4,801 matches
-
educativă" serii de conferințe, adunări festive ale "oamenilor muncii", și "programe artistice" încheiate cu "hori țărănești / Hora Unirii" regizate corespunzător "în cadrul comunelor". 208 Vezi Livia Cicean, Educarea conduitei patriotice la copii, în Anton Vasilescu (coord.), Grădinița și educația moral-politică și patriotică. Culegere metodică, București, 1977, p. 18. Copiii erau familiarizați cu ideea unionistă mai ales prin povestirea "Moș Ioan Roată și Unirea" de Ion Creangă și apoi obișnuiți să o asocieze cu executarea cântecelor patriotice (vezi Julieta Alexandru, Îndrumări metodice privind
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
coord.), Grădinița și educația moral-politică și patriotică. Culegere metodică, București, 1977, p. 18. Copiii erau familiarizați cu ideea unionistă mai ales prin povestirea "Moș Ioan Roată și Unirea" de Ion Creangă și apoi obișnuiți să o asocieze cu executarea cântecelor patriotice (vezi Julieta Alexandru, Îndrumări metodice privind activitățile de educație moral-politică și patriotică în grădiniță, în Ibidem, p. 45, 50). 209 Cu prilejul unei recente aniversări a unirii din 1859, primarul Iașului, Gh. Nichita, a lansat proclamația "România s-a născut
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
18. Copiii erau familiarizați cu ideea unionistă mai ales prin povestirea "Moș Ioan Roată și Unirea" de Ion Creangă și apoi obișnuiți să o asocieze cu executarea cântecelor patriotice (vezi Julieta Alexandru, Îndrumări metodice privind activitățile de educație moral-politică și patriotică în grădiniță, în Ibidem, p. 45, 50). 209 Cu prilejul unei recente aniversări a unirii din 1859, primarul Iașului, Gh. Nichita, a lansat proclamația "România s-a născut la Iași! 24 ianuarie sărbătoare națională legală a României". Colectarea adeziunilor a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Al. Corteanu a rostit o frumoasă cuvântare". A urmat obișnuitul Te-Deum la biserică, cuvântarea preotului, o procesiune la cimitirul eroilor unde s-a rostit o scurtă rugăciune, urmată de recitări și cântări apoi "s-au întors spre centru în cântece patriotice" (vezi "Opinia" de vineri 4 decembrie 1936, p. 3). 233 Vezi "Calendarul Ligii Antirevizioniste Române pe anul 1938, secția Ardeal", (redactat de Aurel Gociman), Cluj, p. 18. 234 Pentru o expunere mai detaliată a subiectului, vezi articolul nostru Un caz
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
114-118. 376 Chiar șoimii patriei trebuiau să știe rostul sărbătorii de la 1 Decembrie: atunci "toți românii s-au unit și au format o singură țară, mai mare, mai puternică și mai frumoasă" (Elena Istrate, Toma Mareș, Mihai Mircescu, Educația comunistă, patriotică, revoluționară a șoimilor patriei, Organizația Pionierilor din R.S.R., Consiliul național, București, 1985, p. 78). 377 Cu această sentință debutează un text-model pe acestă temă, Am fost și eu la Alba Iulia și am văzut Unirea cea mare (Dumitru Almaș, Povestiri
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
moartea... Așadar, cu excepția acestora, care fie dreapta lege în general, fie Dumnezeu însuși, izvorul dreptății, în mod special, poruncește să fie uciși, oricine se sinucide ori ucide un om, se face vinovat de omucidere. Odată expuse și demonstrate îndatoririle religioase, patriotice și sociale, încredințate militarului, Augustin simte nevoia de să-i sugereze beligerantului normele însuflețitoare. Ca bază a conduitei creștine, pe care trebuie să o păstreze, episcopul spunea că: Soldaților, nu serviciul militar, ci răutatea nu le îngăduie să fie buni
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
păgân. Atitudinea Bisericii occidentale este prevalent antimilitaristă, cauzată de o neîncredere care cuprinsese populațiile locale, și antibarbară determinate de anumite prejudecăți păgâne și intoleranțe de natură creștină. Atitudinea Bisericii orientale a fost mult mai vivace și chiar animată de spirite patriotice, exprimate printr-o tot mai mare considerație pentru armată. În secolul V, religia creștină a fost incapabilă ori a renunțat să se califice contrapunându-se statului imperial. Biserica era aliată sau supusă statului, în funcție de împrejurările politice. În acest nou climat, obiecțiile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
uzat de o întreagă gamă de mijloace pentru a-și subordona activitatea structurilor informative românești. În acest scop, calea cea mai sigură era structura informativă a PCR - care activa ca Secția a II-a Informații în Comandamentul General al Formațiunilor patriotice de luptă. În acest sens, la 6 septembrie 1944, în cadrul unei ședințe a CC al PCdR, s-a stabilit drept cadru de acțiune colaborarea cea mai strânsă cu NKVD-ul și GRU-ul. Tot atunci, s-a fixat ca strategie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
îndeplini o misiune unică, după care legătura cu ei înceta. Puteau fi folosiți un timp mai scurt sau mai îndelungat, în funcție de misiunea lor și de priceperea și abilitățile fiecăruia. Informatorii „voluntari” își ofereau serviciile din proprie inițiativă, “dintr-un sentiment patriotic, ideologic sau religios”. Cei mai mulți au activat în teritoriile cedate în vara anului 1940. Informatorii „propagandiști”, așa cum arată și numele, acționau împotriva agenturilor străine, ce se infiltraseră în România și răspândeau știri false și alarmiste. Acționau îndeosebi în teritoriile cedate și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
al insuccesului Italiei în războiul cu Grecia era atribuită „moralului foarte scăzut al trupei italiene în care a pătruns descurajarea /de/ pe câmpul de luptă”. Dacă la începutul ostilităților, debarcările și marșurile trupei italiene în Albania erau însoțite „de cântece patriotice și urale frenetice”, aceeași trupă „astăzi (27 februarie 1941 n.n.) trecea tăcută, fiind vizibil că ostașii merg spre front fără nici o dorință de luptă.. Alt factor, decisiv și relevat în aceeași notă informativă, era elanul cu care lupta soldatul grec
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a uzat de o întreagă gamă de mijloace, pentru a subordona activitatea structurilor informative românești. În acest scop, calea cea mai sigură era structura informativă a P.C.R. - care activa ca Secția a II-a Informații în Comandamentul General al Formațiunilor patriotice de luptă. În acest sens, la 6 septembrie 1944, în cadrul unei ședințe a C.C. al P.C.R., s-a stabilit colaborarea mai strânsă cu NKVD-ul și GRU-ul. Tot acum s-a fixat ca strategie conjugarea a două obiective pentru
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a se sinucide, obiecte un drapel, o statuie sau o clădire (parlamentul, de exemplu). În general, orice simbol care face trimitere la o valoare... Aceste suporturi pot fi direct observabile. Când participăm la o adunare politică sau la o ceremonie patriotică, vedem și auzim (lăsând la o parte mesajele receptate de celelalte trei simțuri) ceea ce se întâmplă, chiar dacă observația noastră este parțială și fugitivă. Dar, cel mai adesea, ne folosim de diferitele surse disponibile pentru a găsi în ele valorile căutate
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
aleși le împărtășesc și le consideră drept fundamentul guvernării umane. Pacea (C. 14.) a denit la rândul ei o valoare centrală. Până la mijlocul secolului XX, era considerat normal ca două țări să își regleze neînțelegerile prin război. Era o datorie patriotică să participi la război. O achiziție majoră a Uniunii Europene este că a făcut imposibilă adoptarea unei astfel de soluții. Angajarea forțelor militare în afara granițelor noastre este privită cu reticență și e nevoie de argumente indiscutabile, precum o misiune umanitară
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
vorba despre amintirea pe care un popor a reținut-o din experiențele sale sau pe care a învățat-o din trecutul său. Această memorie colectivă este alimentată și de învățământul de la școală, dar și de cinema, de comemorări, de cântecele patriotice, de evenimentele marcante. Adesea, ea se exprimă prin stereotipuri sau prin istorisirile contemporanilor (tot ceea ce se vehiculează, de exemplu, despre război, despre golden sixties, despre revolta tinerilor din mai 1968). 11 septembrie 2001 a intrat în conștiința americanilor. Există un
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
actual ca luptător și poet. Omagii artiștilor ieșeni și celor de la Chișinău, ca re n u uită de Eminescu și ni l-au adus acasă. Dor de Eminescu!... Mulțumind celor citați, nu pot să trec cu ved erea acțiunea constant patriotică a instituțiilor culturale locale: bibliotecile „Mihai Eminescu” și „Gh. Asachi” dar și cele de l a Filiala Iași a Academiei Române, Institutul „Xenopol” ori Mu zeul Literaturii Române, care păstrează în depozitele lor valorile perene ale publicisticii românești care ne au
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
apropiați, Mihail Kogălniceanu și Constantin Negri.” ...” Porți un frumos și scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. Să trăiești dar mulți ani, ca și dânsul, și fă, o, doamne ca prin dreptatea Europei, prin dezvoltarea instituțiilor noastre, prin sentimentele tale patriotice, să mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale n ație i noastre, când Alexandru cel Bun zicea ambasadorului Împăratului din Bizanția că „România nu are alt ocrotitor dec ât p re Dumnezeu și sabia sa!” Să trăiești Măria Ta
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ziarul cât de frumoasă surpriză a făcut studențimii universitare uimitoarea scrisoare expediată din Bârlad de Maria N. de la Banca, mai ales pentru că venea din partea unei femei din orașul nos tru: „Mai multe femei din Bârlad, adânc impresionate de mișcarea voastră patriotică și plină de entuziasm, m-au însărcinat pe mine de a vă trimite din partea noa stră a tuturor, urările cele mai călduroase pentru izbânda mărețului vostru ideal. „Femeia română e mândră că tinerimea noastră universitară e în fruntea tuturor mișcărilor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de rând? Pentru clarificare, redăm nedumeriților spusele lui L.V. (Leon Volovici) din „Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900ʺ, Editura Academiei, 1974, despre And rei Mureșanu (pag. 596 597) care spune cercetătorul, „și-a realizat vocația pentru poezia socială și patriotică d upă 1843, cu Glasul unui român, și mai ales la 1848 prin poezia „Un răsunetʺ (cunoscută îndeosebi sub titlul „Deșteaptă-te, româneʺ) devenită repede imn popular. Poetul se închipuia un tribun care vorbește în numele neamului oprimat, invocând vitejia străbună
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Mai mult decât răspunsurile celor care nu știu și basta, spun acest lucru, mă îngrijorează însă răspunsurile celor care cred că știu, sau fac supoziții „plauzibile”, după ureche, după ce aud pe la televizor, sau după ce li se pare lor că sună „patriotic". Căci, aici nu mai e vorba de educație religioasă lacunară, ci de un fals spiritual, întreținut de mai multe instituții, între care școala, politica și o anumită presă nu sunt cele mai inocente. Cei mai mulți dintre cei întrebați, sunt aproape siguri
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
acum va avea ocazia să se laude cu procesul expus mai sus. Dar se pare că înscrierea în celebra carte, va trebui să fie amânată pentru secolul următor, când se pare că se va sfârși procesul din lipsă, de suflu patriotic. Păcat că în această carte nu se consemnează și mărimi de genul, cele mai mari găuri la buget, cele mai teribile țepi date electoratului, cele mai mari hoții din banii publici. Aici cred că am fi recordmeni absoluți. C-așa
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
lor, propășirea României și a poporului român. Și după cât cunoaștem acest popor să nu credeți că nu ar fi așa! Nu ne vindem țara! O demolăm noi. Prin anii '90 se auzea, poate pentru ultima dată, plin de entuziasm strigătul patriotic, de altfel, „Nu ne vindem țara!". Și timp de vreo șase ani, treburile au mers, aproximativ, bine. Dar a venit acel nefast an 1996, când românului i s-a părut că nu-i deloc bine, ca să-i fie bine, și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
noștri erau considerați pe timpuri un fel de elită a clasei muncitoare, care s-a bucurat de o atenție specială din partea liderului „de partid și de stat" Gheorghe Gheorghiu Dej, el însuși fost ceferist. Cu brigăzi voluntare, cântând voioși cântece patriotice, cu roaba, târnăcopul și cu dinamita răzbind prin munți, România și-a construit o infrastructură de cale ferată, demnă de invidiat, de peste 11.000 de kilometri de cale ferată bine întreținută, cu un personal calificat și disciplinat. După '90, calea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
temporare organizate de-a lungul timpului am încercat să punem la dispoziția publicului vizitator valoroasele colecții pe care instituția le deține, iar prin manifestările organizate (vernisaje, simpozioane, dezbateri, sesiuni științifice etc. să contribuim la educarea tinerei generații prin cultivarea sentimentului patriotic și dezvoltarea simțului estetic. O răsplată a strădaniilor noastre o reprezintă și faptul că numărul vizitatorilor a crescut an de an și că ne-am bucurat de aprecierea publicului, dar și a specialiștilor din țară și de peste hotare care ne-
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Louvain, 33". Cum se vede dar totul merge îmbucurător. În urma unei telegrame de felicitare adresată de legațiune de anul nou, Excelentă Să, D-l Ministru, a binevoit a adresa asociațiunei o scrisóre de călduróse urări și felicitări pentru formarea acestei patriotice și serióse asociații. Ex. Să a cerut a i se dă lămuririle necesare, precum și statutele, promițând d-lui președinte tot concursul și dragostea posibilă, pentru buna propășire a asociațiunei. Cu acéstă ocaziune, sunt autorizat de comitetul româneștei înfrățiri de aci
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mulțumiri Excelentei Sale, pentru neasămuit de încurajatórea atenție ce a acordat acestui frumos și promițător început. De alt-fel, Excelentă Să, de atâta vreme de când cu cinste ne represintă țară, a avut în totdeauna, chiar în cele mai grele împrejurări, o patriotică dragoste pentru românii aflători aci, ajutându'i cu vorba, cu intervenția și cu faptă. Deși în cursul vremei bunăvoință Ex. Sale a fost dureros încercată, de către unii câri nu fac onóre numelui de student și de român, totuși scepticismul logic
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]