3,841 matches
-
ori ultima dincolo, nu-i același lucru ? Ce, mergem la măritiș ?” Un alt dialog jandarmi-pelerini, de data aceasta purtat pentru a face să treacă timpul mai ușor, de o parte și de alta a gardului metalic. Jandarmul spune către „pachetul” pelerin, pe un ton confesiv : „Ca anul acesta nu a fost niciodată, nu ați avut noroc. Ploaie, umezeală, multă lume, delegații oficiale”. În fine, un alt dialog între un bărbat îmbrăcat jerpelit și un jandarm : „Multă lume sărmană aicea, domn’ jandarm
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
21.00. și în acest an am avut sentimentul că „rândul de noapte” (sau rândul noaptea, nu știu cum ar fi mai bine să spun) este diferit de cel „de zi”, are o altă viață, un alt ritm, altă compoziție. Se risipesc pelerinii proveniți din „autocarele electorale”, sosesc numeroși pelerini din zonele rurale ale întregii Moldove. Oamenii sunt mai tăcuți, mai răbdători, mai împăcați cu ei înșiși, gestul de penitență asociat așteptării apare mai evident. Iată-l și pe mai vechiul meu prieten
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
avut sentimentul că „rândul de noapte” (sau rândul noaptea, nu știu cum ar fi mai bine să spun) este diferit de cel „de zi”, are o altă viață, un alt ritm, altă compoziție. Se risipesc pelerinii proveniți din „autocarele electorale”, sosesc numeroși pelerini din zonele rurale ale întregii Moldove. Oamenii sunt mai tăcuți, mai răbdători, mai împăcați cu ei înșiși, gestul de penitență asociat așteptării apare mai evident. Iată-l și pe mai vechiul meu prieten, Cornel, vânzătorul ambulant cu brațul plin de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
distribuție de sarmale, cea mai mare „pomană” la care am asistat până acum din imediata apropiere a rândului, industrială aproape. O camionetă albă, nu minivan, camio netă, cu număr de Iași, staționează undeva la jumătatea rândului, unde, după estimările mele, pelerinii aflați în acel punct exact au minimum 10-12 ore de așteptare la activ, le este foarte foame, cu alte cuvinte. Mai multe persoane, opt-zece la număr, mi-e greu să apreciez în forfota din jur, descarcă după o logică bine
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rămase (pahare, caserole, șervețele pline de grăsime, sticle goale de apă minerală și suc) spunând de fiecare dată „Doamne ajută”. Observ scena din imediata apropiere a locului ei de desfășurare, sunt convins că în localitatea rurală din care provin acești pelerini nu există nici cea mai mică grijă pentru selectarea „progresivă” a deșeurilor, toate ajungând în cursul de apă ce trece prin mijlocul acesteia. Atunci de unde vine brusca lor „atitudine ecologică”, cu ghilimelele de rigoare ? Doar din constrângerile impuse de locul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe labirintul străzilor din zona Mitropoliei, fiind acum condus de poliția locală și de către jandarmi pe Splaiul Bahlui, spre Podul Roș. Este aproape miezul nopții. Organizatorii nu mai au garduri disponibile pentru a delimita „tubul” în care trebuie să intre pelerinii, un camion al Jandarmeriei sosește în viteză, cu girofarurile aprinse, plin cu noi bariere. Este descărcat rapid, sub presiunea mulțimii care crește mai repede decât șirul de fier. Se mai produce un fenomen interesant, datorat rândului care intră acum în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care intră acum în contact cu țesutul urban al blocurilor comuniste din zona centrală a orașului Iași. O parte dintre locatari au ieșit la balcoane și ferestre pentru a privi „spectacolul” rândului, dar și pentru a-i apostrofa pe acei pelerini care caută să-și satisfacă nevoile biologice în zonă, căutând din priviri arbori, boscheți, orice, organizatorii nu au prevăzut toalete mobile pentru acea zonă, nu cred că au luat în calcul o asemenea afluență. O altă parte din ei au
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mobile pentru acea zonă, nu cred că au luat în calcul o asemenea afluență. O altă parte din ei au coborât în stradă, unii intrând direct în rând, sunt vizibile multe familii tinere, cu copii, chiar și animale de companie, pelerini urbani, din imediata apropiere, cu alte cuvinte. Nu pot ști câți dintre ei au intrat în rând cu gândul de a rămâne peste noapte, până la capăt, timpul estimat de așteptare este de 18-20 de ore, minim, poate au ales să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cuvinte. Nu pot ști câți dintre ei au intrat în rând cu gândul de a rămâne peste noapte, până la capăt, timpul estimat de așteptare este de 18-20 de ore, minim, poate au ales să vină acolo doar pentru a deveni „pelerini” pentru o clipă, pentru a gusta din rând sau a aduce un omagiu celor care au făcut alegerea să ducă așteptarea până la capăt. După câțiva metri, tot pe malul râului Bahlui, încep să apară corturile unei serbări populare, „Sărbătoarea Iașiului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aici, parcă îmi vine să-mi strig disperarea, nu mai înțeleg nimic din ceea ce văd. București, octombrie 25 octombrie 2012 Pachetul miraculos Sfântul Nectarie. Doctorițele stagiare. Dealul Patriarhiei și organizarea militară a pelerinajului. Milă, filantropie, eficiență. Iarăși în rând, ca pelerin. Doamna Mariana și logica bricolajului religios. Interviurile celor de la Trinitas TV și reacția pelerinilor. Evoluția rân dului, configurații spațiale. Dreptate de la OTV ! Sarmale de București. Butelia cu gaz liniștește pe oricine, îmi spune un jandarm. Atingerea moaștelor : lacrimi de emoție
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
văd. București, octombrie 25 octombrie 2012 Pachetul miraculos Sfântul Nectarie. Doctorițele stagiare. Dealul Patriarhiei și organizarea militară a pelerinajului. Milă, filantropie, eficiență. Iarăși în rând, ca pelerin. Doamna Mariana și logica bricolajului religios. Interviurile celor de la Trinitas TV și reacția pelerinilor. Evoluția rân dului, configurații spațiale. Dreptate de la OTV ! Sarmale de București. Butelia cu gaz liniștește pe oricine, îmi spune un jandarm. Atingerea moaștelor : lacrimi de emoție. Este ora 09.00, un soare de toamnă foarte blând, cam 18 °C în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pungulițe de plastic, conținând o icoană de plastic a Sfântului, o sticlă minusculă cu mir și „o bucată de vată «trecută» (atinsă) de racla Sfântului, în Eghina”, după cum mi-a spus vânzătorul. Exact același limbaj pe care îl au și pelerinii : aceștia, când ating, fizic vorbind, diverse obiecte de raclă pentru a le impregna cu sacrul din interior, nu spun „am atins haina de racla Sfântului” sau „flori atinse de raclă v- am adus și vouă de la București”, ci „am trecut
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vorba oare de ideea de „curgere lină” asociată rândului de așteptare ? Sau de faptul că „a atinge” are o încărcătură deranjantă, superstițioasă în ochii celor din jur, iar mass-media a ridiculizat adesea gesturi de acest tip ? Ce deranjează oare conștiința pelerinilor în acest ultim caz ? 1. Acolo unde rândul urcă brusc spre Dealul Patriarhiei, este plasat un dispozitiv mixt, format din jandarmi, poliție locală, poliție municipală, rutieră. De ce ? Pentru că acolo se află unul dintre cele mai dificile puncte ale rândului, acesta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
stabilesc un dialog cu cele trei tinere din interior, doctorițe stagiare, după toate aparențele. Le mai spun că efectuez un studiu despre pelerinajul de la București și aș dori câteva informații despre cele mai frecvente incidente medicale care apar în rândurile pelerinilor. Una dintre tinere își desprinde cu greu privirea de pe ecranul telefonului mobil, pe care-l mângâia delicat în timpul intrării mele în cort, ca pe un pisic adormit în fața sobei, apoi mă întreabă moale „de ce aveți nevoie de asemenea informații ? Firma
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
observat și foarte mari, și sunt vizibil încurcați în mișcări de bucata de carton plastifiat ce le atârnă de buzunarul de la piept. Mesele pline de lumânări arzânde, zeci, poate sute de luminițe galbene, sunt impresionante, atrăgând ca un magnet privirile pelerinilor, ale curioșilor și ale celor care se plimbă prin zonă. Ecusoanele acestea, afișate vizibil chiar și de către cele mai modeste persoane din administrația bisericească, lumânărarii, întregesc deci obsesia bunei organizări, a prevenirii orcărui tip de incident. Clar, pentru acest tip
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acest tip de eveniment există o celulă de organizare cvasimilitară între Patriarhie, Poliție, Jandarmerie, Primărie etc. Dealul Patriarhiei a fost transformat într-o insulă securizată, izolată de țesutul urban, în comunicare cu orașul doar prin rândul care continuă să absoarbă pelerini. De altfel, un bun prieten jurnalist nu ezită să-mi comunice telefonic, pe un ton glumeț, faptul că „pelerinajul seamănă cu manifestațiile de la 23 August de pe vremuri, chiar și vânzătorii de lumânări sunt însemnați, poartă ecuson. Mai lipseau două tancuri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un plastic galben-verzui, fosforescent și este îmbrăcat cu o cămașă albastră, uzată, dar mai degrabă curată în ciuda a ceea ce s-ar putea crede la prima vedere. Tactica lui de cerșit era următoarea : se repezea hotărât către un grup mare de pelerini, iar în fața lor își lepăda cămașa cu un gest scurt, repezit. Sub cămașă, straturi de piele uscată, valuri-valuri, un furtun gofrat îmbrăcat pe o carcasă umană, o mascotă grotescă, ca Bibendum, emblema unei celebre firme de pneuri franceze. Mamelonul stâng
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tip tripod pe braț, cum sunt cele vândute în magazinele de pescărie. Nu par să aibă mare succes, se află acolo ocazional, realizează un mic „biznis” și nimic mai mult. Vânzătoarele de batiste pentru „dat pe la raclă” traversează central pachetul pelerin care abia s-a format, cu complicitatea jandarmilor. Aceștia din urmă știu că ordinea deja constituită a rândului nu suferă prea mult din această cauză, iar batistele corespund unei necesități reale din economia rituală a pelerinajului. Iarăși, obsesia purității obiectului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
doar de pelerine, femei în jur de 55-60 de ani, urbane, casnice. Într-una dintre ele, „Doamna Mariana”, după cum singură se recomandă, cred că am găsit tovarășa ideală de pelerinaj și o excelentă sursă de informații. Aleg să joc jocul pelerinului indecis, spun că nu pot sta decât o oră-două, copilul este la grădiniță etc. Doamna Mariana mă ascultă atent, apoi spune scurt și răspicat : „Dragă, ai venit, trebuie să reziști, mergem toți până la capăt, nu dăm înapoi”. Apoi începe să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din jur, prietenii săi efemeri de pelerinaj : „Of, mamă, mamă. Așa-i la pelerinaj, scoți bani și iar scoți, puțin câte puțin”. Exclamația ei surprinde de fapt foarte bine modul în care se cheltuiesc banii în pelerinajele de acest tip. Pelerinul contemporan nu cheltuie sume mari cu cazarea, transportul sau alte utilități necesare „turismului religios”, așa cum este cazul în Apus, de exemplu. Banii se duc încet, picătură cu picătură, dar pe ansamblu se ajunge la sume destul de mari pentru acești oameni
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lux și rable, case care stau să cadă pe fundal, sacrificate pentru sulfuroase tranzacții imobiliare, tramvaie care zăngăne din toate încheieturile, iar peste toate astea mai avem și cai pe caldarâm. Trecerea lor nu rămâne neobservată, dând naștere în rândurile pelerinilor la discuții aprinse despre hoții de buzunare, poliție, insecuritate etc. „Aici trebuie multă Poliție, dar multă, că-i adunătură de oameni, nu-i bob cu bob, cum ar trebui să fie”, spune doamna Mariana, parcă mai liniștită după trecerea patrulei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am despărțit prieteni”. Rândul și interacțiunile sale cu mediul apropiat. Din rând, observ un grup de patru tineri seminariști, nu mai mult de 15-16 ani fiecare, fac ucenicia pelerinajului și a preoției având asignată o muncă interesantă : culeg flori de la pelerini, crizanteme în cea mai mare parte, pentru a le „da pe la raclă”, un fel de măsură de prevedere în cazul în care unii dintre pelerini ar ceda înainte de a ajunge sus. Strigă cât pot de tare: „Flori, flori, care mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fiecare, fac ucenicia pelerinajului și a preoției având asignată o muncă interesantă : culeg flori de la pelerini, crizanteme în cea mai mare parte, pentru a le „da pe la raclă”, un fel de măsură de prevedere în cazul în care unii dintre pelerini ar ceda înainte de a ajunge sus. Strigă cât pot de tare: „Flori, flori, care mai aveți flori de dat pe la raclă ! Luăm flori !”. Se simt foarte importanți în rolul lor de colportori ai sacrului prin contact. O întreb pe doamna
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
s-a întâmplat, ba unii chiar mai fac și fotografii cu reportera, pentru a fi mai credibili. Evoluția rândului, configurații spațiale. După circa trei ore de stat în rând, oboseala fizică începe să-și spună cuvântul, limitele corpului sunt atinse, pelerinii încep să caute din instinct orice denivelare sau asperitate, orice le-ar permite să se așeze, să-și odihnească părțile cele mai solicitate ale corpului. Tehnica de a învinge oboseala primează mai mult decât orice, cu atât mai mult cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se așeze, să-și odihnească părțile cele mai solicitate ale corpului. Tehnica de a învinge oboseala primează mai mult decât orice, cu atât mai mult cu cât nu observ în jur o abordare „spiritualizată” a așteptării. Spre deosebire de rândul de la Iași, „pelerinii urbani” din jurul meu nu sunt echipați cu scaune pliante, nu au nici încălțăminte lejeră, călduroasă. Două tinere rroma, îmbrăcate din cap până în picioare în plastic roz, nu mai pot suporta durerea fizică produsă de așteptare, așa că se folosesc de o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]