3,151 matches
-
incursiune în istoria vinului reprezintă de fapt o incursiune în istoria civilizațiilor, vinul fiind acel element care unifică toate epocile și pe baza căruia putem trasa o istorie a mentalităților și a imaginarului colectiv. Îl găsim astfel prezent în civilizațiile păgâne dar și în cea creștină, în care, după cum se știe, reprezintă elementul fără de care Taina Euharistiei n-ar putea avea loc. Este, deci, elementul care ne leagă de transcendent prin excelență, mărturie fiind, în plus, atât numeroasele sărbători ale vinului
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
acord când afirmă că vinul se află la originea civilizațiilor. Pe lângă rădăcina sanscrită vêna (iubit), prezentă în etimologia cuvântului "vin" în diferite limbi de origine indo-europeană, societățile antice considerau fructul viței de vie ca fiind o băutură civilizatoare. Asemenea religiilor păgâne din jur, tradiția biblică a sacralizat vinul și a făcut din el un dar al lui Dumnezeu (Geneza, 27: 28). Scriptura ne învață că utilizarea vinului nu era cunoscută decât de la Potop. Arca lui Noe (Noah în limba ebraică) a
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
masă de seară) și în consecință, baza Tainei Euharistiei. Împărtășania creștină are ca origine directă sacrificiile simbolice pe care elenii le făceau în timpul unei mese luate în comun (grecescul eukharistia a aduce mulțumire face trimitere la acest gen de ceremonie păgână). Identificarea viței de vie cu Pământul Făgăduinței va continua până la a deveni semnul tangibil al legământului reînnoit dintre Dumnezeu și oameni. Apoi vița de vie mitică va părăsi puțin câte puțin Pământul Făgăduinței pentru a reprezenta, în final, alegerea Israelului
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Imperiu va fi înlocuită de universalismul creștinismului, de aceea s-a spus că: "acolo unde se află Biserica, se află și Roma" (ubi ecclesia, ibi Roma). Prin vestigiile vinicole ale Antichității, Evul Mediu creștin își va materializa credința. Fie el păgân sau creștin, vinul reprezintă începutul și sfârșitul civilizațiilor. IV. Din Olimp la Napa Valley În anul 313, împăratul roman Constantin proclamă libera practică a religiei creștine prin edictul de la Milano. Apoi, în 392, Teodosie I cel Mare conferă creștinismului statutul
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
podgorii europene. Vechea și Noua Lume viticolă fac parte deopotrivă din civilizația vinului. Această comunitate culturală este produsul istoriei, mai exact al mitologiei, oenologiei și geografiei, altfel spus, din Olimp la Napa Valley. Capitolul II VINUL ȘI RELIGIILE În Antichitatea păgână vinul era considerat un dar al zeilor: egiptenii îl atribuiau lui Osiris, grecii lui Dionisos, iar romanii lui Bachus. Osiris, zeul egiptean care simbolizează continuitatea nașterii și a renașterii, este considerat inițiatorul ideii preschimbării vinului în sânge. Sub influența asimilării
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ideii preschimbării vinului în sânge. Sub influența asimilării lui Osiris de către Dionisos, zeul grec se va orienta din ce în ce mai mult spre cunoașterea misterelor vieții de după moarte. Chiar și cultul lui Bachus va adopta un zeu mai mult oriental decât roman. Simbolistica păgână a vinului a fost integrată în mistica creștină al cărei sanguis uvae ("sângele strugurelui" despre care se vorbește în Cartea Genezei, 49:11 ) a devenit elementul esențial al liturghiei. Fie că este vorba de serbarea vinului sau de banchetul zeilor
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
totuși adevărat că Bacanalele, de altfel ca și orgiile, au fost mult timp desconsiderate, deși acești doi termeni desemnau până atunci ceremonii religioase licite. Băutura zeilor va inspira în mare măsură arta funerară a creștinilor. Scenele dionisiace în care zeul păgân este înlocuit de Bunul Păstor au înfrumusețat primele sarcofage creștine. Folosirea temelor legate de zeul vinului arată că această băutură era în egală măsură considerată a fi un simbol al nemuririi: vinul creștinilor este în esență o băutură mistică. IV
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
existenței. Dacă sfinții sunt omniprezenți în viticultură, atitudinea viticultorului față de aceștia este foarte diferită de cea pe care ar putea să o aibă oamenii Bisericii, până în punctul în care am putea să ne întrebăm dacă în spatele lui Bachus de origine păgână sau a Sfântului Vincențiu de origine creștină, nu se ascund vechile rituri agrare care continuă să existe. I. O băutură sfințită Sfinții sunt urmașii zeilor și sfinții ocrotitori ai viticultorilor sunt urmașii zeilor vinului. Sfinții se vor specializa în secolul
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
adică în timpul bacanalelor de toamnă. III. "Sfântul Bachus"33 "Sfântul Bachus a venit de dincolo de mare. Acesta-i adevărul scris în istorie" După cum povestește această istorioară populară în versuri din secolul al XIV-lea numită "Martiriul Sfântului Bachus", legenda "sfântului păgân" a luat naștere dincolo de Mediterană. În epoca împăratului Dioclețian, în secolul IV, Schola Gentilium, o grupare de elită alcătuită din barbari, era condusă de doi tineri ofițeri ai armatei romane din Siria care se numeau Bachus și Sergiu. Acuzați de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de nicio funcție simbolică precisă. O a doua versiune explică faptul că această capelă închinată Sfântului Baqui a fost construită în secolul al IX-lea pe locul unde inițial existase un templu închinat lui Bachus. Amplasarea deasupra unui vechi templu păgân, mai precis fuziunea dintre un zeu păgân 35 și un sfânt creștin, pare să clarifice fenomenul. La început necesitate vitală, sincretismul creștin a facilitat răspândirea noii religii în rândul popoarelor păgâne. De la sfânta Apolonia, la sfânta Zoe sau de la sfânta
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
doua versiune explică faptul că această capelă închinată Sfântului Baqui a fost construită în secolul al IX-lea pe locul unde inițial existase un templu închinat lui Bachus. Amplasarea deasupra unui vechi templu păgân, mai precis fuziunea dintre un zeu păgân 35 și un sfânt creștin, pare să clarifice fenomenul. La început necesitate vitală, sincretismul creștin a facilitat răspândirea noii religii în rândul popoarelor păgâne. De la sfânta Apolonia, la sfânta Zoe sau de la sfânta Olimpia la sfânta Valpurga, sfinții păgâni au
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
templu închinat lui Bachus. Amplasarea deasupra unui vechi templu păgân, mai precis fuziunea dintre un zeu păgân 35 și un sfânt creștin, pare să clarifice fenomenul. La început necesitate vitală, sincretismul creștin a facilitat răspândirea noii religii în rândul popoarelor păgâne. De la sfânta Apolonia, la sfânta Zoe sau de la sfânta Olimpia la sfânta Valpurga, sfinții păgâni au servit drept suport ai imaginarului creștin. Referirile și continuitatea în liturghia creștină a riturilor bahice devin evidente în cultul celor doi sfinți ocrotitori ai
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
zeu păgân 35 și un sfânt creștin, pare să clarifice fenomenul. La început necesitate vitală, sincretismul creștin a facilitat răspândirea noii religii în rândul popoarelor păgâne. De la sfânta Apolonia, la sfânta Zoe sau de la sfânta Olimpia la sfânta Valpurga, sfinții păgâni au servit drept suport ai imaginarului creștin. Referirile și continuitatea în liturghia creștină a riturilor bahice devin evidente în cultul celor doi sfinți ocrotitori ai viticultorilor cei mai renumiți în Franța: sfântul Martin și mai ales sfântul Vincențiu, după cum bine
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fost primul dintre sfinții ocrotitori ai viticultorilor din Occident. Ocrotitor al poporului franc, sfântul Martin s-a născut în anul 317 în Sabaria (Szombathely), în nordul lacului Balaton, în provincia romană Panonia (astăzi teritoriul Ungariei). Fiul unui ofițer de garnizoană păgân, Martinus (micul Marte) urma să slujească în armata imperială. După ce și-a petrecut o parte din copilărie în orașul italian Pavia, Martin a intrat la vârsta de 15 ani în armata romană și trei ani mai târziu, a fost trimis
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din tratatele unui doctor de origine suedeză Magnus Huss. Dacă Valea Loirei a fost supranumită "valea regilor", Sfântul Martin a fost considerat și el mult timp ocrotitorul Franței. În ziua prăznuirii sale s-au mai adăugat și alte numeroase festivități păgâne de toamnă. Ceremoniile marcând sfârșitul Primului Război Mondial de la 11 noiembrie 1918, au luat astăzi locul vechilor obiceiuri. Cu toate acestea, sfântul ocrotitor al viei și al vinului, sărbătorit de viticultorii francezi este Sfântul Vincențiu. Se spune că, sub domnia împăratului roman
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cele douăsprezece stele ale medaliei miraculoase...astfel încât drapelul Europei este drapelul Fecioarei". Schița lui Heitz este adoptată de către statele ce făceau parte la acea dată din Consiliul Europei. Textul rezoluției lor aduce alegerii făcute o justificare poetică, dacă nu chiar păgână: Pe fondul albastru al cerului Apusului, stelele care simbolizează popoarele Europei formează cercul în formă de unire. Ele sunt în număr de douăsprezece, simbol al perfecțiunii și al desăvârșirii..."91 Tot în anul 1955, mai exact între 1 și 3
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ETAPE ÎN EVOLUȚIA DANSULUI Arta dansului cu o istorie veche, aparține celor dintâi manifestări de cultură umană și se regăsește prin unele din cele mai esențiale trăsături ale existenței umane. Dansul se Înfățișează În cele mai diverse aspecte de la ritualul păgân până În zilele noastre și a Însoțit de-a lungul mileniilor poezia, muzica, teatrul și artele plastice. Pentru a descifra Începuturile imemorabile ale acestei arte, este necesară o incursiune istorică În timp. Ca primă formă de apariție deosebim dansul religios, Îmbinat
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
Economia feudală chiar îi acordă auxillium, nobili avuți închinînd abațiilor întinse păduri bogate în prețioasele pergamente in spe. Confreriile de călugări trimit și primesc emisari într-o mișcare paneuropeană a cărții. Vestul devine din ce în ce mai conștient de moștenirea culturală a antichității păgîne și creștine, pe care, după interes ori pricepere, o retransmite prin copiere ori o face palimpsest. Scriptoriul, condus de un armarius, cumula truda de editare cu cele de secretariat, arhivă, bibliotecă și, desigur, inerentele activități administrative. Era nucleul format, dar
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
în general în atelierele din exteriorul mănăstirii, dar care depindeau de acestea. Uneori, călugării răzuiau pergamentele deja scrise pentru a copia pe ele altceva, aceasta din cauza lipsurilor și din economie, și nu pentru a face să dispară texte ale Antichității păgîne; de altfel, versiunile vechi ale Sfintei Scripturi și cărțile liturgice care nu mai erau folosite au dispărut astfel. Frecventă în secolele al VI-lea și al VII-lea, această practică s-a rărit mai apoi. Procedeele chimice permit reapariție primei
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
care le mângâia pe rând drăgăstos". Ileana îi spune lui Stan: "Te iubesc, iar dacă satul acesta nu-ți place, ei bine, atunci o să plecăm împreună... împreună, legați ca spicele în snop, ca luna și râul...". Un politeism poetic și păgân animă natura, care are viața ei, sufletul, dorințele și suferințele ei, ca și cum aștrii, florile, zăpada ar fi niște creaturi conștiente și patetice. "Melancolic, ciobanul se sprijinea de fântână, nu departe de boii ale căror corne se coloraseră în purpura aproape
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în pace, Din goana vieții, Clipe de liniște, Un an de luptă, În vâltoare, Icoane șterse, Pictorul N.I. Grigorescu, Dan (roman), România pitorească, tradusă în franceză, care a făcut mult pentru reputația sa în Franța. 17 Alte orizonturi, Harpista, Imnuri păgâne, Lume nouă și lume veche, În război, Tănase Scatiu. 18 Putem nota din Le Sortilège: "le goût métallique de sa ceinture ternissait sa salive", "le jaillissement de la faux dans l'herbe", "rire d'une façon pérémptoire et discordante", "l'odeur
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
țară) le au prin intermediul vietăților care nu cuvântă: de la strivirea furnicilor sub tălpi ori incendierea omizilor păroase până la crimele domestice cărora le sunt supuse animalele din ogradă. Există și acum în sat un soi de botez al sângelui, cine știe ce rămășiță păgână pe care sțau altoit muguri creștini: îmbărburatul. Băieții care asistă la tăierea porcului sunt mânjiți, închipuinduțse o cruce, pe frunte, bărbie și obraji cu sângele fierbinte al animalului ce încă agonizează. Am simțit și eu, la vremea cuvenită, această ungere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
frunte, bărbie și obraji cu sângele fierbinte al animalului ce încă agonizează. Am simțit și eu, la vremea cuvenită, această ungere cu sânge și singurul lucru pe care mițl aduc aminte este că, pe măsură ce se scorojea și devenea stacojiu, mirul păgân ardea din ce în ce mai tare. Oricum, dacă, iată, revenirăm la jocul dintre realitate și ficțiune, știu despre mine că am iubit dintotdeauna animalele și că mă bucură oricând să descopăr rudimente de afecțiune și tandrețe la necuvântătoarele ce nu știu să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
lor și țării (pînă în sec. X Englaland, apoi England) și-au impus limba (anglo-saxonă sau vechea engleză), iar celtica s-a folosit în zone marginale (Cornwall, Wales, Scoția).340 Engleză veche (450-1100): eposul eroic Beowulf, cu amestec de elemente păgîne și creștine. Alfred cel Mare (sfîrșitul sec. IX) unifica Anglia, iar dialectal saxon de vest devine limba literară. Engleză veche a fost o limbă flexionara sintetică. Din sec. XIV dialectul londonez devine limba literară (opera lui Chaucer, traducerea Bibliei de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
domina uriașul ansamblu. Absolutely thrilling! În Dalila am văzut-o doar în concert, dar nu avea ne voie de costume sau decoruri pentru a distila în ea toată esența filistinei preotese a lui Dagon - seducție, sentiment al datoriei și devoțiune păgână, toate erau exprimate perfect prin voce și limbaj corporal. Forța ariei "Amour, viens aider ma faiblesse" - cu note de piept de rezonanța unei orgi - m-a înfiorat aproape sexual, în timp ce superbul legato din "Mon cœur s’ouvre à ta voix
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]