4,896 matches
-
Roșii de Versaille etc. Prevenire și combatere. Se va avea în vedere ca plantațiile de agriș și coacăz să fie amplasate la distanțe cât mai mari (8 10 km) de masivele de pin. De asemenea, pentru a proteja pepinierele de pin, se vor lua măsuri ca în apropiere să nu existe plante de Ribes sp. Se vor aplica stropiri cu substanțe carbamice(Mancozeb 80 0,2% ). Soiurile de coacăz negru omologate în 2003 sunt: mijlociu de rezistente la boli-Geo sau rezistent
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apă. Amestecul În untură se menține la temperatura apropiată de fierbere timp de 30-40 minute, amestecând cu lingura de lemn. Se ia de pe foc, se lasă să se răcească puțin și se adaugă 1-2 ml ulei eteric (de lavandă, mentă, pin, coriandru sau cimbru) pentru a mări puterea aseptică, antiinflamatoare, analgezice și cicatrizante ale unguentului, În special prin conținutul În terpene și derivați terpenici, imprimând totodată și un miros plăcut. Unguentul Încă fierbinte se strecoară, se storc reziduurile și se trece
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
obiectul societății; ... c) la terminarea activității; ... d) prin retragerea asociaților, dacă numărul celor rămași este mai mic decît cel prevăzut în statut și în prezenta lege; e) prin hotărîrea asociaților; ... f) dacă societatea face operațiuni contrare legii sau obiectului stabilit pin statut. ... În cazurile prevăzute la lit. a) - e), dizolvarea se hotărăște de adunarea generală, iar în cazul prevăzut la lit. f) prin hotărîrea judecătoriei unde a fost înscrisă, la sesizarea organelor Ministerului Finanțelor sau a procurorului. Hotărîrea adunării generale și
LEGE nr. 36 din 30 aprilie 1991 (*actualizată*) privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107545_a_108874]
-
gestionate de Fondul Proprietății de Stat la societățile comerciale cuprinse în lista prevăzută la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 55/1995 se rezerva o cota de 10% în cazul fiecărei societăți comerciale care nu a făcut obiectul privatizării pin vânzare de acțiuni, în scopul asigurării unei prime surse de alimentare a fondului de reparații pentru bunuri preluate de stat în mod abuziv și care nu mai pot fi restituite în natură. ... (2) În termen de 30 zile de la data
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 10 iulie 1997 privind modificarea şi completarea Legii nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117276_a_118605]
-
3, cartier Mândrești, județul Vrancea. 51. Luckenbach David, născut la 19 ianuarie 1969 în Galați, județul Galați, România, fiul lui Rusu Gheorghe și Aurica, cu domiciliul actual în Germania, 31655 Stadthagen, Kolbergerstr. 2, cu ultimul domiciliu din România, Galați, Str. Pinului nr. 22, bl. K.B, ap. 34, județul Galați. 52. Marin A. Ion, născut la 24 iunie 1949 în comuna Balaceanu, județul Buzău, România, fiul lui Alexandru și Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 50825 Koln, Hellewatterstr. 4, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
Caraș-Severin. 420. Haase Carla, născută la 10 mai 1967 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiica lui Lugojan Ioan și Ecaterina Maria, cu domiciliul actual iri Germania, 38304 Wolfenbuttel, Heinrich Hainestr. 9, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lugoj, Aleea Pinilor nr. 2, et. 4, ap. 19, județul Timiș. 421. Merk Gabriele Theresia, născută la 8 octombrie 1968 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Merk Georg și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 61440 Oberursel, Am Gassgang 5, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
Borzeștiul, relația privilegiată rîu de energie monument de cult. Ora 10,48, în taxi ilicit Onești Tîrgu Ocna, Dacie particulară, prinde centura, stai tu în față la șofer, fața de piatră gresii stratificate în unghi 300, pădure de amestec cu pinii plantați, reflex normal pe șofer să deschidă radioul, postul accesibil, reflexul reglat și mai accesibil, INTERVENȚIE ÎN TEXT Ce rămîne gînd tulbure pentru poetica textului. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT cît pămînt, Doamne! Ion al lui Rebreanu în drama contemplativă Moromete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de stejărel / Da, da, da, da! doba urătorilor pe hol, din coastă albul bisericii, crucile, case treptele în adîncitură, biserica de ceață și fețele de brad brumate din hău întorc verde la trecere, Livezi-Ciuc fir de mesteacăn între brazi și pinul plantat podoabe de chiciură, terasament în botul locomotivei, capete presimțindu-le din priviri, bătălia pe amănunte, la goblen îți coși ochii, brazii luați la grămadă cu ieșirea din tunel, maghiara fond sonor din vecini, holul sare de bătuta la tobă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Grigoriovca 3, Iezărenii Vechi, Vrănești "Petrom", stîncile Sîngerei-Blocuri, Brejeni 6, Grigoriovca stării pe loc capre și un ied, vaca săracului din România cooperatistă la 1980, diferențialele Imensa Vină Românească, cheia abandon 1940, bucla inclusă în capra 2007, dosul dealurilor cod PIN Podișul Central Moldovenesc, barza singură direcția est, Prepelița prepeliță-capră la trunchi retezat în ras cu solul din unica țară care n-are voie să greșească, partea ei basarabeană planșeul biroului, tăcere, mai ales stăruința să se abțină uitîndu-se toți în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
industria textilă etc. Suedia ocupă locul 18 în topul țărilor partenere în excedentul balanței comerciale a României și locul 3 în acest top între țările membre U.E. (după Marea Britanie și Bulgaria). Jumătate din suprafața Suediei este acoperită de păduri (mesteacăn, pin, molid), 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartofi, secară, sfeclă de zahăr, grâu). Există 16 parcuri naturale și 753 de rezervații de stat și alte rezervații care protejează flora tipică de tundră sau taiga, fauna polară sau de pădure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de farmec. Hibiscus syriacus, Laurus nobilis, Prunus cerasifera, Nerium oleander, Magnolia grandiflora, Azalea japoni ca. Doamne, ce forme perfecte, ce verde crud, cîtă sănătate în frunze, în tulpină, în aer. Văd apoi sute de parcele cu tuia, buxus, brazi, bambus, pini și tot ce și pe la noi crește. Plantele au 3-4 ani, gata să fie vîndute. Camioane enorme încarcă zi și noapte și iau drumurile Europei: Germania, Austria, Franța, Spania, Anglia și aproape toate țările nordice. Acum știu de unde erau acele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din mările nordice care să tînjească după prada altuia. Fiecare cu munca sa, chiar și pescarul nu protestează cînd scoate năvodul așa cum l-a băgat în apă. Adică fără nimic. Altădată va fi mai bine, filosofează urmașii lui Pericle. De sub pinii pitici și puțin umbroși privești marea prinsă în capcana stîncilor grecești, pline cu vile albe, strălucitoare, care mulțumesc zeului Soare pentru permisiunea de a exista pentru puțin timp în raport cu eternitatea. Este timpul cînd grecii dorm cel mai odihnitor somn al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de apă din olane. Din acest loc slobozea apoi apa jos la mănăstire . Urmele conductei din olane se mai văd și astăzi. Pornea din josul Cetățuii și ajungea la mănăstirea Hlincea. O potecă piezișă coboară grăbită pe marginea pădurii de pini din apropiere. Înelul zidului de piatră, făcut de Vasile Lupu voievod, ce înconjoară biserica, pare că o ține în palme. O alintă...Mă opresc în fața porții. Nu are nimic impresionant. Doar bolta săpată în zidul porții. Vasile Lupu voievod a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
zapis mai altcumva. Am aici unul prin care, la 17 ian. 1744 (7252), Ioan Nicolae Mavrocordat a împuternicit mănăstirea Dancu să-și apere moșia Valea lui Pătrașco „despre ierbărit, adică dispre cei carii vin de cosăscu iarba și o aduc pin târgu de vând și pe aiurea, pe nime să nu lasă...măcar om domnescu de ar fi, sau boierescu, sau târgovăț sau oricine și de la ce obraz vor fi, derspre toți acei să se apere. Iar pe cine vor prinde
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Înseamnă ceva: În el, adică În strachină, respectiv ulcică, se Întâlnesc cel mai fericit sarmalele și vinul. Altfel spus, vița se Întregește. Încununat cu iederă, cu o cupă În mână, dar și cu un toiag Încunumat cu un con de pin, vița a creat un zeu: al vinului, nu al bețivului, căci antichitatea acoperea cu magic, cu sacru adică, orice acțiune umană. Dar acel zeu, Dionysos, era de fapt nu doar unul al viței și produsului ei, ci unul al vegetației
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înainte de vreme de maică-sa, respectiv desăvârșit din taică său, Însuși Zeus -, altul Înviind În fiecare primăvară, iar ultimul o dată și bine; nu constituie decât tot atâtea ipostaze ale unui adevăr unic: Natura nu moare. Am pomenit de conul de pin? Altcineva prins În horă, cu a cărui imagine Închei acest periplu, poate cam păgân, dar Întregitor: În drum spre Radio, Întâlnesc adesea iedera Înfășurată pe un pin. Nu e chiar atât de poetică, cât e vița, căci nu-i ruginesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ipostaze ale unui adevăr unic: Natura nu moare. Am pomenit de conul de pin? Altcineva prins În horă, cu a cărui imagine Închei acest periplu, poate cam păgân, dar Întregitor: În drum spre Radio, Întâlnesc adesea iedera Înfășurată pe un pin. Nu e chiar atât de poetică, cât e vița, căci nu-i ruginesc frunzele, iarna fiind printre puținele care Înveselesc, vreau să spun Înverzesc, deopotrivă albul zăpezii și griul copacilor. Am aflat o horă, tot mai largă, de plante, acolo
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vorbire, e majoritar căci, prin cele trei subspecii ale sale, s’a adaptat la a parazita cam orice arbore există - iarăși “eficiența”: una, zisă de brad, se ocupă de brad și molid; alta, zisă austriacă, Își face de lucru cu pinii și, În sfârșit, aceea de măr, cam cu tot ce mai rămâne, inclusiv pomi fructiferi. Un tâlhar Înrăit deci. Dar, vorba lui J. J. Rouseau, dacă ceva există, Înseamnă că Naturii Îi face trebuință. Și atunci, ca și Disney, să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vede vreodată/ Pom frumos și înflorit/ El la ea gândește-ndată/ Și la trupu-i potrivit// Când privea acea roșață/ Trandafirii ce o au/ I se pare că văpseala/ De pe buzele-i o iau.// De-auzia un stol de pasări/ Ciripind voios pin crâng/ I se pare că pe dânsul/ Tânguind duios îl plâng 172. Pătrunzând miezul problemei, în Trăire și poezie Wihelm Dilthey spune că la temelia creației poetice stă [...] trăirea personală [...]. Punctul de pornire al creației poetice este întotdeauna experiența de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și fără de dorințe. Fruntea ei, boltită sub un păr castaniu împletit cu multă măiestrie și unit dinapoia capul[ui] cu un pieptene de aur, mânele dulci și pline, cu degete lungărețe, ea se primbla totdeuna gătită, când prin grădină, când pin odăi, fără a vorbi nici un cuvânt. Îmbla cu acea superbă maiestate în salele nalte ale casei sale, ca acele regine din epopeele nordice cari cu voința lor țin mărirea casei și a neamului. Ea era de o blândețe rară, însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ședea pe un scăunaș scund și pe fața sa arsă și nerasă se strecurau lacrimi de venin, sau pe aceeași pagină, ceva mai jos, în Geniu pustiu: Tata m-a dat la școală 321. Ori, din aceeași proză: auzii ca pin somn pe tata sculându-se, luând în mâni apă din un ciubăr și spălându-se pe față, făcându-și cruce și mormăind încet o rugăciune 322. Toate, dar toate remarcile acestea sunt pur realiste, nu au fărâmă de transfigurare în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sufletul lor, deasupra căruia toată știința lor lunecă de la urechea cu care au auzit-o la gura cu care-o transmit altora. Ei înșii rămân neatinși de ea. La un om cu talent fondul e luminos, ei sunt mai mari pin cugetările proprii ce conține capul lor [...]. În genere orice cap omenesc samănă c-o odaie, numai e-ntrebarea ce fel de odaie, ce aer și ce lumină e în ea și ce societate găsești 23. Prin urmare, condiția sine qua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-mi țină tovărășie; și totuși, fără să fiu conștient de asta, chiar și cu ele, purtam înlăuntrul meu ceva care mă făcea să fiu inexorabil de singur. Lăzile mele de călătorie s-au umplut cu cârpe și amintiri. Veverița din pinul de lângă fereastră îmi urmărea cu ochi umezi gesturile: n-aș fi putut s-o iau cu mine, călătoria era lungă și obositoare. Am plâns sfâșietor. Probabil că Fabia a înțeles întristarea mea și m-a privit rece: știa bine că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
simții cum inima-mi dă ghes către tine: atunci îmi pierdui mințile. Recunosc că doar ce te-am văzut și-am fost de tot pierdută; m-am aprins de focul necunoscut ce arde înaintea marilor zei, ca o torță de pin. Tu erai așa de frumos că destinul mă târî înspre tine; ochii mei erau răpiți de ai tăi. Și tu, mizerabile, ți-ai dat seama imediat de asta. În fond, cine poate să-și ascundă dragostea? Ca orice flacără, aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a condus adânc în pădure. Cred că scopul ei principal era acela de a mă face să particip la misterele sacre ale acelui spațiu labirintic. Am umblat ore întregi, pătrunzând în sihla întunecoasă; dincolo de stejari erau brazi, molizi aurii și pini. Am întâlnit păsări ciudate, de culori foarte variate, am auzit glasul cerbilor și grohăitul înfundat al mistrețului. Mie mi-era frică, dar Aia mă încuraja foarte sigură de ea; luaserăm și câinele cu noi. Imperator alerga înainte și, la cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]