2,409 matches
-
da naștere unor suspiciuni la adresa sa. Se lasă de școală în anul 1894, deoarece de pe atunci se hotărăște ca studiile liceale se dureze șapte ani, și nu cinci. După ce se lasă de liceu, începe să studieze limba arabă și limba persană, fiind ajutat de unchiul său, dar și mistica islamică și limba franceză. Face cunoștință cu doctorul Abdullah Cevdet, care vine în Diyarbakır din pricina epidemiei de holeră ce apăruse în oraș. Pe când se afla la vârstă de 18 ani, Mehmet Ziya
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
pe 13 februarie 1835, s-a născut în Qadian, fiind copilul supraviețuitor dintr-o pereche de gemeni ai unei influente familii mogule. A învățat să citească textul în arabă al Coranului, gramatica de bază a acestei limbi dar și limba persană, iar mai târziu a studiat câteva lucrări de medicină de la tatăl său, Mirza Ghulam Murtaza, care era doctor. Din 1864 până în 1868, Ghulam Ahmad a lucrat ca funcționar în Sialkot, apoi se întoarce în Qadian fiind însărcinat de tatăl său
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
Construcția acestui minaret a fost terminată în 1916 și a devenit un simbol și semn distinctiv al mișcării ahmadiyya. Ghulam Ahmad a lăsat în urmă numeroase volume ce conțin atât proză cât și poezie, în trei limbi: urdu, arabă și persană. Scrierile sale, în care utiliza Coranul pentru a elabora diverse idei, contin expunerea și explicarea învățăturilor islamice, de cele mai multe ori reinterpretate. Printre subiectele sale se numără problemele teologiei islamice și misticismul. Inițial cărțile sale au fost publicate individual, însă după
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
în 1865 de către Haji Abolhasan Mimar Navai. Palatul Golestan a fost construit în secolul al XVI-lea, pe vremea când Persia era condusă de dinastia Safavidă. Palatul a fost extins în secolul al XIX-lea când a găzduit curtea regilor persani din dinastia Qajară. Complexul este un ansamblu format din 17 palate transformate acum în muzee și accesibile publicului ce se întind pe o suprafață de 104 hectare. Palatul Golestan a activat ca centru al artei și arhitecturii persane în perioada
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
curtea regilor persani din dinastia Qajară. Complexul este un ansamblu format din 17 palate transformate acum în muzee și accesibile publicului ce se întind pe o suprafață de 104 hectare. Palatul Golestan a activat ca centru al artei și arhitecturii persane în perioada dinastiei Qajare, păstrând contemporanilor minunați artistice ale Persiei medievale. Acest complex exemplifică curentul inovator din artă persana medievală, îmbinarea artei cu artizanatul și arhitectura. În Palatul Golestan, elemente ale arhitecturii occidentale de secol XVIII se împletesc cu formele
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
de către Ibn al-Bayyi`. Astfel, el este de acord că Muslim trebuie să fi fost născut în 206 AH ( 821/822 ). Nisbah de „al-Qushayri” semnifică apartenența lui Muslim la tribul arab de Banu Qushayr , ai cărui membri au migrat pe teritoriul persan nou cucerit în timpul expansiunii Califatului Rashidun. Cu toate acestea , el nu a fost de origine arabă; el a fost un "mawla" - atribuit tribului Qushayr prin termenul "wala" (alianță), în funcție de ceea ce se numeste - Șam`ani . Un strămoș al lui Muslim se
Muslim ibn al-Hajjaj () [Corola-website/Science/331940_a_333269]
-
Bayazid al-Bistami, (arabă: أبو يزيد البسطامي), sau Abu Yazid Tayfur inb `Isa ibn Sorushan Bistami, (m. 875/261) a fost un sufit persan din orașul Bastam, din Iran. Al-Bistami a fost un sufit persan care a urmat învățăturile școlii hanefite. Numele său, „al-Bistami” provine de la orașul natal, Bastam, din zona montană El Burz, la sud de Marea Caspică, din Iran, unde și-a
Abu Yazid al-Bistami () [Corola-website/Science/331987_a_333316]
-
Bayazid al-Bistami, (arabă: أبو يزيد البسطامي), sau Abu Yazid Tayfur inb `Isa ibn Sorushan Bistami, (m. 875/261) a fost un sufit persan din orașul Bastam, din Iran. Al-Bistami a fost un sufit persan care a urmat învățăturile școlii hanefite. Numele său, „al-Bistami” provine de la orașul natal, Bastam, din zona montană El Burz, la sud de Marea Caspică, din Iran, unde și-a petrecut cea mai mare parte a vieții. Bunicul său practica zoroastrismul
Abu Yazid al-Bistami () [Corola-website/Science/331987_a_333316]
-
anumită stare mistică și nu în timpul unei discuții sau al vreunui discurs obișnuit. Acesta l-ar fi citat pe Dumnezeu, nu ar fi vorbit ca și cum s-ar fi identificat cu divinitatea. Afirmațiile lui Bistami s-au răspândit în toată zona persană, spre Irak, Asia Centrală și Turcia, datorită discipolilor săi. Spusele lui au fost consemnate în scris în jurul secolului al zecelea, când acesta a început să fie considerat sfânt și să fie venerat de către sufiți, care îi vizitau mormântul pentru a primi
Abu Yazid al-Bistami () [Corola-website/Science/331987_a_333316]
-
Având în vedere acest context particularitatea esoterismului șiit rezultă din ocultarea imamului ascuns dând naștere unei "dimensio mystica". Noțiunea de "javăn mardī" recurentă în textele mistice și adaptată de Corbin cu sensul de „cavalerie spirituală”, stă la baza spiritualității mistice persane și este echivalentul noțiunii de "futuwaat" din arabă. Termenul arab "fată" are drept echivalent persan termenul de "javăn". "Mard-e javăn" înseamnă „tânăr” dacă avem în vedere aspectul fizic, dar dacă luăm în considerare sensul tehnic, din punct de vedere al
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
ficțională a Bătăliei de la Salamina, scenariul filmului având loc înainte, în timpul și după Bătălia de la Termopile. În filmul "300 - Eroii de la Termopile" interpretează actorii Lena Headey, Rodrigo Santoro și David Wenham. Personajele principle ale filmului sunt Temistocle, Artemisia și regele persan Xerxes I. Filmul începe cu scene din Bătălia de la Maraton dintre greci și perși, în care și generalul (strategos) Temistocle reușește să câștige bătălia prin uciderea regelui persan Darius, tatăl lui Xerxes I. Xerxes este prezent la moartea tatălui său
300 - Ascensiunea unui imperiu () [Corola-website/Science/331525_a_332854]
-
Când se întoarce, Xerxes declară război grecilor. Navele lui Xerxes se apropie de Termopile Zece ani de la Bătălia de la Maraton, Temistocle, generalul atenian ia decizia de a merge în Sparta pentru a cere ajutor Reginei Gorgo pentru a învinge armata persană supranumerică, dar ea îl refuză. Prin urmare, Temistocle este forțat să se confrunte cu perșii, conduși de Artemisia, pe mare, avându-i alături de el doar pe atenieni. Mai târziu Temistocle se întâlnește cu vechiul său prieten Scyllas, care infiltrându-se
300 - Ascensiunea unui imperiu () [Corola-website/Science/331525_a_332854]
-
dar este salvată și adoptată de către persani. Pofta ei de răzbunare a câștigat atenția regelui Darius și el a numit-o un comandant, după ce ea a ucis mulți dintre dușmanii lui Darius. Temistocle cu oamenii săi atacă pe Marea Egee navele persane, izbindu-se cu navele lor în cele persane, cunoscând că acestea sunt slabe în zona de mijloc. Înainte de a se retrage măcelăresc câțiva perși, alții înecându-se cu navele care se scufundă. În ziua următoare grecii atrag în capcană o
300 - Ascensiunea unui imperiu () [Corola-website/Science/331525_a_332854]
-
-se cu navele lor în cele persane, cunoscând că acestea sunt slabe în zona de mijloc. Înainte de a se retrage măcelăresc câțiva perși, alții înecându-se cu navele care se scufundă. În ziua următoare grecii atrag în capcană o navă persană într-o crăpătură dintre stânci, unde după ce nava se blochează, ucid mai mulți perși. Impresionată de abilitățile de comandant al lui Temistocle, Artemisia îl invită pe nava ei, după un sex sălbatic, ea încearcă să-l convingă să se alăture
300 - Ascensiunea unui imperiu () [Corola-website/Science/331525_a_332854]
-
că filmul conține erori istorice. De exemplu, Darius nu a fost ucis ca în film, iar în Bătălia de la Maraton nu a participat nici Xerxes, nici Darius. Artemisia, în realitate, a pledat împotriva navigării în strâmtori și a supraviețuit războaielor persane. Marina Spartană a contribuit cu doar 16 de nave de război față de flota greacă de 400 de nave de război în scena finală de luptă, și nu cu o armată uriașă.
300 - Ascensiunea unui imperiu () [Corola-website/Science/331525_a_332854]
-
său natal, absolvind facultatea în anul 1843 cu o teza pe care o va publica în limba urdu sub numele de "Monumentele din Delhi și inscripțiile acestora." Tot în cadrul acestei prime lucrări a prezentat și importante ediții de texte istorice persane, cum a fost de exemplu lucrarea lui Bărăni, primul musulman care a redactat o adevarată istorie a Indiei. După perioada studiilor a început să lucreze pentru "British East India Company," rămânând însă loial și în strânsă legătură cu împăratului imperiului
Syed Ahmad Khan () [Corola-website/Science/336473_a_337802]
-
cea a lui Gamal Eddin al-Afgani, care a patentat în Egipt un nou model identitar, o structura de tip federalist ce avea că scop încheierea tuturor conflictelor de tip religios sau național ce își trăgeau esența din afirmarea identității arabe, persane, indiene sau din separarea sunnită-șiită. O altă figura reprezentativă a acestui curent este cea a lui Muhammad Abdu care susținea că metoda cea mai sigură de alungare a elementelor neislamice este ca unitatea islamică să se contureze în jurul valorilor sacre
Naționalism arab () [Corola-website/Science/331049_a_332378]
-
școala primară din Loveci, Ahmet cu ajutorul bunicului său, Hacı Ali Efendi în 1839 este înscris la Madrasa-ul Fatih. Pe lângă educația clasică de madrasa a mai fost interesat de matematică, astronomie, istorie și geografie. În vacanțe a urmat lecții de limbă persană luate la tekke -ul lui Molla Murad și a reușit să termine de citit opera lui Mevlana "Mathanawî". Mare parte a poeziilor sale au fost scrise în această perioadă. În timpul studenției a predat ca profesor și a scris câteva cărți
Ahmet Cevdet Pașa () [Corola-website/Science/331073_a_332402]
-
cartier). După doi ani a trecut la școala primară, dar în același timp a început să învețe limba arabă de la tatăl său. În 1882 a întrat la gimnaziu, la Gimnaziul Fatih, și în același timp a luat lecții de limba persană la Moscheea Fatih. În timpul școlii, Akif a fost primul la capitolul limbi. A fost influențat în școală de profesorul de limba turcă, Hersekli Hoca Kadri Efendi, care era caracterizat ca un iubitor al libertății. După gimnaziu mama dorea să aibă
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
Awhad ad-Din 'Ali ibn Mohammad Khavarani (în persană: اوحد الدین علی ابن محد انوری), cunoscut în Europa sub numele latinizat de , a fost un poet persan. S-a născut la Abivard (azi în Turkmenistan) în 1126 și a murit la Balkh, (azi in Afghanistan) în 1191. A studiat și literatura la Toon (azi Ferdows, Iran), devenind ulterior un faimos astronom și poet. Poemele sale au fost
Anvari () [Corola-website/Science/331127_a_332456]
-
ulterior un faimos astronom și poet. Poemele sale au fost adunate într-un volum, și conțin elegii, satire și alte genuri literare. Elegia „Lacrimile Khorasanului” a fost tradusă în 1789, fiind considerată unul dintre cele mai frumoase poeme din literatura persană. În ciuda frumuseții lor, poemele sale necesită mult ajutor pentru interpretare, fiind adeseori complexe și dificil de înțeles. Elegia lui în onoarea sultanului Sanjar (1117-1157), conducătorul Khorasanului, i-a adus acestuia favoruri și beneficii de la succesorii sultanului. Anvari s-a născut
Anvari () [Corola-website/Science/331127_a_332456]
-
͑Arabī, exponent al curentul iluminist (͑išrăqī) sau pseudo-empedoclean, neoplatonic și panteist întemeiat de Ibn Masarra și ben-Gabirȍl, a conturat cadrul general al filosofiei speculative sufite” . Suhrawardī, ,acest șiit convinsʼʼ își revendică o filiație care se regăsește în teologia persană preislamică Acesteia i se adaugă o serie de ideologii epistemologice care evidențiază tradiția greacă, în special manifestările lui Empedocle, ale lui Pitagora și mai ales cele aparținând lui Platon și lui Hermes Trismegistul . Așadar este vorba de o iluminare asupra
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
sex masculin”, era folosită încă de pe vremea preislamică a beduinilor Peninsulei Arabe pentru a desemna războinicul arab ideal . Acest cuvânt apare mai apoi în Coran, devenind astfel parte a vocabularului întregii lumi islamice. Cel mai probabil o mișcare de origine persană, care a pornit cu scopul de a conserva valorile umane și de a spori puterea intelectuală a maselor , "futuwwa" s-a răspândit apoi în întreaga lume islamică. Adepții mișcării se revendicau de la profetul Abraham și de la Ali, care era considerat
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
evoluția imperiului în acea perioadă, asemănător cu rolul pe care l-au avut în cadrul Imperiului Bizantin populațiile aflate la marginea acestuia. Un eveniment important a avut loc în anul 837, cănd al- Mu'tasim a pus capăt revoltei pornite de persanii schismatici, conduși de Băbak, care coopera cu grecii. Tot în 837, împăratul bizantin, Theophil, a invadat Mesopotamia și a ocupat orașul Zapetra, locul de naștere al califului al-Mu'tasim. Reacția lui al-Mu'tasim nu s-a lăsat așteptată prea mult
Al-Mu'tasim () [Corola-website/Science/331224_a_332553]
-
conceptului "Shu‘ubiyya", reprezentând mișcarea popoarelor, care sunt numite "‘ajami", împotriva dominației arabe. Această mișcare a luat o amploare deosebită în Iran în urmă cuceririlor islamice, manifestându-se sub forma unei împotriviri a iranienilor în fața tentativei de arabizare a culturii persane. Pe alocuri, acest curent a fost resimțit ca fiind antimusulman, sau chiar un pericol la adresa islamizării. Termenul "shu‘ubiyya" face referire la reacția persanilor musulmani împotriva procesului de arabizare din secolele al IX-lea și al X-lea din Iran
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]