43,895 matches
-
Toate aceste neajunsuri sunt urmări ale păcatului original și dovada tristă, dar sigură, a realității lui<footnote Ibidem, pp. 135-136. footnote>. Urmând învățăturii Sfântului Maxim Mărturisitorul, Părintele Stăniloae menționează că e foarte greu de distins concret între latura lor de păcat și cea de urmare a păcatului. Judecata greșită a minții și lipsa de tărie a voinții sunt susținute de cele mai multe ori de o patimă; simțualitatea și dizarmonia cu natura, la fel. Deci trebuie să le socotim nu numai urmări ale
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
păcatului original și dovada tristă, dar sigură, a realității lui<footnote Ibidem, pp. 135-136. footnote>. Urmând învățăturii Sfântului Maxim Mărturisitorul, Părintele Stăniloae menționează că e foarte greu de distins concret între latura lor de păcat și cea de urmare a păcatului. Judecata greșită a minții și lipsa de tărie a voinții sunt susținute de cele mai multe ori de o patimă; simțualitatea și dizarmonia cu natura, la fel. Deci trebuie să le socotim nu numai urmări ale păcatului strămoșesc, slăbiciuni intrinsece ale naturii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și cea de urmare a păcatului. Judecata greșită a minții și lipsa de tărie a voinții sunt susținute de cele mai multe ori de o patimă; simțualitatea și dizarmonia cu natura, la fel. Deci trebuie să le socotim nu numai urmări ale păcatului strămoșesc, slăbiciuni intrinsece ale naturii pure, rămasă prin căderea lui Adam fără har, ca urmări ale unor atitudini păcătoase ale protopărinților sau ale noastre din trecut, ci ca având și un caracter de atitudine păcătoasă prezentă. Dar nu le putem
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ale naturii pure, rămasă prin căderea lui Adam fără har, ca urmări ale unor atitudini păcătoase ale protopărinților sau ale noastre din trecut, ci ca având și un caracter de atitudine păcătoasă prezentă. Dar nu le putem socoti nici numai păcat prezent, ci și urmări ale păcatului, deci putându-se curăța prin Dumnezeu de aspectul de păcat. Ele au o legătură de cauzalitate internă, cu o păcătoșenie moștenită, dar și trăită prezent<footnote Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică..., p.
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
lui Adam fără har, ca urmări ale unor atitudini păcătoase ale protopărinților sau ale noastre din trecut, ci ca având și un caracter de atitudine păcătoasă prezentă. Dar nu le putem socoti nici numai păcat prezent, ci și urmări ale păcatului, deci putându-se curăța prin Dumnezeu de aspectul de păcat. Ele au o legătură de cauzalitate internă, cu o păcătoșenie moștenită, dar și trăită prezent<footnote Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică..., p. 17. footnote>. Învățătura despre căderea strămoșilor
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ale protopărinților sau ale noastre din trecut, ci ca având și un caracter de atitudine păcătoasă prezentă. Dar nu le putem socoti nici numai păcat prezent, ci și urmări ale păcatului, deci putându-se curăța prin Dumnezeu de aspectul de păcat. Ele au o legătură de cauzalitate internă, cu o păcătoșenie moștenită, dar și trăită prezent<footnote Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică..., p. 17. footnote>. Învățătura despre căderea strămoșilor noștri ne lămurește starea de acum a naturii și a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
acum a naturii și a lucrurilor ce ne înconjoară, care fără de aceasta este de neînțeles. Dacă sunt necazuri pe pământ dacă suferă tot neamul omenesc, apoi toate acestea își au izvorul în Eden, la rădăcina pomului oprit! Aici e izvorul păcatului și al pătimirilor noastre. De aici pleacă moartea și stricăciunea noastră<footnote Cuvânt de învățătură despre căderea lui Adam..., p. 117. footnote>. Căci ce ne înfățișează oare starea și ființa noastră pământească? Ne înfățișează o înlănțuire de contraziceri din cele
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și să devină nemuritor, și răul să nu mai aibă astfel sfârșit. Prin moartea pe care Dumnezeu o hotărăște El pune sfârșit răului. Răul nu există în sine, ci el a intrat în lume prin neascultarea omului. Prin căderea în păcat și creația a devenit, din perdea transparentă a iubirii între noi și Dumnezeu, un zid într-o anumită măsură opac între noi și Dumnezeu<footnote Dumitru Stăniloae, Trăirea lui Dumnezeu în ortodoxie, Antologie, studiu introductiv și note de Sandu Frunză
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
zidirea a fost murdărită și adusă la stricăciune de către oameni; prin îndumnezeirea ei și prin închinarea ce i s-a adus<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, în Filocalia..., vol. VI, p. 115. footnote>. Pământul s-a întinat prin păcatul lui Adam și al urmașilor lui, uneori până la pătarea cu sângele crimelor, al războaielor suscitate de egoismul, de lăcomia, de invidia lor. Păcatul a introdus între oameni egoism, poftă după cele neesențiale, slăbirea spirituală, moartea sufletească, urmată de moartea trupească
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, în Filocalia..., vol. VI, p. 115. footnote>. Pământul s-a întinat prin păcatul lui Adam și al urmașilor lui, uneori până la pătarea cu sângele crimelor, al războaielor suscitate de egoismul, de lăcomia, de invidia lor. Păcatul a introdus între oameni egoism, poftă după cele neesențiale, slăbirea spirituală, moartea sufletească, urmată de moartea trupească și de moartea veșnică. Sensul integral al existenței a devenit prin aceasta greu de deslușit, pretându-se la nenumărate păreri divergente, pricinuitoare la
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
existenței a devenit prin aceasta greu de deslușit, pretându-se la nenumărate păreri divergente, pricinuitoare la lupte între oameni. S-a umbrit orizontul sigur al valorii și existenței netrecătoare a persoanei umane<footnote Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 45. footnote>. După păcat chipul s-a alterat și s-a deformat, dar nu s-a desființat, gândul asemănării cu Dumnezeu s-a deformat, dar nu s-a suprimat. Dacă s-ar fi desființat chipul lui Dumnezeu din om, n-ar mai fi fost
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și s-a deformat, dar nu s-a desființat, gândul asemănării cu Dumnezeu s-a deformat, dar nu s-a suprimat. Dacă s-ar fi desființat chipul lui Dumnezeu din om, n-ar mai fi fost posibilă mântuirea noastră. Prin păcat s-au produs stricăciuni în firea omului, dar n-au fost așa de mari încât să poată desființa chipul lui Dumnezeu. Dacă s-ar fi distrus chipul lui Dumnezeu din om, atunci omul s-ar fi pierdut cu totul în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Logosului. Dar n-a fost așa. O scânteie cât de mică, din chipul lui Dumnezeu, a rămas în om, după cum mărturisește întreaga istorie a omenirii. Tendința firească după adevăr și bine n-a dispărut niciodată din mijlocul oamenilor. Căderea în păcat a produs o deviere, dar n-a barat total drumul spre Dumnezeu. Scopul omului este tot asemănarea cu Dumnezeu, dar după ce-și va reface chipul Domnul nostru Iisus Hristos va reface chipul nostru cel căzut și ne va da
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Nestor Vornicescu, Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre chip și asemănare, în rev. Studii Teologice, anul VIII (1956), nr. 9-10, p. 602. footnote>. Concluzia pe care o trage Sfântul Grigorie de Nyssa cu privire la învățătura despre consecințele căderii primilor oameni în păcat este următoarea: Toate le înțelegem din Scriptură, în cele spuse despre Facerea lumii, anume că omul a fost plăsmuit după chipul lui Dumnezeu și trăia în rai și se desfăta de pomii sădiți acolo. Iar fructul acestor pomi erau viața
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de Nyssa, Opt omilii la Fericiri, omilia a treia, trad. de Pr. Sandu Gh. Stoian, în colecția Comorile Pustiei, vol. 31, Edit. Anastasia, București, 1999, pp. 41-42. footnote>. Tot ca o sintetizare a învățăturii despre consecințele căderii primilor oameni în păcat, Ava Dorotei spune: Căci de unde am venit la toate necazurile acestea? De ce am căzut în toată starea aceasta vrednică de plâns? Nu din pricina mândriei noastre? Nu pentru neînțelepciunea noastră? Nu pentru că ținem la voia noastră cea rea? Nu pentru că stăpânește
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Dumnezeu, Care l-a creat pe om spre desăvârșire, nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu (Iez. 23, 11). Astfel, în dragostea Sa pentru făptura omenească, hotărăște mijlocul de mântuire a acesteia, căci căderea în păcat a omului a umplut de întristare tot cerul. Dumnezeu, care știa din preștiința Lui că omul va cădea în neascultare, a prevăzut și mijloacele sfințitoare prin care acesta urma să se poată ridica din cădere și să nu rămână veșnic
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ridica din cădere și să nu rămână veșnic căzut. Sub îndrumarea Domnului, i s-a asigurat omului putința să propășească din nou pe calea Binelui, să se reîntoarcă la ascultare, iar prin încercări să ajungă la desăvârșire. După căderea în păcat, omul a rămas cu nostalgia vieții pierdute, dar, prin puterile proprii, el nu și-o putea recâștiga, deoarece purta asupra sa pecetea întunecată a păcatului. El trebuia să fie născut din nou pentru viață (Ioan 3, 5), era necesară o
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
să se reîntoarcă la ascultare, iar prin încercări să ajungă la desăvârșire. După căderea în păcat, omul a rămas cu nostalgia vieții pierdute, dar, prin puterile proprii, el nu și-o putea recâștiga, deoarece purta asupra sa pecetea întunecată a păcatului. El trebuia să fie născut din nou pentru viață (Ioan 3, 5), era necesară o nouă creație, iar aceasta presupunea un Creator care nu putea fi dintre oameni pentru că neamul omenesc era mort virtual<footnote Magistrand Constantin Cornițescu, Idei dogmatice
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și încă din belșug (Ioan 9, 10). Deoarece împăcarea dintre Dumnezeu și om nu se putea face decât de către o persoană care să fie și Dumnezeu și om, Tatăl a hotărât întruparea Fiului Său, ca să răscumpere pe omul căzut în păcat și să-l împace cu Sine, după neascultarea pe care omul a arătat-o față de Dumnezeu. De aceea, după căderea în păcat și implicit după înstrăinarea de Dumnezeu, pentru Cel Atotputernic, începe un nou mijloc de salvare a omului și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
să fie și Dumnezeu și om, Tatăl a hotărât întruparea Fiului Său, ca să răscumpere pe omul căzut în păcat și să-l împace cu Sine, după neascultarea pe care omul a arătat-o față de Dumnezeu. De aceea, după căderea în păcat și implicit după înstrăinarea de Dumnezeu, pentru Cel Atotputernic, începe un nou mijloc de salvare a omului și a lumii: trimiterea Fiului în lume, fiindcă numai prin Dumnezeu, Îl puteam redobândi pe Dumnezeu. Domnul Hristos, luând osânda aceasta a păcatului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
păcat și implicit după înstrăinarea de Dumnezeu, pentru Cel Atotputernic, începe un nou mijloc de salvare a omului și a lumii: trimiterea Fiului în lume, fiindcă numai prin Dumnezeu, Îl puteam redobândi pe Dumnezeu. Domnul Hristos, luând osânda aceasta a păcatului omului, adică pătimirea, stricăciunea și moartea cea după fire, s-a făcut pentru om păcat, prin pătimire, moarte și stricăciune, îmbrăcând de bunăvoie osânda omului, El nefiind osândit după voia liberă. El Și-a asumat firea noastră, a devenit păcat
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
salvare a omului și a lumii: trimiterea Fiului în lume, fiindcă numai prin Dumnezeu, Îl puteam redobândi pe Dumnezeu. Domnul Hristos, luând osânda aceasta a păcatului omului, adică pătimirea, stricăciunea și moartea cea după fire, s-a făcut pentru om păcat, prin pătimire, moarte și stricăciune, îmbrăcând de bunăvoie osânda omului, El nefiind osândit după voia liberă. El Și-a asumat firea noastră, a devenit păcat pentru noi, a distrus vrăjmașul pe care noi l-am moștenit prin păcat și a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
păcatului omului, adică pătimirea, stricăciunea și moartea cea după fire, s-a făcut pentru om păcat, prin pătimire, moarte și stricăciune, îmbrăcând de bunăvoie osânda omului, El nefiind osândit după voia liberă. El Și-a asumat firea noastră, a devenit păcat pentru noi, a distrus vrăjmașul pe care noi l-am moștenit prin păcat și a câștigat întreaga umanitate către Dumnezeu. Aceasta a făcut-o pentru a osândi păcatul și osânda din voie și din fire, scoțând din fire păcatul, pătimirea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
pentru om păcat, prin pătimire, moarte și stricăciune, îmbrăcând de bunăvoie osânda omului, El nefiind osândit după voia liberă. El Și-a asumat firea noastră, a devenit păcat pentru noi, a distrus vrăjmașul pe care noi l-am moștenit prin păcat și a câștigat întreaga umanitate către Dumnezeu. Aceasta a făcut-o pentru a osândi păcatul și osânda din voie și din fire, scoțând din fire păcatul, pătimirea, stricăciunea și moartea. Noi nefiind neschimbăcioși și cu neputință de clintit, putem, din
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
osândit după voia liberă. El Și-a asumat firea noastră, a devenit păcat pentru noi, a distrus vrăjmașul pe care noi l-am moștenit prin păcat și a câștigat întreaga umanitate către Dumnezeu. Aceasta a făcut-o pentru a osândi păcatul și osânda din voie și din fire, scoțând din fire păcatul, pătimirea, stricăciunea și moartea. Noi nefiind neschimbăcioși și cu neputință de clintit, putem, din fericire, precum ne-am rostogolit de la slava cea multă la cea mai de jos necinste
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]