2,526 matches
-
propulsând în stratosferă un nor de cenușă în formă de ciupercă. În următoarele 12 ore, cenușa vulcanică și pucioasa au invadat orașul, obligându-i pe locuitori să fugă speriați. Aproximativ 2.000 de oameni au rămas la Pompey, ascunși în pivnițe sau în structuri din piatră, așteptând sfârșitul erupției. Un vânt din vest a protejat orașul Herculaneum de faza inițială a erupției, însă un nor gigantic de cenusă încinsă și de gaz a coborât pe panta vestică a Vezuviului, înconjurând orașul
Vezuviu () [Corola-website/Science/303857_a_305186]
-
anticomuniste. Aceste categorii formau în perioada 1948-60 pătura denumită în mod curent a „foștilor”, care își pierduseră atât libertățile cetățenești, cât și sursele de venituri și nu rareori locuințele, ducând o viață deosebit de anevoioasă prin apartamente colective, garsoniere, poduri sau pivnițe, supraviețuind numai cu ajutorul familiei sau vecinilor ; cele mai vulnerabile s-au dovedit persoanele care aparținuseră elitei interbelice, supravegheate în mod deosebit de Securitate. Mulți dintre acești „foști” au murit prematur din cauza lipsei de condiții sanitare, de medicamente, de încălzire sau din
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
septembrie 1944, Eugen Szabo (fost Salzberger), un tânăr evreu, se afla într-un detașament de muncă forțată al armatei ungare staționat lângă orașul Oradea. Soții Farkaș i-au ascuns pe Szabo, împreună cu alți 8 colegi din detașamentul de muncă, în pivnița casei lor. Dosar 5103. Constanța Florescu (n. 1908) din București a adăpostit-o cu grijă și devotament, în casa sa, între anii 1941-1944, pe Roza Hendler. Dosar 4398. Preot ortodox în Sarovo, regiunea Golta, a ajutat și a salvat mulți
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
Yefim și Manya. Dosar 7347. Peotr și Evgeniya Țurcan locuiau în satul Bulăiești, districtul Orhei. În decembrie 1941, ei au luat în casa lor o familie evreiască, Celnik, din orașul Grigoriopol. Timp de câteva luni, familia Celnik a stat în pivniță sau în pod și la sfârșitul verii lui 1942, au fost mutată în casa lui Makar și Axeniya Savciuk, rude ale familiei Țurcan, care locuiau în același sat. Dosar 8190.
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
găsească probele pentru incriminarea lui Grigore Maimuca și arestarea acestuia. Figurile centrale ale filmului sunt copiii străzii, care au rămas orfani sau ai căror părinți au fost concentrați în armată, fiind siliți din cauza sărăciei să ducă o viață mizeră în pivnița unei mănăstiri părăsite. Acțiunea filmului se petrece în septembrie 1939 în perioada invadării Poloniei de către Germania nazistă. Tânărul comisar de poliție Tudor Moldovan (Sergiu Nicolaescu) urmărește prin București un important om politic pe nume Grigore Maimuca (Colea Răutu). În drumul
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
ascundea acesta. Comisarul se deplasează la un bar de noapte în căutarea lui Rică Păsărin, dar acesta reușește să fugă și se ascunde timp de câteva zile. Moldovan află că Păsărin are un frate poreclit „Piciul”, care locuia într-o pivniță ruinată din „groapă”, adăpostul unor copii orfani care se îndeletniceau cu furtul din buzunare. Cu complicitatea lui Limbă, comisarul se duce acolo și se prezintă ca profesorul de gimnastică Aldea, pretextând că îl caută pe informator. El îi impresionează pe
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
murdare" (titlu original "Angels with Dirty Faces") (1938) regizat de Michael Curtiz și avându-i în rolurile principale pe James Cagney și Humphrey Bogart. Într-una din scene, Rică Păsărin le arată copiilor o inscripție scrisă de el pe pereții pivniței atunci când era de vârsta lor. Acea inscripție reprezenta un jurământ făcut la 13 aprilie 1930 de Rică Păsărin, Fane Burdujel și Gică Plesnitu că vor ajunge mari și bogați, dar ultimii doi au murit pentru că nu au fost atenți cu
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
numește Stângă, nume similar cu cel al lui Ilie Stângă ce va deveni șef al Serviciului Social din Prefectura Poliției Capitalei. Filmul pune accentul pe viața mizeră și grea a copiilor străzii din perioada interbelică, nevoiți să se refugieze în pivnița unei mănăstiri părăsite și parțial ruinate pentru a putea supraviețui. Ei devin foarte ușor victimele unor filiere de crimă organizată, fiind trimiși să fure, să cerșească sau în cel mai bun caz să lustruiască pantofii trecătorilor pentru a strânge bani
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
Ureche (interpretat de Cornel Gîrbea), poreclit astfel deoarece obișnuia să le taie câte o ureche celor care nu aduceau sumele de bani cerute. În film sunt arătate scene în care interlopii colectează banii precum cea a sosirii lui Ureche în pivniță pentru a aduna sumele strânse din furat și cerșit sau cea a „tributului” dat din lustruit, filmată în fața Bisericii Stavropoleos. Unii copii manifestă înclinații către lumea infracțională precum „Lordul”, care aduce sumele cele mai mari de bani și al cărui
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
copii nu agreează această lume; este vorba de „Savantul”, un copil bun la învățătură care trăiește din ajutoarele oferite de colegii de serviciu ai tatălui său, și de Iliuță, bolnav de TBC și al cărui tată fusese concentrat în armată. Pivnița în care locuiesc copiii nu este un adăpost recent, acolo locuind mai demult și alți copii, precum Rică Păsărin, Fane Burdujel și Gică Plesnitu. Aceștia au încheiat la 13 aprilie 1930 un legământ că vor ajunge mari și bogați, dar
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
râu. S-a construit o cale de acces betonată de 150 m, pe sub o poartă cu acoperiș aflată pe latura de nord a curții. De asemenea, s-a ridicat și un turn-clopotniță cu boltă de intrare, având la subsol o pivniță etajată, o bibliotecă la primul etaj și o cameră a clopotelor la al doilea etaj. O altă cale de acces se află pe latura de est, unde s-a construit o poartă metalică. În incinta împrejmuită s-au amenajat spații
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
cald, damele de curte însoțitoare, sub influența romanelor sentimentale "en vogue" se întâlneau în parc la "Grota Dianei", "Grota lui Calipso", "Grota Sirenelor", "Grota Sibilelor", "Grota lui Mentor" sau la "Grota lui Äolus", își dădeau întâlniri cu cavalerii la "Umbrela", "Pivnița de Gheață", " Masa Verde", "Peștera lui Vulcan", "Peștera Ursului", "Scaunul lui Pan", "Piața Dansului" sau chiar la "Gaura Găinilor". Numele acestor colțuri trădează spiritul vremii ("Înapoi la natură !"). Regele bavarez Ludwig I a dispus, din păcate, în anul 1838 desființarea
Sanspareil () [Corola-website/Science/311918_a_313247]
-
plecarea călugărilor greci, casele egumenești, chiliile și celelalte anexe au început să se deterioreze. La începutul secolului al XX-lea, toate construcțiile anexe ale bisericii, cu excepția turnului-clopotniță, erau deja în ruină. Casa egumenească nu mai exista, rămânând acolo doar o pivniță adâncă. Cu timpul, construcțiile din incinta fostei mănăstiri s-au deteriorat și mai mult, clădirile anexe fiind demolate prin Planul de sistematizare a Centrului Civic al Iașului, din anul 1983. Au scăpat de buldozerele regimului comunist biserica, turnul-clopotniță și un
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
turnul-clopotniță și un beci lipit de acesta. Pe locul acestora au fost construite blocuri și un parc. În prezent, din construcțiile anexe mai există doar câteva ruine ale nivelului inferior al unor chilii lipite de turnul de la intrare, precum și o pivniță adâncă aflată sub fosta casă egumenească. Aflat lângă intrarea într-un bloc nou-construit, beciul are intrarea închisă.
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
de acces. Încăperile de la etaj erau folosite pentru locuire, camere de gardă și depozite. Interiorul era divizat în mai multe nivele tăvănite sau boltite (pentru a se evita riscul incendierilor), care se succedau deasupra unui parter orb, cu rol de pivniță. Intrarea se făcea cu o scară mobilă, la unul dintre nivelele superioare, fie cu acces direct dinspre exterior, fie prin intermediul unui corp-anexă. În acest fel, turnurile erau capabile să opună adversarilor un masiv de zidărie cu pereți verticali și netezi
Donjon () [Corola-website/Science/311468_a_312797]
-
s-a bucurat de un avantaj de doi la unu) și astfel a rămas în istoria britanică. În ceea ce privește mahmureala, legenda belgiană spune că Ney și statul său major s-au cazat în reședința unui demnitar belgian care era faimos pentru pivnița sa cu vinuri și pe care aceștia au explorat-o amănunțit. La Quatre Bras mareșalul Ney a pierdut între 3 400 și 4 250 de oameni. Francezii au capturat de asemenea un drapel britanic. Ney a reușit să oprească orice
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
seculari, o curte boierească și un conac. Conacul avea ziduri groase și era formată din șase încăperi boltite în zidărie, întinse pe două nivele (parter + etaj), având în total o suprafață desfășurată de circa 300 m². Sub clădire era o pivniță. Tot ansamblul de clădiri era o incintă fortificată, având ziduri înalte de peste 2 metri. În anul 1628, satul Ceplenița (cu conacul), împreună cu moșia alăturată, Buhalnița, sunt moștenite de către cronicarul Grigore Ureche, mare logofăt al Moldovei și fiu al vornicului Nestor
Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița () [Corola-website/Science/312431_a_313760]
-
hunedorean Basarabasa, care în enciclopediile austro-maghiare de la începutul secolului XX era descrisă ca fiind o localitate care găzduise o colonie de pecenegi.. Unul din cele câteva cuvinte posiblil cumane păstrat în limba romana este béci (-uri), cu înțelesul de subsol, pivniță. În secolul al XIX-lea interesul romantic pentru "barbarii" cumani este resuscitat. O bizară dar implauzibilă conexiune între mocani (cioban din regiunile muntoase a căror "patrii" originare se situează în imediata vecinătate vestică respectiv sud-estică a Țării Făgărașului) și cumani
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
perioadă sunt descoperirile arheologice. Acestea au scos la iveală ruinele unei cetăți din bolovani de râu și cărămidă, întinsă pe o suprafața totală de peste 900 mp. Săpăturile arheologice au scos la iveală și parterul înalt al castelului, situat pe niște pivnițe și hrube foarte încăpătoare și curtea interioară a palatului întinsă pe o suprafață de peste 100 mp. Deși de-a lungul istoriei mulți din domnii Țării Românești au ales ca cetate de scaun Curtea Domnească din Târgoviște, unii din ei au
Curtea Veche () [Corola-website/Science/309619_a_310948]
-
de a doua jumătate a sec. al XVII-lea a fost construit zidul de incintă și turnul de intrare, din acesta din urmă doar primul nivel fiind în forma originară. Hatmanul Nicolae Racoviță construise deja la 14 iunie 1663 „o pivniță de piatră și o casă pre pivniță” (clădirea se afla la 20 m vest de biserică și a fost dezafectată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea), acoperise biserica mică: „și le-au făcut dumnealui aceste toate și le-au gătit
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
XVII-lea a fost construit zidul de incintă și turnul de intrare, din acesta din urmă doar primul nivel fiind în forma originară. Hatmanul Nicolae Racoviță construise deja la 14 iunie 1663 „o pivniță de piatră și o casă pre pivniță” (clădirea se afla la 20 m vest de biserică și a fost dezafectată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea), acoperise biserica mică: „și le-au făcut dumnealui aceste toate și le-au gătit”. În nordul și estul incintei au fost
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
Lăcașul de cult avea o catapeteasmă din lemn de tisă, poleită cu aur, având dimensiuni mai mici. În incinta mănăstirii, la 70 de metri vest de biserică, hatmanul Nicolae Racoviță a construit începând din anul 1663 o clădire masivă cu pivnițe mari, căreia i s-a adăugat ulterior un etaj. Clădirea a fost folosită de călugări până în 1863. În această clădire au funcționat după secularizarea averilor mănăstirești o pușcărie (1865-1900), un orfelinat de fete (1900-1903), o școală de agricultură (1903-1930) și
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
fost observată din Evul Mediu, dar a fost considerată un defect al vinului și a fost respinsă. Dom Perignon a fost inițial însărcinat de către superiorii săi de la abația Hautvillers să elimine spuma, deoarece din cauza presiunii multe sticle se spărgeau in pivniță. Mai târziu, când a crescut producția voită de vin spumant, pivnicerii trebuia să poarte măști grele de fier pentru a preveni rănirea urmare a sticlelor ce explodau. Deranjamentul produs de spargerea unei sticle putea provoca o reacție în lanț, astfel
Vin spumant () [Corola-website/Science/309160_a_310489]
-
producția voită de vin spumant, pivnicerii trebuia să poarte măști grele de fier pentru a preveni rănirea urmare a sticlelor ce explodau. Deranjamentul produs de spargerea unei sticle putea provoca o reacție în lanț, astfel ajungând un fapt normal pentru pivnițe să piardă 20-90% din sticle datorită instabilității. Circumstanțele misterioase ce înconjurau procesul de fermentare și dioxidul de carbon i-au determinat pe unii critici să denumească vinul spumant „Vinul Diavolului”. Dom Perignon a ajuns până la urmă să aprecieze perlajul vinului
Vin spumant () [Corola-website/Science/309160_a_310489]
-
în care se intră prin tindă (cea din stânga) și prin bucătărie (cea din dreapta). Cerdacul este prevăzut în mijloc cu un foișor acoperit. Pe latura din dreapta (sub casa cea mare) se află o intrare separată pe sub gang care duce într-o pivniță. Camera din partea stângă, denumită și „casa cea mare”, este un spațiu destinat păstrării obiectelor de valoare, destinat sărbătorilor din ciclul vieții sau ale anului. Aceasta este locul unde se păstrează lada de zestre, cu țesăturile cele mai frumoase destinate fetelor
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]