4,527 matches
-
Femeia nu pleacă de bunăvoie, ci simte prea bine pata de luciditate pe înșelăciunea leșinului dublu. Ce e drept, niciodată ea nu va înțelege cum un om poate fi practicant al nefericirii și nici în ce fel prezența ei vatămă perfecțiunea izolării. Ea totuși trebuie să se ducă, să se ducă. Și după ce-a plecat, îți dai seama ce mare eroare e viața cu ea și fără ea. Dac-ai putea muri lumii în umbra femeii, dacă parfumul ei ar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pătezi ochi nevinovați cu greul întristării? Ce virginitate nu-ncetează în preajma lui? În carnea lucidă amorțește seva și ochi stinși se aprind într-o tomnatică ofrandă, culeasă de palorile unei iubiri. De când Eva a trezit pe Adam din somnul inutilei perfecțiuni, urmașele ei continuă opera de dezmorțire și până astăzi ele ne ademenesc în neființă. Privirea lor nedeslușită, amețeala aeriană din chemările lor nesigure rămîne-vor străine înțelegerii noastre tulburi? Viața-i înveșnicirea clipei de teamă nemângâiată în care Adam, proaspăt izgonit
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nu fi dospit moartea? Dar se prea poate să fi îmbogățit o viețuire peste prevederile ei. Dacă nu cumva, din zarea vieții, infinitul e o boală. De unde ar pleca altcum mândria sângelui trist? Sânt priviri feminine care au ceva din perfecțiunea tristă a unui sonet. Fără nefericire, iubirea n-ar fi mai mult de o administrație a naturii. În fiece parfum se tânguie un plâns imaterial al florilor, de dată ce ne inspiră o destrămare funebră. Învăluiți în el, neliniștea morții
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care ne complăcem a o învălui, cât și din echivocul sexualității. Femeia este orice, afară de o evidență. Și suferința în dragoste, în orice dragoste, împlinită sau neîmplinită, câștigă în adâncime și ciudățenie cu cât prezența femeii se subtilizează într-o perfecțiune pe cât de carnală, pe atât de nedefinibilă. Dragostea nu e infinită decât negativ, convertind plinătatea în suferință. Nevoia nefericirii n-o resimți decât pentru a împrumuta fiorurilor erotice o expresie supremă. Sexualitatea fără ideea morții e înfiorătoare și degradantă. În
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și Dumnezeu pierde prin atenția noastră. Neantul e atenție absolută. Bucuria e reflexul psihic al purei existențe - al unei existențe ce nu-i capabilă decât de ea însăși. Dorința de a muri ascunde prea multe garanții de absolut și de perfecțiune, prea multă insensibilitate la eroare, încît setea de-a trăi câștigă în farmec prin prestigiul nedesăvârșirii și prin atracția greșelilor aromate. Nu e mai ciudat să îndrăgești imperfecțiunea? Predilecția straniului salvează viața; moartea se scufundă în evidență. Nu există măreție
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
el înspre erotică, din deșertul amărăciunii și al logicii? Și ce l-o fi mânat, nativ, spre lipsa de naivitate? În Franța existat-a vreodată vreun copil? În muzică, francezii n-au creat mare lucru, fiindcă au iubit prea mult perfecțiunea în lume. Și apoi, inteligența e ruina infinitului și deci a muzicii... Sânt priviri menite parcă să ne consoleze de toate melodiile pe care nu le-am auzit... Când vrei să te reîntorci în Dumnezeu, îngheață lumina dintre tine și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
trebuie să uiți că semenii sânt creaturi; luciditatea nu te apropie decât de Dumnezeu și de neant. Fericiți sânt doar acei cărora dragostea le e un tot ce nu le dezvăluie nimic; care iubesc într-un freamăt de neștiință și perfecțiune. Din zarea lumii, Dumnezeu e tot atât de departe ca și neantul. Acea năpădire vastă și copleșitoare a anumitor dimineți, când pari a te trezi în știința ultimelor taine, într-o înfrigurare istovitoare de cunoaștere și de vedenie finală - sau acele nopți
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pământ la cer. Drumul invers e mai rar. De aceea, Diavolul e o grozăvie mai puțin frecventă decât marele lui Dușman. În dezrobirea cugetului de ființă, voluptatea nu mai are preferințe între durere și plăcere. Ea le încoronează pe amândouă. Perfecțiunea stranie a senzațiilor suspendă deosebirile între ele. Durere și plăcere devin sinonime. Oare de ce gândind îți pierzi întîi inima și numai apoi mintea? Farmecul neliniștii constă în oroarea de soluții, în a ști totul în întrebări... Orice răspuns e pătat
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
său filozofic ca pe cel mai important din evoluția gândirii, spiritul absolut ajungând la perfecta autocunoaștere și interiorizare. Hegel s-a considerat ca încoronarea și culmea devenirii spiritului, iar împotriva caracterului progresiv al oricărei dialectici, a conceput sfârșitul istoriei în perfecțiunea spiritului absolut realizat de filozofia sa. Sau Napoleon, spunând la Sfânta Elena, cu atât orgoliu meditativ: "Pe mine nu m-au înfrînt oamenii, ci natura. În nord frigul, în sud marea." Omul nu poate crea decât crezîndu-se centrul istoriei. Nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ca și Franța au trecut prin perioade asemănătoare și au consumat o logică a culturii similară; prin conținut, ele își capătă o excelență diferențială. Culturile mici nu cunosc logica stringentă a evoluției, fiindcă nu trec prin toate perioadele ce alcătuiesc perfecțiunea istorică a marilor culturi. Ele nu sânt nici capabile să producă o serie de conținuturi unice și universale, încît bat șontorog urmele celor mari. Dau naștere și ele, din când în când, la câte o revoluție locală, fac gesturi fără
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
riscul propriei individualități? Grandorii naive a comunității i se opune monumentalul dramatic al societății moderne (oraș, industrialism, proletariat, mase). De modul în care România va ști să se descurce în aceste probleme depinde viitorul ei. Dacă le va refuza de dragul perfecțiunii mediocrității sale, atunci înseamnă că n-are nici o chemare printre națiunile moderne. Este un semn de deficiență a spune: intrarea în complexul problemelor creează încurcături și dificultăți continue și ca atare îngreunează condițile de viață, accelerând mersul spre decadență. Numai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cerc în jurul ei, proprietatea fiind însăși un cerc. S-au închis concentric, pentru ca nici Dumnezeu să nu poată viola acest scârbos mister al posesiunii. Dacă instinctul proprietății n-ar avea bază atât de adâncă, s-ar fi putut atribui atâta perfecțiunii ordinii juridice, iar spiritul normativ s-ar fi putut bucura de atâta vază, fără distanțele de oameni și valori născute din proprietate? Din punctul de vedere al justiției sociale, formele pe care le-a îmbrăcat instinctul avutului consacră omul în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
că Franța trebuie să tindă spre alte valori decât cele în care trăia? Sau Renașterea, în culmile ei, a conceput o ieșire din sine însăși, a avut ea nevoie de altă epocă? Într-o mare cultură, orice epocă este o perfecțiune istorică. Acest lucru este valabil și pentru epocile decadenței. Culturile mari se distrug în sine. Nouă nu ni se aplică afirmația lui Ranke: "Jede Epoche ist unmittelbar zu Gott." De vom reuși de-abia cu tot procesul nostru de viață
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
despre care vorbesc cărțile de demult. Dar se pare că e greu de inventat ceva asupra unui astfel de subiect, unul dintre cele mai vechi din lume. Departe de a inventa, noi n-am făcut decît să ducem la extremă perfecțiunea pe care celelalte epoci cu tiranii și Cesarii lor au cunoscut-o în germene. Am făcut din excepție model, iar schița empirică am schimbat-o în sistem. Putem încă de-acum constata: în diversitatea culturilor, societăților și grupurilor s-a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Aș dori să lămuresc această evoluție folosindu-mă de o comparație fragilă, e drept, ca orice comparație, dar în acest caz, justificată. Iat-o. Conform datelor istoriei, se pare că înaintea erei noastre a existat un despotism oriental adus la perfecțiune în China antică și Egiptul faraonic 43. El avea la bază principiul inegalității, comun societăților din acea vreme și venea în întîmpinarea necesității de a pune în funcțiune un mod de producție bazat pe construirea cetăților și menținerea unui bun
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
conservare purtat pînă la ultimele sale consecințe. Ea nu este o boală a logicii, ci o logică dusă la extremă, care ne expune în cele mai mici detalii o lume purificată, așa cum ar trebui ea să fie, dotată cu o perfecțiune lăuntrică ce fascinează. În limbajul lui lapidar, Le Bon tinde și el înspre extreme: în zămislirea acestei imagini animate de speranță vede o necesitate profundă, de neocolit. Starea virtuală a maselor vii este mesianică. Ele se consideră investite cu o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu poate exista nici libertate și nici siguranță pentru nimeni" (W. Shakespeare). Ordinea de drept și gradul de realizare a justiției indică nivelul de dezvoltare a societății, constituie barometrul evoluției omenirii și elemente esențiale ale calității vieții ființei umane. "De perfecțiunea legilor depinde virtutea cetățenilor, iar perfecțiunea legilor depinde de progresele omenești. Pentru a fi cinstit, trebuie să fii luminat" (Cl. A. Helvetius). Nu există și nici nu s-ar putea imagina o societate fără reguli de conduită (ius), care să
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nici siguranță pentru nimeni" (W. Shakespeare). Ordinea de drept și gradul de realizare a justiției indică nivelul de dezvoltare a societății, constituie barometrul evoluției omenirii și elemente esențiale ale calității vieții ființei umane. "De perfecțiunea legilor depinde virtutea cetățenilor, iar perfecțiunea legilor depinde de progresele omenești. Pentru a fi cinstit, trebuie să fii luminat" (Cl. A. Helvetius). Nu există și nici nu s-ar putea imagina o societate fără reguli de conduită (ius), care să li se aplice oamenilor și care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a încăpățânat să rămână - în ciuda hermeneuticii demitologizării practicate de Marcion, înaintea lui R. Bultmann - avocatul pluralității, al diferenței și armoniei simfonice. Păstrând nu doar Vechiul Testament, ci atâtea epistole apostolice aparent contradictorii cu alte scrieri noutestamentare, mulți s-au temut că perfecțiunea mozaicului lui Hristos va avea de suferit. Într-un mozaic (o imagine foarte dragă Sfântului Irineu al Lyonului) esențialul îl reprezintă jocul de proporții cromatice și geometrice în linia de contur a întregului. Tradiția apostolică a decis să recunoască un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o formă directă de acces la unirea cu Dumnezeu. Într-un mod care-i va influența pe Părinții greci de mai târziu (de la Origen la Capadocieni), Clement subscrie nostalgic la o protologie statică și schițează o eshatologie a revenirii la perfecțiunea originară. Sexualitatea apare, în acest scenariu, ca un accident de parcurs. Menirea practicilor ascetice este aceea de a elibera facultatea contemplativă a sufletului de povara cărnii, grăbind astfel urcușul către tărâmul perfectei asemănări cu Dumnezeu. Pe scurt, între Irineu al
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și ludicul destructiv. Această suveranitate nedisputată nu mai cere tematizarea răului, care ajunge să fie tratat drept iluzie optică. Frumosul devine astfel un fenomen caduc. Constructivismul imaginației livrează - întocmai unor idola fori - pachete de abstracții într-un ambalaj de o perfecțiune aparent edenică. În locul asumării virile a suferinței, apofaza sublimității propune cultul evadării din real. Chinestezia contrastelor promite - vizual, tactil ori sonor - transgresiunea către ținutul nonreprezentării. Un asemenea proiect se cere, în chip firesc, lipsit de consecințe. Artistul nu mai este
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
încercarea de a înțelege raportul dintre gândire și realitate este ca luarea în vizor a unei ținte abile. Felul în care privim lumea o schimbă, făcând imposibilă cunoașterea perfectă. Totuși, ne putem îmbunătăți puterea de înțelegere, deși nu vom atinge perfecțiunea∗. Conceptul de reflexivitate Dacă admitem că modul nostru de a înțelege lumea în care trăim este imperfect prin natura sa îpe scurt, failibil), deja am făcut un progres substanțial. în loc să gândim în termenii unei relații unidirecționale în care enunțurile noastre
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
și realitate și să învățăm să ne acceptăm failibilitatea. Failibilitatea Noțiunea de failibilitate are o conotație negativă. într-adevăr, fiecare pas pe care-l facem spre înțelegerea raportului dintre gândire și realitate are o nuanță negativă, pentru că presupune îndepărtarea de perfecțiune. însă interpretarea negativă este ea însăși o manifestare a failibilității noastre; recunoașterea acesteia din urmă are o dimensiune pozitivă care ar trebui să compenseze pierderea unei perfecțiuni iluzorii. Imperfecțiunea poate fi îndreptată, iar acest lucru nu este valabil doar la
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
raportului dintre gândire și realitate are o nuanță negativă, pentru că presupune îndepărtarea de perfecțiune. însă interpretarea negativă este ea însăși o manifestare a failibilității noastre; recunoașterea acesteia din urmă are o dimensiune pozitivă care ar trebui să compenseze pierderea unei perfecțiuni iluzorii. Imperfecțiunea poate fi îndreptată, iar acest lucru nu este valabil doar la nivelul gândirii noastre, ci și în realitate. Dacă înțelegerea perfectă rămâne inaccesibilă, posibilitățile de îmbunătățire sunt nelimitate. Perspectiva mea asupra reflexivității este esențialmente optimistă - dar trebuie să
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
nevoile colective, care sunt, în mod normal, ignorate de piață ca fiind exterioare ei, sunt luate în considerare în procesul de distribuție. Și regulile guvernului, și piețele au atât puncte slabe, cât și puncte forte, fără ca neajunsurile uneia să implice perfecțiunea celeilalte. în aceasta constă eroarea fundamentalismului: adepții săi aspiră la certitudine și soluții perfecte. Când o structură se prăbușește, se așteaptă ca opusul ei să fie perfect. Eu sunt atât împotriva fundamentalismului de piață, cât și a controlului guvernului asupra
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]