KorAP: Find »[drukola/base=partizan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...90 91 92 ...198 >

4,933 matches

Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424

între reformiști (PDSR) și nostalgici (PRM). Vom reveni mai în amănunt asupra aplicării acestor concepte cazului românesc în a doua parte a analizei noastre. Acest al doilea clivaj, raportat la axa funcțională, se construiește în jurul conflictului care formează între maximaliști "partizanii economiei celei mai scurte posibil către economia de piață liberă", și minimaliști "adepții unei tranziții sensibile la costurile sociale pe care le presupune"18. Această linie de demarcație corespunde doar unui conflict, nu unui clivaj. Ea tinde să evolueze către

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
din România. Trebuia să se includă în programul UDMR ideea că maghiarii sunt "o națiune-partener" a românilor, așa cum susțineau "radicalii"? După unul din actorii politici ai acestei epoci, astăzi politolog, "opoziția dintre Domokos și Szöcs a apărut ca opoziția dintre partizanii unei politici de compromis, de cooperare care, în acest fel, vor obține rezultate la București și radicalii, partizani ai euroasanării (deci sub presiunea Occidentului) regimului politic român"12. Cei trei poli au existat în timpul unei perioade destul de scurte, din martie

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
susțineau "radicalii"? După unul din actorii politici ai acestei epoci, astăzi politolog, "opoziția dintre Domokos și Szöcs a apărut ca opoziția dintre partizanii unei politici de compromis, de cooperare care, în acest fel, vor obține rezultate la București și radicalii, partizani ai euroasanării (deci sub presiunea Occidentului) regimului politic român"12. Cei trei poli au existat în timpul unei perioade destul de scurte, din martie 1992 până la sfârșitul anului 1993. Acești trei poli erau radicalii, moderații și liberalii. Utilizăm pentru comoditate etichetele "moderați

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
împărțire în două lumi printr-o "cortină de fier" impermeabilă, face să ne gândim la o divizare permanentă, stabilă, structurală, chiar eternă. Această structură a războiului rece este apreciată ca model explicativ al unui clivaj etern al societăților comuniste între partizanii regimului și adversarii săi. Orice schimbare socială și politică profundă produce un conflict între "vechiul regim". Comunismul localnoul regim se instalează combatându-l pe cel vechi săpând un sanț în societate. Chestiunea este de a ști în ce moment acest conflict

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
să pară de neconceput: comunismul era deja perceput ca retrograd, antimodern, ca un regim parazit agățat de restul societăților premoderne. Percepția comunismului antimodern este dezvoltată în textele lui Hayek, care devine repede o referintă majoră în Europa Centrală și Orientală: partizan al înlăturării oricărei intervenții a statului în viața economică, el critică socialismul, organizarea publică, sistemele costisitoare de protecție socială, cheltuielile publice 13. În opoziție cu comunismul de stat, tranziția acceptă capitalismul dereglat ca model consimțit. Comunismul în această perspectivă este

Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426

științele naturale). Dimpotrivă, se construiesc teorii greu de verificat, iar acest lucru este datorat, parțial, faptului că realitatea socială se schimbă. Kuhn susține că o "revoluție paradigmatică" se produce atunci când se confruntă două "paradigme incomensurabile", adică incompatibile. În acest caz partizanii fiecărei școli resping presupozițiile celorlalți și contestă rezultatul muncii lor. În științele sociale, această "incomensurabilitate" ia adesea forma unei ignorări mutuale. Paradigmă: un concept polisemic Mulți savanți și-au exprimat dubiile în privința existenței paradigmelor, chiar și în științele naturale. În

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
cei care folosesc cuvântul "paradigmă" îl aplică unui anumit domeniu și nu întregii discipline. De exemplu, explicația elitistă este considerată de unii teoria cea mai seducătoare ca alternativă la ideologia-paradigmă marxistă. În domeniul economiei politice, "alegerea rațională" este ridicată de partizanii săi la rangul de paradigmă, constituind ceea ce Kuhn numește o comunitate științifică; alții percep această comunitate ca pe o sectă. Mulți psihiatri sunt mobilizați în jurul conceptualizării (sau paradigmei) freudiene. Competiția dintre mai multe teorii contribuie la progresul cunoașterii. Astfel, paisprezece

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
de un mijloc volatil poate să apară din mai multe motive, în special la nivel local și nu la nivel național. Peste tot partidele politice influențează în mare parte rezultatele alegerilor, dar în moduri diferite, în funcție de țară. În fapt, votul partizan este mai frecvent și mai puternic înrădăcinat în Anglia decât în Franța sau în Statele Unite. Dar votul partizan la nivel național nu explică în întregime variația electorală la nivel local. O proporție semnificativă dintre alegători sunt motivați de factori locali

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
la nivel național. Peste tot partidele politice influențează în mare parte rezultatele alegerilor, dar în moduri diferite, în funcție de țară. În fapt, votul partizan este mai frecvent și mai puternic înrădăcinat în Anglia decât în Franța sau în Statele Unite. Dar votul partizan la nivel național nu explică în întregime variația electorală la nivel local. O proporție semnificativă dintre alegători sunt motivați de factori locali, depinzând în principal de personalitatea candidatului. De exemplu, într-o circumscripție de aproximativ 50.000 de electori, precum

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
comandant suprem al armatei în Primul Război Mondial. Mare soldat, care imediat după război se bucura de o imensă popularitate în Vechiul Regat țăranii îl numeau Tata Averescu el i-a dezamăgit ca prim-ministru până și pe proprii săi partizani. El a jucat un rol analog celui jucat de alți militari: Hindenburg, Mannerheim, Pilsudski, Horthy. Corneliu Zelea Codreanu, "căpitanul" Gărzii de Fier, nu a fost niciodată deputat, dar a jucat un rol crucial în prăbușirea "regimului carlist". El era fiul

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557

să critice „omul” aflat Într-o poziție politică sau administrativă influentă, decât să facă un efort de generalizare sau de sintetizare - așa cum o făceau dizidenții unguri, cehi sau polonezi! -, efort ce avea șanse cu mult mai mari de a coaliza partizani, chiar și din propria administrație comunistă, decât critica personală. Evident că și Ionescu, atunci, În vara lui ’76, și unii din țară, grăbiți și dând curs unui impuls afectiv, de tip primar, mă expediau rapid sub eticheta „Breban Îl apără

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

putea releva, pe de altă parte, ideea unei organicități, a unui arheu, a unei ontologii, în gândirea eminesciană. Acesta e subiectul studiului [Modelul ontologic eminescian, Editura "Porto-Franco", Galați, 1992] conceput de profesorul de la Huși, Theodor Codreanu, un împătimit cercetător și partizan al păstrării neștirbite a valorilor spirituale eminesciene. Cartea era gata în 1989 dar, ne atrage atenția autorul, a devenit mai acut actuală în condițiile unei surprinzătoare resurecții a "galaxiei Grama". Autorul ambiționează să pună o stavilă atacurilor sosite cam din

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
dintre poezie și publicistică și chiar la o receptare în "cheie minoră". Tabloul este atât de cuprinzător că autorul, îl simțim, parcă se jenează să-l înfățișeze în toată întinderea. Înțelesesem demult că universul eminescian are în Theodor Codreanu un partizan cu netăgăduite haruri analitice. Bănuiam că tot cercetând acest teritoriu încărcat de reacții contradictorii va da și peste capcane meschine și subminante, care-l vor frisona epistemic și rezonator. Doar ipostaza de polemist resoarbe aceeași acribie arătată anterior, dar impregnată

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Bacovianismul presupune și această "proză" a cotidianul nereprezentabil. Solitarul se raportează tot mai mult la lume, ascultă "derizorii ecouri", informează la modul jurnalistic: "Un manifest,/ Iarmaroc/ De principii./ S-a oploșit în cetate, -/ Noi nu-i complicăm/ Manifestul,/ Comunicăm/ Ca partizanii". "Stenograful cotidianului" se face poet social, se implică în "problematica timpului", în cea mai directă proză și în cele mai comune șabloane. Stilul "informativ" (v. Informativ, Jurnal), "simplu", tinde către un laconism substanțial, un "stil stenogramă" de proză în sensul

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
departe de coteriile vremilor, de bisericuțele literare, promovând valoarea cu obiectivitatea omenește asumată și cu o modestie ce-l prinde întotdeauna; drept urmare are dușmani puțini și statornici; amicii îl prețuiesc fără ipocrizie și nu-l cultivă zgomotos ori în mod partizan. În spațiul culturii naționale și mai cu seamă zonale, Theodor Codreanu este un reper intelectual și moral. Discreția sa orgolioasă, fecunditatea fără ostentație, comprehensiunea afectuoasă, camaraderia lipsită de ifose fac mult bine într-un moment când valorile sunt agresate perfid

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
De mare atenție se bucură filosofii și filosofia: Platon, în cea mai mare măsură, Aristotel, Descartes, Pascal, Erasmus, Kant, Schopenhauer (desigur), Freud, Husserl, Heidegger, Nae Ionescu, C. Noica, Ștefan Lupasco. Subscriu fără ezitare: "Un filosof nu trebuie să fie niciodată "partizan" (...) Filosofiile partizane nu sunt decât forme de teologii eretice deghizate, și ele constituie preistoria filosofiei". Și iată-ne ajunși și la politichie. Calul de bătaie, proletcultismul. Politica se compromite ca dogmă (o spune și Julien Green). Azi, la noi, e

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Theodor Codreanu își găsește repede justificarea, împlinirea: acceptând, susținând, în felurite arii, protocroniile (neprietenii l-au catalogat, cu vrerea mărturisită a descalificării, doar în zonă), Mihail Diaconescu e, de fapt (aidoma prestigiosului, tot mai uitatului gânditor Edgar Papu), susținătorul, chiar partizanul dichotomiei protocronismului / sincronismului ("Orice cultură scrie Th. C. este sincronică și protocronică totodată. Scriitorul redă, astfel, spiritul autentic al teoriei lui Edgar Papu, una dintre cele mai denaturate de contorsiunile gândirii adversarilor naționalității. Sunt, propriu-zis, cele două fețe ale lui

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
atât Caragiale, cât și Eminescu au văzut, unul dezastrul și celălalt comicul grotesc, din optimismul lui Cațavencu" (p. 58). Este memorabilă respingerea tezei organicismului concepției lui Eminescu asupra societății, cu argumentul, sprijinit pe texte, că "poetul nu se arată nicidecum partizan al statului natural, recte al conservatorilor" (p. 56). Edificatoare este și lămurirea caracterului "reacționar" al concepției asupra societății a lui Eminescu, ca atitudine asumată conștient de gazetar, în raport cu liberalii timpului (p. 58), din "poziția de marginalizat, împreună cu poporul român, ignorat

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301

simt tot mai mult seară de seară, mai ales, la ora odihnei de la prânz și activitatea de peste zi, relativ terminată, cum ne aduna lângă sine și ne vorbea despre prietenie, viață culturală și activitatea politică, pe care, fără a fi partizanul cuiva, ne-o deslușea de la un capăt la altul. Amintirile sale despre părinți, prieteni și profesorii săi erau mereu de prim plan. Da, domnia sa avea cultul colectivității, a socialului, învățat de la mai înaintașii domniei sale, inclusiv de la profesorul său Paul Constantinescu

Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

un rol pur informativ și de căutare prin care pune în timp util Marele Stat Major în contact cu stările de lucruri din interiorul unităților”, la care se mai adăugau un rol de cercetare în anumite cazuri speciale (prizonieri, dezertori, partizani) și un altul, de verificare informativă, atunci când era nevoie de completări și precizări suplimentare. În structura Secției se înființau opt Centre de Control Militar (CCM), la București, Craiova, Cluj, Brașov, Bacău, Oradea, Călărași și Timișoara, care aveau în subordine, în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Consiliului de Miniștri până la noi dispozițiuni, nu se va mai primi de la Cercurile de Recrutare sau Poliții nici un evreu pentru transferare în Transnistria”. Comunismul a fost prezentat ca o ideologie fanatică și canibală, mai ales după capturarea unei bande de partizani, formată inițial din 12 oameni, dar care, rămânând fără mâncare, au împușcat un bărbat și o femeie, din care au mâncat până pe 1 februarie 1942, când patru membri au ieșit la suprafață, trei dintre ei fiind capturați. Pe 19 februarie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Roza David, Cecilia Marcovici, Haim Rozner, M. Surugiu, și Gheorghe Surugiu. La 25 noiembrie 1943 Inspectoratul Iași a informat D.G.P. despre identificarea unei organizații comuniste alcătuite din 17 persoane. Începând din 1943, după pierderea bătăliei de la Stalingrad, activitatea subversivă a partizanilor a început să fie resimțită din ce în ce mai pregnant și de către trupele române. Împotriva acestor atacuri au intervenit jandarmii, care aveau în atribuții menținerea ordinii publice și a siguranței naționale, dar și asigurarea spatelui armatei (paza comunicațiilor, a comandamentelor, cunoașterea stării de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
resimțită din ce în ce mai pregnant și de către trupele române. Împotriva acestor atacuri au intervenit jandarmii, care aveau în atribuții menținerea ordinii publice și a siguranței naționale, dar și asigurarea spatelui armatei (paza comunicațiilor, a comandamentelor, cunoașterea stării de spirit a populației etc.). Partizanii care luptau în spatele frontului trupelor române au provocat atât pierderi grele, mai ales umane, cât și o reacție represivă, pe cât de violentă, pe atât de dură din partea organelor de ordine și siguranță. O atenție mărită trebuiau să aibă jandarmii și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în domeniu și „să memoreze figurile” celor care recrutează agenți pentru a fi trimiși în spațiul sovietic. După trimiterea detaliilor la centru, agenta avea sarcina să intre în legătură cu Maria Pavlovna Sapca din comuna Saponka, raionul Krupenski, șefa unui pluton de partizani compus din femei, căreia să-i transmită datele de interes local. Anul 1942 a fost unul încărcat de probleme, dar și unul în care Secția a II-a s-a dezvoltat pe măsura necesităților militare. Din punct de vedere informativ

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
terorism „bine dovedite” nu au fost semnalate în zona interioară, însă unele bănuieli au existat în cazul incendiilor de la Șantierul Naval Galați, Arsenalul Armatei din Târgoviște, Subdepozitele de Muniții Buzău și Mârșa. În zona armatei române, actele de terorism ale partizanilor s-au dovedit „neînsemnate” față de cele semnalate în sectorul central al frontului de est. Starea de spirit la trupele operative „s-a menținut ridicată”, aceasta având la bază victoriile militare, grija pentru înlăturarea nemulțumirilor și exemplul comandanților. Efectul s-a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]