2,931 matches
-
pe care le-am cunoscut, viața și-a schimbat sensul din momentul în care: au început să aibă o relație stabilă, dar de fapt era “instabilă funcțional”; când au început să aibă unul sau mai mulți copii, nedescalțându-se încă de “papucii de copil”; când au descoperit că anii au trecut și au o anumită vârstă în care ar fi trebuit să se simtă împlinite d.p.d.v. profesional, dar nu sunt. Și asta probabil datorită situațiilor din trecut care au avut o conjunctură
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
et la question, Éditions Galilée, Paris, 1987. Derrida, Jacques, Donner le temps. 1. La fausse monnaie, Éditions Galilée, Paris, 1991. Descartes, René (1) Méditations métaphisiques, Ed. Victor Cousin, Project Gutenberg, 2004, http://www.gutenberg.net. (2) Meditații metafizice, trad. Ion Papuc, Editura Crater, București, 1993. Descartes, René, (1) Discours de la méthode, Ed. Victor Cousin, Project Gutenberg, 2004, http://www.gutenberg.net. Diaconu, Marin, Istoria limbajului filosofic românesc, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Didilescu, Ion și Botezatu, Petre, Silogistica. Teoria clasică și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lung poți privi în celule. Doar un grilaj te desparte de cei care s-au mutat temporar acolo. Ghiocel stătea pe pat și ronțăia ceva. O burtă imensă digera vitaminele. Televizorul mergea pe un canal sportiv. Avea lîngă pat și papuci de odaie. Cînd mă vede, se ridică, încalță papucii și-mi rîde cu gura pînă la urechi. Dom' primar, scoate-mă de la ăștia... Ce-ai făcut, nenorocitule? Am greșit, n-au crăpat jigodiile... de unde să știu că nu-s crăpați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
desparte de cei care s-au mutat temporar acolo. Ghiocel stătea pe pat și ronțăia ceva. O burtă imensă digera vitaminele. Televizorul mergea pe un canal sportiv. Avea lîngă pat și papuci de odaie. Cînd mă vede, se ridică, încalță papucii și-mi rîde cu gura pînă la urechi. Dom' primar, scoate-mă de la ăștia... Ce-ai făcut, nenorocitule? Am greșit, n-au crăpat jigodiile... de unde să știu că nu-s crăpați? Dumnezeule, dar ce-ai gîndit, omule? Ce ți-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
e altceva. Ceva profund, neconvențional, ireductibil. Într-o a doua instanță, urmează dez-vrăjirea, momentul lucidității, masivitatea cinică a bunului-simț. Vertiginosul afect originar se adumbrește, „se așază“, își pierde palpitul. „Veșnicia“ devine negociabilă. Pur și simplu nu se confirmă. Ajuns în papuci, domesticit prin rutină, erosul cunoaște calmul amărui al relativității. Ideea unei întâlniri „destinale“, pregătită laborios in divinis, încă de la facerea lumii, se transformă într-o metaforă adolescentină, de un romantism duios. „Așa ne-a fost dat!“ e înlocuit prin „Asta
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vreau, plec acasă. - Bine atunci, facem substantivul. - Cred că nu-i tot cu matematică. - Geta, toate lucrurile - mi-a spus mie tata - au și puțină matematică în ele, altfel nu ne-am descurca în viață. Cum ți-ai mai număra papucii, bomboanele dacă n-ai ști puțină matematică? - Bine, bine, să nu fie prea multă, nu-mi place. La Geta totul trebuia rulat în reprize scurte și repetat nu oricum, ci doar în momentele sale de acceptare și bunăvoință. Maia se
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
lada jos din car, mireasa le oferă în dar socrilor mari ie și cămașă, iar soacra mică primește de la mire o pereche de încălțări. Aceasta se bucură de dar și chiuie la rândul ei, strigând: Am scăldat și-am înfășat, Papuci noi am căpătat ! U iu, U iu iu ! După așezarea lăzii la locul ei, se mai încinge un joc în uliță, după care toți nuntașii sunt poftiți la masă. Aceasta se întâmplă cu o foarte mică aproximație cam la vremea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
alergând. Este verbul revelator pentru energia copilăriei ipoteștene, mai ales în prima ei fază. Chiar și atunci când poetul evocă universul interior al unei locuințe, ritmul este alert, cu inserții viguros-caricaturale: Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă,/ Un papuc e într-o grindă, celălalt e după ușă,/ Prin gunoi se primblă iute legănată o rățușcă/ Și pe-un țol orăcăește un cucoș închis în cușcă;/ Hârâe-n colț colbăită noduros râșnița veche,/ În cotlon toarce motanul pieptănându-și o ureche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
care o bănuim a fi cea a dependinței din incinta exterioară casei: Atunci intră în colibă și pe capătu-unei laiți,/ Lumina cu mucul negru într-un hârb un roș opaiț;/ Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă,/ Un papuc e sub o grindă, iară altul după ușă;/ Hârâită, noduroasă stă în colb râșnița veche,/ În cotlon torcea motanul pieptănându-și o ureche;/ Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac/ Arde-n candel-o lumină cât un sâmbure de mac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dădea într-o chilie pe păreții căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate ici un sfânt, colo un cățel svârcolindu-se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a unei rudaște, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, în fine, o carte de schițe risipită pe părete 288. Și așa trebuie să fi fost, căci ce probă mai convingătoare decât mărturia fratelui său, Matei: Ilie. Blond, 'nalt, vesel, ochi albaștri, mare talent la desemn 289. Dar nu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
îl descrie pe fratele său ca un foarte talentat desenator, ci și în Cezara, dovadă constantă a unei veridicități de netăgăduit. Și asta cu atât mai mult cu cât impulsul era de nestăvilit; Ilie desena pe ce apuca: Luă un papuc, îl puse pe masă și se uită la el apoi deschise-o carte bisericească și pe un colț de pagină zugrăvi papucul. Și ce profanație a cărților! Toate marginile erau profile de femei, popi, cavaleri, cerșitori, comedianți ... în sfârșit, viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
asta cu atât mai mult cu cât impulsul era de nestăvilit; Ilie desena pe ce apuca: Luă un papuc, îl puse pe masă și se uită la el apoi deschise-o carte bisericească și pe un colț de pagină zugrăvi papucul. Și ce profanație a cărților! Toate marginile erau profile de femei, popi, cavaleri, cerșitori, comedianți ... în sfârșit, viața în realitatea ei, mâzgîlită în fiecare colț disponibil 290. Din toate portretele surprinse de Eminescu reiese un soi de arbitraritate, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dinți lipsă, o perie de păr, mai mulți năsturei de mărimi diferite, ceasul de mână, cerceii, patru brățări, mărgeluțele, oglinda de pe pervazul ferestrei, trei pălăriuțe, un rest de vată medicinală, două ace de siguranță, cana de apă, lingurița și medicamentele, papucii de casă, rujul de buze, pila pentru unghii, un cuțitaș cu care își fărâma mărul ca să-l mănânce, o proteză dentară demult defectă și o lanternă care îi servise ca sursă suplimentară de lumină... Spuneți și dumneavoastră, în democrația de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
luat pentru sala mare un covor mare persan, trei măsuțe mici și trei calculatoare pentru birou, că știți dvs., „vrei să faci din pelin zahăr, dar pelinul tot pelin rămâne!” Sunt mulțumită, mă repet mereu. Am venit de la țară, cu papucii și-o rochițică de stambă, dar am lucrat cu mari eforturi, am ieșit la pensie din cel mai înalt minister. Am trăit în altă lume, mai bună, de omenie. De copilărie m-am bucurat mult. Ne duceam de copilași cu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
documente Scrisori către Leca Morariu (vol. 1, 2, 3, ediție îngrijită de Eugen Dimitriu, prefață și note Emil Satco, redactor și note la subsol Alis Niculică, Suceava, 2006-2007, 311, 303 și 321 p.). După monografia istoricului și criticului literar Liviu Papuc, dedicată lui Leca Morariu (Editura Timpul, Iași, 2004) cele trei volume de scrisori completează, nuanțează și luminează noi unghiuri ale vieții, activității și personalității universitarului, eminescologului, scriitorului, folcloristului, istoricului și criticului literar cernăuțean Leca Morariu. Angajat într-o dispută profesională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
plictisea. Vedea în el, așa cum se întâmplă de obicei în mai toate casele, doar un om obișnuit. Da, încă avea destule metehne. Se rădea la două-trei zile. Se îmbrăca neglijent. Nici măcar nu-și punea cravată la gât în fiecare zi. Papucii, pantofii și-i văcsuia rar, când îi amintea ea. Haina-i strălucea în coate. Și când ea îi făcea observații, el râdea și-i răspundea: Nu plec la recepții! Merg pe șantier. Asta mi-i funcția! Trebuia s-o vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
două vile și cele trei apartamente ale lui cu toate-s la picioarele Ortansei și-i va scoate volume de versuri cu sutele, numai s-o știe o dată pentru totdeauna a lui și numai a lui, să-i dea odată papucii pârlitului ăla de bărbatu-său, putoarea aia și nulitatea aia lângă care și-a irosit cei mai frunmoși ani. Astfel reușeam să reînviem vremurile Începutului nostru, simțindu-ne din nou bine Împreună În timp ce rumegam toată povestea asta și proiectul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Didi Spiridon, Ioan Pintea, Mitică Balaet, Sever Mesca, Ion Duțu, Gheorghe Ariton, Ioan-Cezar Corâci, Vasile Miclaus, Nicolae Popa, Daniela Popa, Nicolae Groza, Romeo-Marius Trifu, Marcu Tudor, Nicolae Vasilescu, Liviu Spătaru, Adrian Tudor Moroianu-Geaman, Nicolae Grădinaru, Victor-Ștefan Achimescu, Ioan Popa, Aurel-Constantin Papuc, Viorel Pop, Florian Udrea și Slavomir Gvozdenovici. Sesizarea a fost trimisă Curții Constituționale prin Adresa nr. 490 din 8 decembrie 1999 a secretarului general al Camerei Deputaților, fiind înregistrată sub nr. 3.848 din 8 decembrie 1999, și formează obiectul
DECIZIE nr. 233 din 20 decembrie 1999 asupra obiectiei de neconstituţionalitate referitoare la Legea privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126458_a_127787]
-
la pat dimineața". Nu la fel de norocos era și băiatul. Din contră, el se căsătorise prost - nevasta lui era rea, egoistă și îi cerea o grămadă de lucruri, probabil inclusiv să îi aducă la pat cafeaua. Fiul ei era, clar, sub papuc, lucru care o nemulțumea pe mamă și care o și făcuse să plece mai repede înapoi acasă. Schizofrenia era completă - norocul fetei era ghinionul băiatului și doamna respectivă nu înțelegea acest adevăr simplu. Cel mai probabil ea însăși își pusese
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nemulțumea pe mamă și care o și făcuse să plece mai repede înapoi acasă. Schizofrenia era completă - norocul fetei era ghinionul băiatului și doamna respectivă nu înțelegea acest adevăr simplu. Cel mai probabil ea însăși își pusese demult soțul sub papuc și nu i se părea a fi ceva rău în asta, dar ar fi vrut ca fiul să fie altfel: mai bărbat, mai înfipt, nu un mototol sub papucul nevestii. Dar, da, fata avea dreptul și chiar datoria să își
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
simplu. Cel mai probabil ea însăși își pusese demult soțul sub papuc și nu i se părea a fi ceva rău în asta, dar ar fi vrut ca fiul să fie altfel: mai bărbat, mai înfipt, nu un mototol sub papucul nevestii. Dar, da, fata avea dreptul și chiar datoria să își "împileze" soțul pentru că așa este o familie fericită. Subiectul egalității de gen este punctul nodal al ideologiei feministe, dar el este tratat de obicei foarte unilateral - bărbații sunt cei
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pe care le luam de bune, în virtutea educației din familie, erau cumva... împotriva curentului. Recunosc, eram un copil zvăpăiat, ce avea o reală problemă cu autoritatea, dezvoltată probabil în perioada creșei (unde educatoarele, toate femei, ne băteau extrem de dur, cu papucul în cap - acum gândindu-mă la acest aspect, mă mir că nu am dezvoltat o formă de misoginism acut). Peste asta s-a suprapus, probabil, un deficit de atenție care pe vremea aceea nu era considerat a fi o afecțiune
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
-l înghite pe ălălalt... Pe timpul acela promovările se făceau ierarhic. Eu, din Comandant de Regiment am ajuns Șef de Stat major de Divizie; din Șef de Stat major de Divizie am ajuns Comandant de Divizie. N-au adus pe cineva papuc de afară să pună capac. S. B.: Au adus tot pe cineva care știa ceva, din sistem. M. M.: Pe Costache, de-acolo l-au pus Inspector de blindate. Pe urmă, Comandant de Armată. S. B.: Costache a ajuns până la
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
13 33 21 Profesori din învățământul liceal și universitar; producători de artă 15 35 14 Clasa dominantă 17 36 17 (tabelul 2.1). Ignorând preocuparea burgheză de a introduce formalitatea și informalitatea hainelor, aceștia adoptă nediferențiat "ținuta uniformă": șorț și papuci de casă (pentru femei), o vestă sau pieptul dezgolit (pentru bărbați). Astfel, abia dacă marchează distincția dintre hainele vizibile și invizibile sau ascunse (lenjerie), spre deosebire de clasa de mijloc, care manifestă un anumit grad de anxietate cu privire la înfățișarea fizică și la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
este îmbrăcat foarte îngrijit, uneori purtând cravate. Ne transmite mesajul că au respect și recunoștință pentru clienți. Chiar dacă nu este sofisticată, ținuta este cu mult mai standardizată decât Casual Corporate America. De ce nu ne așteptăm să vedem blugi, tricouri și papuci la cel mai renumit restaurant din lume? Ei nu trebuie să ne vândă altceva decât mâncare [...]. Nu ar trebui ca ceea ce se vinde să fie reflectat în ținuta celor ce vând? (American Thinker, 6 iulie 2008). În această vară, American
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]