3,902 matches
-
Supă cu găluște de urzici Orz Supă de cereale cu legume Salată de orz cu păstăi verzi Pâine Tartă sărată cu roșii Budincă de legume cu ardei grași Salată de andive cu crutoane picante Cremă de dovleac și varză roșie Pască sărată Vinete cu pâine prăjită Salată de crudități cu cașcaval Bruschete fantezie Chiftele cu vinete Dovlecei gratinați Supă cu varză de Bruxelles Ardei umpluți cu fasole păstăi Minitarte din pâine și lăptuci Dovlecei și mozzarella în coșulețe crocante Tartă din
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cu mânătărci Ștrudel cu lăptuci sălbatice Tartă cu ciuperci și salvie Tartă sărată cu broccoli, dovlecei și morcovi Salată cu patru sosuri Supă de legume cu rulouri din făină integrală Ouă de prepeliță Salată de chica-voinicicului cu ouă de prepeliță Pască sărată Salată de primăvară cu anghinare și cartofi Rondele de dovlecei cu ouă de prepeliță Struguri Salată macedonia în cușcă de aluat fraged Stafide Sos dulce-acrișor cu ardei grași Crochete de cartofi Anghinare cu năut și stafide Salată de orz
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
caș proaspăt Ilustrații Roșii umplute cu burghul (rețeta 5) Crutoane de mămăligă cu fasole și ceapă (rețeta 11) Minitarte din pâine și lăptuci (rețeta 25) Legume în coșulețe duchesse (rețeta 27) Salată verde cu brânză feta și măsline (rețeta 46) Pască sărată (rețeta 55) Lipie pufoasă cu roșii și capere (rețeta 59) Tartă cu sfeclă și migdale (rețeta 76) Supă de legume cu rulouri din făină integrală (rețeta 98) Supă cu legume și ciuperci (rețeta 99) Paste picante cu bostan și
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Sorbea, și-n cumințenie deplină/ știa ce-i munca fără de hodină.// Deși atât de fragedă copilă,/ Adâncul feciorelnicului sân/ Un duh mintos purta și plin de milă;/ Ea îngrijea de bietul ei bătrân/ Cuviincioasă ca de un stăpân;/ Torcând mereu, păștea o turmă rară/ 781 Ibidem, p. 158. 782 „Povestirea Grizildei apare la Boccaccio; dar diacul din Oxford, care o spune, mărturisește a o fi aflat de la Petrarca. Istorisirea a circulat în întreaga Europă și s-a transformat într-un proverb
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dinainte ceea ce trebuie În mod real să se Întâmple. Acesta a fost, de pildă, caracterul oracolului despre șchiopătarea lui Agesilaos: „Te previn, Sparta, În pofida Încrederii În tine, nemărginită; dacă din tine se va naște un rege șchiop, vreme Îndelungată tevor paște neașteptate rele, (C) valuri nestăvilite ale războaielor ucigașe”2. La fel este și oracolul despre insula care s-a ivit din mare În fața insulelor Thera și Therasia, pe vremea care precedă epoca războiului dintre regele Filip al Macedoniei și romani
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
rentabilă și mai liberă decât agricultura. Se poate vorbi de păstoritul agricol, ocupația de bază fiind agricultura, iar păstoritul fiind pus în serviciul agriculturii, la noi în comună neexistând zone pur pastorale. Turmele de oi nu depășesc hotarul comunei, ci pasc pe pășunea comunală, fie după ridicarea recoltei, pe miriște sau pe fânețe cosite de pe văi. Scopul este ca târlele ce merg din loc în loc să gunoiască locurile pe care pasc. Terminologia de păstorit este de origine latină, de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Turmele de oi nu depășesc hotarul comunei, ci pasc pe pășunea comunală, fie după ridicarea recoltei, pe miriște sau pe fânețe cosite de pe văi. Scopul este ca târlele ce merg din loc în loc să gunoiască locurile pe care pasc. Terminologia de păstorit este de origine latină, de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
călător străin care vizita aceste meleaguri prin secolul al XVIII-lea, era consemnat: „în râuri și mlaștini și pe câmp se află din belșug păsări de văzut, dar locuitorii nu se îndeletnicesc cu vânătoarea, fiind ocupați cu alte treburi: ară, pasc vitele, fac unt, cresc albinele și altele...” În contrast cu aceste informații, pe la 1788 se menționa că țăranii vânau în Moldova cam 20.0000 de iepuri. Reglementarea vânătorii în Moldova s-a făcut în anul 1842 astfel: între 1 martie și 25
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
patru categorii de bovine: vaci cu lapte, sterpele și mânzații (care nu veneau seara acasă, având țarcul și târla lor în câmp), cireada de boi de tracțiune (țarc amenajat în câmp) și cireada de viței, împreună cu micile turme de miei pășteau „în siliște”. La 10 mai, când ieșeau animalele la păscut, iarba era deja crescută până la genunchi, bună de coasă, florile galbene de păpădie împodobind- o de sărbătoare. E demn de reținut că în acele vremuri era împământenită o regulă: nimeni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
transformată în stană de piatră, iar o altă variantă vorbește despre Baba Dochia care era urâtă și rea și-și chinuia norape fiul său îl chema Dragobete (Iovan). La sfârșitul lui februarie a trimis-o pe noră în pădure să pască oile, să toarcă lână și să culeagă fragi. Nora a fost ajutată de Dumnezeu și de Sf. Petru, care umblau pe pământ. I-au pus în coș jeratic, care până acasă s-au transformat în fragi. Baba Dochia când a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ciocnite ouă roșii pentru a nu face bube mai mari decât oul. Cel al cărui ou nu se sparge va trăi mult. Lumânarea de la Paște este bine de aprins în timpul furtunilor cu fulgere și trăsnete. Exista obiceiul ca de Paște nașii să-și dea finii în scrânciobe. După Paște nu este voie să se lucreze în vii pentru a nu fi lovite de grindină. Înălțarea se sărbătorește după 40 de zile de la Înviere. Cu acest prilej se vopsesc ouă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dea finii în scrânciobe. După Paște nu este voie să se lucreze în vii pentru a nu fi lovite de grindină. Înălțarea se sărbătorește după 40 de zile de la Înviere. Cu acest prilej se vopsesc ouă roșii, se coace pască și se fac pomeni. În această zi se sărbătorește și „Paștele Cailor”. În noaptea nașterii lui Iisus, Maica Domnului a blestemat caii, care au răvășit așternutul Pruncului, să nu se sature decât într-o zi din an și doar o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ori pe zi, marțea, joia și sâmbăta, înainte de răsăritul soarelui, amestecând cu urzică vie în tărâță înmuiată cu apă și spunând: „Plecat-am cu Joiana marți dimineața,/ Pe cale, pe cărare,/ La fântâna lui Iordan,/ La izvorul lui Bogdan,/ S-o pasc și să-i dau apă,/ Babele rele urma i-o luatu./ Și-o luat mana/ Și a început ochii a împăinjeni/ Ghițălu’ n-ă-l mai primi / Laptele s-o albăstrit/ Și ea a început să ragă/ Să boncăiască 2 /.- Ce te
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Sorbea, și-n cumințenie deplină/ știa ce-i munca fără de hodină.// Deși atât de fragedă copilă,/ Adâncul feciorelnicului sân/ Un duh mintos purta și plin de milă;/ Ea îngrijea de bietul ei bătrân/ Cuviincioasă ca de un stăpân;/ Torcând mereu, păștea o turmă rară/ 781 Ibidem, p. 158. 782 „Povestirea Grizildei apare la Boccaccio; dar diacul din Oxford, care o spune, mărturisește a o fi aflat de la Petrarca. Istorisirea a circulat în întreaga Europă și s-a transformat într-un proverb
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de mare folos. N-am văzut praf, mizerie, noroi, n-am văzut bețivi pe stradă, n-am auzit expresii huliganice. Agricultura înseamnă în primul rând zootehnie. Ca și în Ducatul Lichtenstein, vaca este monument național ! Grupurile de vaci cu tălăngi pasc sectoare din fânețe marcate doar cu o sfoară, nu au paznici. Acolo unde sunt mai multe (7-15) sunt și rezervoare de 15 20 t pentru urină, sunt și platforme și mai ales baloți rotunzi (cca 500 kg fân) înfășurați în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
știau să se roage lui Isus Cristos, așa cum se rugau și cele mai civilizate popoare ale Greciei: barbarii de orice neam, amasabii care aveau ca locuință carul lor, nomazii care nu aveau o reședință și o casă proprie, sceniții care pășteau oile prin munți. Spre deosebire de aceștia, Origene ne vorbește despre popoarele la care încă nu ajunsese Evanghelia, dându-ne de înțeles că, în unele puncte ale acelor ținuturi, existau deja câțiva creștini: etiopienii care locuiau dincolo de fluviu, serii care făceau parte
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din astea nu s-a întâmplat. Și totuși, la ce făcea aluzie Baba Vanga, acest Nostradamus modern cu fustă? Cred că într-un târziu, m-am prins, (asta fiindcă am în mod real stofă de Sherlock Holmes încă de pe când pășteam gâștele pe tăpșanul din Cursești) m- am prins, cum devenise la o adică profeția, fiindcă la 11 noiembrie s-au adunat la Seul, în Coreea de Sud, șefii celor mai bogate 20 de state ale lumii. Bogații, tot ca bogații, în loc să vorbească
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
speriate căută în jur spre dealul plin de vișini al cărui rod fusese cules demult, dar acesta stătea neclintit într-o ardere verde domoală, se uită apoi spre șesul întins marcat de punctele albe ale stolurilor de gâște ieșite pa păscut pe vechiul loc al satului care fusese măturat de apa cea mare cu doi ani în urmă. Liniștea albastră a cerului, verdele acela al câmpului, nu reușiră să-i potolească spaima ce o cuprinsese ca și atunci, și privirea i
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
un dărăb de mămăligă. Le vorbea ca unor oameni despre lucruri neînțelese chiar de el, dar șuvoiul de cuvinte izvora de undeva din ființa sa atât de singuratică iar el nu căuta să le oprească. „Bă cuțule, bă, de ce nu paști tu iarbă când luna e atât de albastră, lătrați ca proștii la țâncul pământului, mă, furnicile o să vă curețe colții, și-o să vă mănânce botul vostru umed, he, he, cine poartă iarna pălărie de paie, spune tu mă cuțule, mă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
când mergea cu vacile de funie pe drum. Totuși erau și momente când fața lui se însuflețea și asta se întâmpla când povestea cum a luptat el în 1919 sub comanda generalului Prezan (viitorul mareșal) în campania din Ungaria. Acum păștea vitele colectivei din sat și noi copiii ne adunam uneori și-l puneam să povestească. Atunci am auzit eu prima dată despre viața oamenilor din Ungaria. De la el am aflat că unguroaicele sunt date dracului, numai că nu ne-a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu toate că era un camarad de nădejde, cu care puteai pleca la luptă fără teama că vei fi lovit din spate, era greu de înțeles, uneori controversat, nu datorită defectelor sale, ci datorită faptului nu puteai ghici niciodată ce ghinion îl paște peste câteva momente. În realitatea zilnică, soarta acestuia, ce se suprapunea aproape perfect cu a lui personală; era a unui peon din America Latină care, nevoit să trudească permanent lângă un taur nedomesticit și însetat, îl ia în coarne și-l
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
florile, ce creșteau printre firele de iarbă de culori, forme și dimensiuni diferite, erau atât de multe, încât vânătorii parcă pluteau într-un ocean de petale multicolore. Unele din ele erau strivite deja de tălpile unor animale erbivore, ce au păscut și s-au zbenguit recent, dar care în final au fost răpuse de aceeași nesătulă fiară. În unele momente nu-și putea explica ce se întâmplă cu el. Îi era greu să se orienteze și să alerge în același timp
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tare că arăpoaicele fură copiii obraznici și-i fac săpun. Ne având încredere în veridicitatea acestor născociri, curios din fire, nu de puține ori Bidaru privea din apropiere la tabăra lor. Îl încântau: caii mici, flocoși, cu copitele mari ce pășteau disciplinați, priponiți de câte un țăruș înfipt în mijlocul unui imaș cu mult troscot și iarbă presărată ici-colo cu câte un bălegar; câinii lățoși care, când nu se scărpinau de purici lătrau aiurea la lună sau la stele; căruțele prăfuite cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care se întrerupe continuitatea sintactică în propoziție sau în frază. În limbajul comun este considerat o greșeală (lipsa de legătură dintre începutul și sfârșitul enunțului încalcă principiul coeziunii), dar în literatură dovedește resurse de expresivitate (Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur - M. Eminescu; Ei cum au dat de căldurică, pe loc li sau muiat ciolanele. - I. Creangă) și, mai ales, forță de caracterizare a unor personaje satirizate de către autor (AGAMEMNON DANDANACHE: [...] eu, care familia mea de la patuzsopt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
De fapt, aceștia n-au fost nici măcar în întreg pentagonul neregulat sudic, căci acesta era împărțit, la rându-i, în patru ținuturi: Bugeacul, Cetatea Albă, Chilia și Ismail. Numai în Bugeac au fost primiți tătarii de domnii Moldovei ca să-și pască animalele, după reguli stricte de arendă, cu dări către stat. Cârdurile (peuplades) care locuiau în corturi și care ar fi fost, în trecut, les possesseurs légitimes ai întregii Basarabii, cum se exprima colaboratorul ziarului din Belgia, "erau cam ciudați în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]