după N. Mavrocordat, Păreri și cugetări, în Hurmuzachi, X-XIII, nr.660, p. 438. 43 Idem, p. 411. 44 Ibidem, p. 302. 45 Miron
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1775, prin raptul Bucovinei de către Imperiul Habsburgic), țarul Alexandru I pregătea intens terenul pentru o nouă rupere din trupul Moldovei lui Ștefan cel Mare, jinduind a pune granița pe Siret, dacă nu să cucerească toate "proprietățile" din zonă ale Imperiului Otoman, spre a reface, chipurile, vechiul Bizanț sub sceptrul ortodoxiei pravoslavnice. Joseph de Maistre pricepuse limpede că, sub pretextul "onoarei" (ce fel de onoare?), Rusia ruina o provincie a Moldovei. Iar începutul ruinei s-a declanșat, după câțiva ani de "diplomație
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
onoarei" (ce fel de onoare?), Rusia ruina o provincie a Moldovei. Iar începutul ruinei s-a declanșat, după câțiva ani de "diplomație", la 28 mai 1812, țarul renunțând la granița pe Siret, dar, prin trădare și corupție (cu ajutorul Dragomanului Porții Otomane), și-a extins conceptul geografic de Basarabia (partea sudică a Moldovei dintre Gurile Dunării și țărmul Mării Negre) până în nord, la Hotin și marginea estică a Bucovinei căzute sub Habsburgi. Și, ca un făcut, tot într-o zi de 28, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
scurt, povestea răpirii Basarabiei 7, în contextul războiului ruso-turc dintre 1806 1812. Sankt-Petersburgul a ocupat vremelnic principatele Moldova și Valahia, având "acoperire" în Congresul de la Tilsit, 1807, când Alexandru I se înțelesese cu Napoleon I pentru o împărțire a Imperiului Otoman, Rusiei revenindu-i Moldova și Țara Românească. (Nu era o prefigurare a Pactului Molotov-Ribbentrop?). Dar Moscova a renunțat, momentan, la a-și statornici puterea în Principate din pricina pregătirilor lui Napoleon de a ataca Rusia. Într-o carte a lui Leon
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]