3,039 matches
-
În scrisoarea trimisă regelui polon, Ștefan cel Mare arată cum „cu puține zile în urmă a venit asupra noastră regele Ungariei Mathias cu mare putere și cu diferite oști înarmate, cu mulți domni și a năvălit prin munți și peste plaiuri, la Trotuș. Îndată ce am auzit aceasta, cu ajutorul lui Dumnezeu și întemeiându-mă și pe norocul Măriei Tale, am adunat oștile noastre și i-am ieșit în cale și i-am întâmpinat în apropiere de plaiuri și am luptat cu dânșii în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a năvălit prin munți și peste plaiuri, la Trotuș. Îndată ce am auzit aceasta, cu ajutorul lui Dumnezeu și întemeiându-mă și pe norocul Măriei Tale, am adunat oștile noastre și i-am ieșit în cale și i-am întâmpinat în apropiere de plaiuri și am luptat cu dânșii în câmp, la râuri și unde a fost cu putință pentru că, iubite rege, era o oaste puternică. Și aceia prădând țara, nimicind și arzând cu cruzime, prefăcând în cenușă orașele și satele, ucizând copii și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
patruzeci de zile întregi. Și iarăși au înaintat spre Neamț și Baia și au ars Neamțul și țara noastră cea de folos din care ne hrăneam și din care plăteam tribut turcilor și apoi au venit de-a dreptul, pe sub plaiuri, într-un oraș numit Baia și a început să ridice cetatea”. Luptele trebuie să fi fost îndârjite, așa explicându-se de ce la Trotuș, Matei Corvin l-a iertat pe Mihail Apaffi, care participase la răscoala din Transilvania, dar care, acum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de acasă, oastea descoperă urma miresei transfigurate totemic, după ce coboară din planul sacru și se reînscrie în social: „Ș-am vânat țara de sus,/ Despre apus,/ Până caii au stătut/ Și potcoaveleau căzut./ Atunci ne lăsarăm mai jos,/ Pe un plai frumos/ Și-ncepurăm/ De vânarăm/ Munțî cu brazî și fagii,/ Dealurile cu podgoriile,/ Luncile cu florile/ Și satele cu fetele./ Dar când dădu/ Soarele-ndesearî,/ Ieșirăm la drumu cel mare/ Și detem peste o urmă de fiară” (Albele - Bacău). Vânătoarea în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de nuntă traseul iese din neant și intră pe tărâmul uman, social: „Ș-am pornit la vânătoare./ Ș-am vânat țara de sus,/ Despre apus,/ Până caii au stătut/ Și potcoavele au căzut./ Atunci ne lăsarăm mai jos,/ Pe un plai frumos/ Și-ncepurăm/ De vânarăm/ Munțî cu brazî și fagii,/ Dealurile cu podgoriile,/ Luncile cu florile/ Și satele cu fetele” (Albele-Bacău). În domeniul „țării de sus” ar putea fi întrezărit spațiul inițiatic din colinde, balade și basme, „pustiu”, cu vegetație
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
simplu conturează un basorelief temporal, printr-o sugestie a anterioritații față de un eveniment important la nivel ritual: „Ș-am vânat țara de sus,/ Despre apus,/ Până caii au stătut/ Și potcoavele-au căzut./ Atunci ne lăsarăm mai jos,/ Pe un plai frumos/ Și-ncepurăm/ De vânarăm/ Munțî cu brazî și fagii,/ Dealurile cu podgoriile,/ Luncile cu florile/ Și satele cu fetele./ Dar când dădu/ Soarele-ndesearî,/ Ieșirăm la drumu cel mare/ Și detem peste o urmă de fiară”. Punctul de cotitură este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și grea, care duce undeva, la cineva, la poarta Căruia putem oricând să batem pentru a ni se deschide un câmp lung, luminat de o stea, pentru fiecare dintre noi, ca și pentru mine, un simplu păstor de suflete pe plaiurile moldovenești. Deși, în contextul globalizării atotcuprinzătoare, spațiile intelectuale și spirituale își pierd mereu mai mult coloritul autohton, propriu și ceea ce pentru mine, aici, reprezintă o valoare, pentru actuala generație, tot de aici, să nu spună mai nimic. Mă tem că
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
modificările la raport și la proiectul de program. Atmosfera din Misiune era foarte destinsă, de parcă noi, toți românii din ambasadă, inclusiv cei doi tehnicieni, care, după plecarea șefilor lor din Câmpulung, rămăseseră în Lima, eram marcați de sărbătorile tradiționale de pe plaiurile carpatice, unde era iarnă, zăpadă, se putea schia sau patina, răsunau colindele, se făcea simțită febra Crăciunului și a Revelionului. Eram complet bulversat. În acele zile am simțit ca niciodată durerea depărtării de familia mea, de Nicoleta, Silvia, Ionuț și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Așa cum vine la toți o dată, Îngrășa-vom și cu ființa noastră pământul iubit și nu vom mai auzi păsărelele cântând niciodată, niciodată. Iar voi, cei rămași și alții care veni-vor, Să aveți mult succes, recolte mai bogate. Să faceți plaiul vostru tot mai roditor Crească pruncii țării noastre în belșug și sănătate. S-a căsătorit, în martie 1943, cu Elisabeta Racoviță, cu care a avut un copil, un fiu, o căsnicie fericită. Pentru meritele sale i s-au acordat diferite
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
astfel și frații noștri din Basarabia, cu prezența lor la Congresul bucovinean, ne vestesc că sub razele strălucitoare ale Coroanei Române se va deștepta tot românul la o viață națională fericită. Iubiților frați Basarabeni, sângele strămoșilor noștri, vărsat împreună pe plaiurile Moldovei, s-a amestecat și închegat astfel, ca toată cruzimea și viclenia dușmanilor noștri n-a izbutit să desfacă această sfântă legătură. Din adâncul inimilor noastre vă zicem bine ați venit pe acest vechiu pământ al Moldovei, care nu e
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cuprindem, într-o poezie fără de pereche sufletul nostru... Să zicem că poezia e un preaplin, care necesită o rostire care să elibereze sufletul de drojdiile vieții, ale zilei....! Dar de ce se apucă un poet să scrie proză? De ce lasă el plaiul bântuit de licorne pentru a ajunge umăr la umăr cu Monsieur Jourdain, cel care a descoperit că vorbea proză cu nonșalanța viețuitorului de fiecare zi? Pe un amic francez, Franz Bartelt, care are vreo zece cărți de proză apărute la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ce gândești, trebuie să-l întrebi pe altul. Complexul dublului limbaj la români face inutilă orice dezbatere. Cum se vede Moldova din Ardealul "cotropit de unguri"? Se mai observă vechea legătura dintre sărăcie și cultură care a făcut istorie pe plaiurile acestea intens mioritice? România, în retorica patriotică, e foarte unită, e un monolit. Dar ca să ajungi din Ardeal în Moldova și invers îți trebuie o zi și n-ai nici acum decât două cărări, tot cele pe unde treceau, ancestral
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
același acoperiș și în același pat cu stăpânul) să nu mai rupă cărțile, cumpărând cu gaz lampant și orez câte o carte întreagă, de Nina Cassian, de Victor Tulbure, dar și câte una de Maxim Gorki. Era luxul suprem din Plaiul Cloșani, să cumperi o carte întreagă... Cât a fost destin și cât a fost întâmplare în alegerea "căii literaturii" în ceea ce te privește? Are întâmplarea vreun rol în evoluția unui scriitor? Întâmplarea? Dar în ce n-are ea, drăguța, rolul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
făcut să fiu un copil în general singur, cum mai sunt și acum copiii prin satele din Munții Apuseni, din Munții Neamțului, din Munții Făgăraș și din alți binecuvântați munți din România. Așa erau copiii și din satul meu din Plaiul Cloșani. După ce am depășit nivelul de cititor de la cooperativa de consum, de prin clasa a cincea, am devenit prieten al cărții, cu carnet și insignă. Un prieten și vecin, doctor în psihologie acum, fost comandant de poliție județeană în anii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Sau tot timpul (săracul!) va rezolva și acest lucru? Nu. Cred că e nevoie de o morală. Cum se vede Moldova din Ardealul "cotropit de unguri"? Se mai observă vechea legătura dintre sărăcie și cultură care a făcut istorie pe plaiurile acestea intens mioritice? Crezi că mai funcționează sistemul "provinciilor culturale"? Ardealul e o zonă interesantă, iar ungurii au cam început să plece înspre Occident. Mă tem că o să pățim cu ei ca și cu sașii. Sistemul provinciilor culturale însă funcționează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-i caragialiotă. Pentru aceasta nu i-aș face însă proces Grecoteiului Nepereche. Nici nu e vina lui că viața imită arta, lăsându-se modelată de aceasta. Tot mergând la teatru ca să-i auză piasele, tot cetind momente, schițe & mofturi, locuitorii plaiurilor dâmbovițioase au sfârșit prin a semăna cu actanții lor și, culmea, prin a se recunoaște în ei... cu sau fără rezerve. Pasul următor ar fi să-și ia inima în dinți și, într-o bună zi, să intre definitiv, prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pregătire a evenimentelor, B. P. Hasdeu menționează faptul că „acest orășel”, fusese întemeiat de husiții alungați din Boemia și din Ungaria. Ei și-au ales „un cuib” (Huși, n.a.), care să le amintească de patria pierdută. Impresionat de frumusețile acestor plaiuri, cărturarul le compara cu cele ale celebrei stațiuni cehe Karlsbad (Karlovy-Vary): „Dealurile și pădurile Hușului reproduc până acum imaginațiunii călătorului pitoreștele situri de lângă Carlsbad”. Deosebirea între cele două localități este hazlie: la Karlsbad sunt băi de ape minerale, iar la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cartea de față, să mă plec ambelor povețe ale maestrului. Trasul cu urechea face parte din decalogul diplomatic, iar dramul de iubire față de alți semeni de pe acest pământ l-am moștenit de la moșii și strămoșii trăitori "pe-un picior de plai, pe-o gură de rai"! Havana Iași, 2009 2010 Cine ești dumneata, domnule Cristofor Columb, și ce ai făcut în urmă cu 500 de ani? Puțini sunt cei care au generat, de secole, atâtea întrebări fără răspuns, atâtea îndoieli, atâtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în echipă), care îi ciugulea "la comandă politică" ficatul. E remarcabilă motivația în acest caz, conform poetului Marin Sorescu întrebat de Prometeu de ce-l ciugulește, vulturul a răspuns: "D'aia"! Pe plan național la asasinatele petrecute "pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai", motivația a fost diversă: econo-mică în cazul ciobanului moldovean din balada "Miorița" "că-i mai ortoman, c-are oi mai multe, mândre și cornute, cai mai învățați și câini mai bărbați", de "amor" în cazul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Iene † Pârcălabul Ienache, mort la 1723 † Logofătul Iene zapciu la banii pocionului bairamului la 1727, mort la 1776, căs. cu Safta, fiica comisului Vlădescu † Oancea † Vistierul Constantin (Dincuță) † Constantin † Constantin † Zoe † Elena † Maria † Mihăiță fără posteritate † Ion fost vătaf de plai căs. cu Victoria Păianu a doua oară † Ion sau Nică căs. cu o Vrăbiască † General Constantin căs. cu Elena Iorgulescu Constantin, Florica, Ion Ion Brătianu Pepina căs. cu C. Miculescu Victoria căs. cu Căpitan Buzoianu Maria Comșa Viorica Gerero Nicolae
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ion † Maximila Maria starița mânăstirii Ostrov de lângă Călimănești și a mânăstirii Văleni † Ana căs. cu Alecu Furduescu Elenca căs. cu I. Slăvescu Iancu Tinca căs. cu N. Dimancea † Elena † Marieta † Romulus † Alexandru † Constantin † Stăvărache† Alecu Ion † Petre † Șetrarul Iene, vătaful plaiului Loviște, căsătorit cu Safta, fiica clucerului Balotă 1-a căs. 2-a căs. † Eftimie, pitarul din Brătieni † Florica † IonSabina căs. cu dr. † C. Cantacuzino Constantin căs. cu D-ra Alexandrina Costinescu căs. 1-a oară cu Maria Moruzi căs. a 2
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
auzit un fluierat, trenul a început să se miște lin pe șine. Imaginea de pe geam începu să se deruleze din ce în ce mai repede, ajungând la cea constantă care timp de câteva ore bune avea să-mi prezinte un adevărat film documentar ale plaiurilor moldovene. Îl vizionasem de 2 3 ori pe an cu ocazia participării la vernisajele de la Expozițiile Naționale de Icoane de la Crăciun sau Paște sau cel de la Salonul Internațional de Artă Naivă, manifestări organizate de Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
naivă din țară. În afară de cei din Reșița nu-l cunoștea nimeni personal, dar într-un timp relativ scurt se făcuse cunoscut datorită stilului său personal de lucru care începea să apară în permanență, oferindu-ne diferite peisaje și obiceiuri de pe plaiurile bănățene. Oprim în fața casei, coborâm, suntem primiți cu o ospitalitate specifică zonei în care ne aflăm de către un bătrân slăbuț cu ochi blânzi, care ne aștepta în poartă, invitându-ne săi pășim pragul. Era tatăl lui Vasilică, pe el îl
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
de fericire, pacea sufletului, cea mai neprețuită comoară de care este dat omului să se bucure! N. Gane I Am întreprins să descriu lunga cale ce am străbătut în viață. Lucrare obositoare, dar plăcută, căci mă strămută cu gândul în plaiurile verzi ale frumoasei tinereți. Ah! simt într-adevăr o nemărginită plăcere de a-mi întoarce privirile spre celalalt capăt al vieței și a percurge încă o dată drumul ce-am făcut pănă la înălțimea vrâstei în care am ajuns. Îmi pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
minte mare, autor de anaforale și epigrame cunoscute prin clara lor adâncime. Iată o epigramă pe care o vor înțelege și cei nouă: "Sus pe Olimp ori pe Tempe-nflorită mă cheamă a mea zână, Colo pe pisc eu între-amândouă pe plai te voi duce." Alta: Zboară pământul din veacuri în veacuri și tot pe acea cale. Dar și scânteia divină-n noi liberă fi-va ca dânsul." Ce, n-ați înțeles? întrebă Samson intrigat. Nu, răspunse președintele celor nouă. Atunci altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]