2,385 matches
-
alungiți, cu trei lobi, de culoare verde stins sau puțin roșietici, fiecare floare devenind maro la maturitate. Acești solzi poartă două sau trei flori fertile, fiecare floare fiind alcătuită dintr-un ovar. Ovarul este plat, bicameral și are două terminații; ovulul este solitar. Amenții pistilului, fertilizați, se numesc strobil și sunt alcătuiți din două mici semințe cu aripi, îmbrăcate într-o coajă de protecție de culoare maro și cu consistență aproape lemnoasă. Semințele cresc în interior. Cotiledoanele sunt plate și cărnoase
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
Sud). Sunt arbori monoici, cu frunze simple, alteme. Florile sunt unisexuate, anemofile (rar entomofile), cele mascule grupate în dichazii triflore ce alcătuiesc amenți penduli (sau erecți), iar cele femele sunt solitare sau grupate cîte 2-8, înconjurate de hipsofile mici, scvamiforme. Ovulele sunt bitegumentate. Fructul este o achenă, înconjurată parțial sau total de o cupă provenită din receptacul, perigon și bracteele de la baza florii. Genul "Fagus" (fagul) cuprinde specii răspândite în regiunea temperată. Frunza este întreagă, ovată sau eliptică. Florile femele sunt
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sau mai multe verticile de stamine, de tipul 5 sau în număr nedeterminat. Gineceul poate fi policarpelar apocarp (în raport cu numărul petalelor sau multiplul lor), uneori putînd fi redus la o singură carpelă; totodată este 1-5 locular, cu 1 sau numeroase ovule anatrope. Poziția gineceului în floare este diversă: de la hipogină - (superioară), la perigină și epigină (inferioară), cînd se afundă în receptacul, cu care concrește sau nu. Fructul poate fi poliachenă, polifoliculă, drupă, polidrupă sau baciform (poamă). Datorită variabilității receptaculului, gineceului și
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
inegale (una superioară, mare- vexil sau stindard; 2 laterale, egale- aripioare; 2 inferioare, concrescute, ce formează carena sau luntrița); androceul din 10 stamine (cu filamente libere sau unite în unul sau două mănunchiuri); gineceu unicarpelar, unilocular, cu una sau numeroase ovule. Polenizarea este, în general, entomofilă (rareori sunt cazuri de autogamie). Fructul este o păstaie (legumă) dehiscentă sau indehiscentă, cu semințe, variate ca formă și mărime. Conțin în structura lor biochimică numeroși alcaloizi: taninuri, saponine etc., motiv pentru care unele sunt
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
are 5 petale libere, caduce, iar androceul este format din 5-10 (sau mai multe) stamine unite la bază într-un inel care are și glande nectarifere. Gineceul este alcătuit din 3-5 carpele concrescute, cu 5 loculi (fiecare avînd cîte două ovule anatrope). La fructificare fructul apare 10-locular din cauza aparițeiei în fiecare locul a unui perete fals (septum). Fructul este o capsulă septicidă, cu 8-10 semințe albuminoide. Genul Linum (inul) are cea 230 specii, răspîndite оn regiunile temperate și subtropicale. L. usitatissimum
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sau zigomorfe (Pelargonium), cu ovar superior. Staminele sunt de 2-3 ori mai multe decît petalele și se unesc la bază prin filamentele lor (unele verticile de stamine se transformă în staminodii). Gineceul este format din 5 carpele unite, cu 1-20 ovule anatrope în fiecare ovar. Ovarul se continuă cu un singur stil lung și se termină cu 5 stigmate libere. Fructul este schizocarp (mericarpic), cu rostru alungit. La maturitate fiecare fructuleț (mericarp) are un rostru format prin divizarea stilului. Genul Geranium
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sau unisexuate, de tipul 5 sau 4. Sepale mici, unite prin baza lor, petalele libere sau unite, iar staminele au între bazele lor glande nectarifere. Gineceul este format din 2 carpele unite, cu doi loculi (în fiecare cu cîte două ovule anatrope). Fructele sunt drupe cărnoase, suculente, cu 2-4 semințe ce conțin endosperm oleaginos. Genul Vitis are cea 40 specii, răspîndite în emisfera nordică. Frunzele sunt palmat divizate, iar pe tulpină se remarcă prezența unor cîrcei ramificați. Vitis vinifera L. (vița
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
modalități), dar uneori se poate reduce la o singură stamină. Floarea femelă este redusă la un gineceu tricarpelar, trilocular, sincarp, superior. Ovarul se termină cu 3 stile, fiecare dintre acestea avînd cîte două stigmate. În fiecare locul se află 1-2 ovule anatrope. Fructul este o capsulă septicidă, cu 3 semințe Există cea 300 genuri cu 7500 specii, răspîndite mai ales în ținuturi deșertice, avînd adaptări interesante la acest mediu de viață. Genul Euphorbia (laptele cîinelui, alior) are în organele sale canale
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Anethum graveolens (mărar) etc. Ca plante medicinale sunt cultivate: Coriandrum sativum (coriandru), Pimpinella anisum (anason), Foeniculum vulgare (fenicul) etc. Sunt plante lemnoase sau erbacee, cu frunze simple sau compuse, cu flori heterochlamidee, dialipetale sau gamopetale. Gineceul este sincarp, cu numeroase ovule dispuse parietal. Sunt răspîndite mai ales în regiunile tropicale și subtropicale, mai rar în zonele temperate. Cuprinde ordinele: Dilleniales, Theales, Violales, Capparales, Salicales, Begoniales, Cucurbitales, Malvales, Ericales, Ebenales, Primulales. Cuprinde plante erbacee sau subarbustive, cu caractere de primitivitate (au traheide
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
bisexuate, zigomorfe (cu pinten), solitare sau în diverse inflorescențe. Petala anterioară se prelungește cu un pinten, în care pătrund cele două stamine inferioare, cu glande nectarifere la bază. Androceu format din 5 stamine, iar gineceul este tricarpelar, sincarp, cu numeroase ovule. inserate parietal. Stigmatul are diverse forme, cu adaptări la polenizarea entomofilă. Fructul este o capsulă valvicidă, uniloculară, cu numeroase semințe albuminate (au răspîndire mirmecoră). ; Viola odorata L. (toporași) are flori albastre și este frecventă din zona stepei pînă în etajul
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
apă, antrenate de aceasta. Schimbul respirator se realizează la nivel celular pe un principiu bazat pe circulația apei în cadrul spongierelor. Se poate realiza atât sexuat cât și asexuat prin înmugurire. Fiind organisme hermafrodite, fiecare individ produce un spermatozoid și un ovul care formează celulă ou. Din această celulă ou se dezvoltă o larva ciliata care dă naștere unui nou individ. Cand reproducerea sexuata nu poate avea loc din cauza condițiilor nefavorabile, spongierele formează muguri care cad pe fundul apei și care devin
Spongieri () [Corola-website/Science/302991_a_304320]
-
influențează starea vaginului, cervixului și uterului într-un mod care modifică șansa de concepere a unui făt, depinzând de momentul masturbării. Un orgasm cu între un minut și 45 de minute după inseminare sporește șansele ca sperma să ajungă la ovul. Dacă, de exemplu, femeia ar fi avut contact sexual cu mai mulți bărbați, un astfel de orgasm ar spori șansa ca ea să fie fecundată de unul dintre ei. Masturbarea feminină poate proteja contra infecțiilor cervicale prin a crește aciditatea
Masturbare () [Corola-website/Science/303498_a_304827]
-
a crește aciditatea mucoasei cervicale și prin a elimina deșeurile în afara cervixului. La bărbați, masturbarea elimină sperma de motilitate scăzută din tractul genital masculin. Următoarea ejaculare va conține mai multă spermă proaspătă, care are o șansă sporită de a fecunda ovulul în urma unui contact sexual. Dacă mai mulți bărbați au contacte sexuale cu aceeași femeie, sperma cu cea mai mare motilitate va concura mai efectiv cu sperma celorlalți bărbați. Pe pereții de piatră pot fi observate multe exemple de picturi preistorice
Masturbare () [Corola-website/Science/303498_a_304827]
-
la dovezile găsite prin observație. Observațiile lui erau prețioase în sine fără a fi însoțite de teorii savante. Istoric vorbind, este puțin probabil ca el să-și fi dat seama de originea bacteriană a bolilor sau de faptul că rolul ovulului nu se rezumă doar la hrănirea fătului. Dar a arătat că gărgărița nu apare pur și simplu din grâu, ci din niște ouă depuse de insecte zburătoare. El a combătut vechiul concept de generație spontanee prin putrefacție; punctul lui de
Antoni van Leeuwenhoek () [Corola-website/Science/304322_a_305651]
-
corpului, unde celulele cu flagel și guleraș le digera în vacuolele lor digestive. Substanțele de excreție și produșii nedigerați sunt eliminați prin oscul, o dată cu apă. Buretele de apă dulce se înmulțește prin celula-ou rezultată prin contopirea unui spermatozoid cu un ovul, ambele celule fiind produse de acelasi individ. Din celula-ou se dezvoltă o larva cu cili. Dacă se taie o bucată dintr-un spongier , acesta nu moare ; din ea se reface animalul , adică va regenera . Regenerarea se datoreaza slabei legături dintre
Burete de apă dulce () [Corola-website/Science/312624_a_313953]
-
zoologie în 1821 și la anatomie în 1826. Este interesat de diverse domenii ca: ihtiologie, etnografie, antropologie și geografie și întreprinde diverse expediții de cercetare, ajungând chiar și pe insulele Novaia Zemlia, dincolo de Cercul Polar de Nord. Baer a descoperit ovulul mamiferelor și a fost primul care a descris coada dorsală prezentă la embrionul vertebratelor. Astfel, monografia "Despre istoria dezvoltării animalelor" (1828 - 1837) marchează o etapă importantă în dezvoltarea embriologiei. A demonstrat falsitatea teoriei preformiste, stabilind că în procesul dezvoltării embrionare
Karl Ernst von Baer () [Corola-website/Science/312665_a_313994]
-
(substantiv defectiv de plural) este numele generic dat ovulelor de pești, moluște, echinoderme și alte animale acvatice, precum și de amfibieni. Forma și mărimea icrelor diferă de la o specie la alte. Cel mai des icrele se întâlnesc sub forme sferoidale, eliptice, de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
pedunculate, pe fața inferioară cu 5-9 saci polinici. Grăunciorul de polen este lipsit de saci aeriferi. Florile femele sunt grupate în conuri izolate verzi, pe axe scurte. Fiecare con constă din trei verticile de carpele, dar se formează un singur ovul erect (în realitate sunt 2 bracteole perechi, opuse; dintr-una se dezvoltă ovulul care este împins apical, iar din cealaltă arilul), dispus terminal la vârful axului, în interiorul ovulului se află un număr de 5-8 arhegoane, dar după fecundație se dezvoltă
Taxus baccata () [Corola-website/Science/311958_a_313287]
-
de saci aeriferi. Florile femele sunt grupate în conuri izolate verzi, pe axe scurte. Fiecare con constă din trei verticile de carpele, dar se formează un singur ovul erect (în realitate sunt 2 bracteole perechi, opuse; dintr-una se dezvoltă ovulul care este împins apical, iar din cealaltă arilul), dispus terminal la vârful axului, în interiorul ovulului se află un număr de 5-8 arhegoane, dar după fecundație se dezvoltă o singură oosferă devenind embrion cu două cotiledoane. Sămânța este înconjurată la bază
Taxus baccata () [Corola-website/Science/311958_a_313287]
-
con constă din trei verticile de carpele, dar se formează un singur ovul erect (în realitate sunt 2 bracteole perechi, opuse; dintr-una se dezvoltă ovulul care este împins apical, iar din cealaltă arilul), dispus terminal la vârful axului, în interiorul ovulului se află un număr de 5-8 arhegoane, dar după fecundație se dezvoltă o singură oosferă devenind embrion cu două cotiledoane. Sămânța este înconjurată la bază de un aril roșu, în formă de cupă cărnoasă. Acesta servește la diseminarea mai ales
Taxus baccata () [Corola-website/Science/311958_a_313287]
-
ul (ovarium în limba latină) - glanda sexuală feminină - este organ pereche - cu o dublă funcție secretoare: externă și internă. Astfel, este organul producător al ovulelor și, în același timp glandă endocrină, care, prin hormonii produși (estrogenii și progesteronul) determină caracterele sexuale secundare și joacă un rol deosebit în realizarea tipului constituțional feminin. Forma ovarului este ovoidală, cu axul mare vertical, având două fețe (medială și
Ovar () [Corola-website/Science/311309_a_312638]
-
la suprafața ovarului și poartă denumirea de folicul Graaf ("folliculus ovaricus vesiculosus"). Soarta foliculilor cavitari este diferită: majoritatea lor involuează și numai unul sau cel mult doi ajung în stadiul final de folicul matur. După ruperea foliculului matur și eliminarea ovulului din interiorul lui, pereții foliculului colabează, cavitatea lui se umple cu sânge și celule de o culoare gălbuie luând naștere corpul galben ("corpus luteum"), care funcționează ca o glandă endocrină temporară, secretând în sânge hormonul progesteron. Evoluția acestui corp galben
Ovar () [Corola-website/Science/311309_a_312638]
-
pereții foliculului colabează, cavitatea lui se umple cu sânge și celule de o culoare gălbuie luând naștere corpul galben ("corpus luteum"), care funcționează ca o glandă endocrină temporară, secretând în sânge hormonul progesteron. Evoluția acestui corp galben este diferită după cum ovulul a fost sau nu fecundat. În cazul în care ovulul a fost fecundat, corpul galben ia o mare dezvoltare, constituind corpul galben de sarcină sau gestativ, în caz contrar evoluția sa întrerupându-se are dimensiuni mai mici, se decolorează și
Ovar () [Corola-website/Science/311309_a_312638]
-
celule de o culoare gălbuie luând naștere corpul galben ("corpus luteum"), care funcționează ca o glandă endocrină temporară, secretând în sânge hormonul progesteron. Evoluția acestui corp galben este diferită după cum ovulul a fost sau nu fecundat. În cazul în care ovulul a fost fecundat, corpul galben ia o mare dezvoltare, constituind corpul galben de sarcină sau gestativ, în caz contrar evoluția sa întrerupându-se are dimensiuni mai mici, se decolorează și dispare peste câteva săptămâni și poartă denumirea de corpus albicans
Ovar () [Corola-website/Science/311309_a_312638]
-
haploidă, sub care formă este expulzat de la suprafața ovarului în timpul ovulației, și pătrunde în trompa uterină, unde devine apt pentru fecundare. A doua diviziune meiotică (și expulzia celui de-al doilea globul polar) este realizată doar dacă ovocitul este fecundat. Ovulul astfel format este o celulă de mari dimensiuni ce conține practic toată citoplasma ovocitulului de ordinul I. Ovarul este glanda sexuală femenină pereche, exo-endocrină, care, sub raport endocrin, este esențială în realizarea ciclului sexual al femeii, alături de hipotalamus și hipofiză
Ovar () [Corola-website/Science/311309_a_312638]