12,732 matches
-
memorie, ruină și ziduri - nu.) 16. Izvorul Tămăduirii 17. Calea Crucii 18. Bisericuța numită Golgota, cu terasă (virgulă salvatoare) 19. Chiliuța pustnicului În cimitirul Călugărilor 20. Casa excursioniștilor (un iz modern sau chiar monden!) 21. Locuințele grăjdarilor și grajdurile 22. Plantația de nuci 23. Plantația de meri și pruni 23. Grădina de zarzavaturi 25. Depozitul de apă Jos, În stânga desenului se află adresa care nu este decât o reluare cu litere mai mici a aceea ce stă scris cu litere mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
nu.) 16. Izvorul Tămăduirii 17. Calea Crucii 18. Bisericuța numită Golgota, cu terasă (virgulă salvatoare) 19. Chiliuța pustnicului În cimitirul Călugărilor 20. Casa excursioniștilor (un iz modern sau chiar monden!) 21. Locuințele grăjdarilor și grajdurile 22. Plantația de nuci 23. Plantația de meri și pruni 23. Grădina de zarzavaturi 25. Depozitul de apă Jos, În stânga desenului se află adresa care nu este decât o reluare cu litere mai mici a aceea ce stă scris cu litere mari pe cerul de deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cuprinde, în mod deosebit: a) un loc de conducere; ... b) o sucursală; ... c) un birou; ... d) o fabrică; ... e) un atelier; ... f) o mînă, o carieră sau un alt loc de extracție a resurselor naturale; ... g) o fermă sau o plantație; ... h) un șantier de construcții sau montaj a cărui durată este mai mare de 12 luni. ... 3. Nu se consideră sediu permanent dacă: a) folosirea de instalații se face în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrării de produse sau
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
îndrăzni s-o privească. Era o făptură albă. Se gândi imediat că familia Gavin nu avea cum să nu observe. Dar ei nu spuseră nimic. Copila era mereu presentă, jucându-se în mizerie, bătând din palme. Acuzator. Văzuse sate lângă plantațiile de ceai, unde familii întregi de corcituri se aliniau să vadă cum treceau misionarii. Băieți și fete de vârste și staturi diferite, întinzând mâinile în fața colibelor; unul se trăda prin nasul încovoiat sau urechile clăpăuge ca ale Șefului plantației sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
lângă plantațiile de ceai, unde familii întregi de corcituri se aliniau să vadă cum treceau misionarii. Băieți și fete de vârste și staturi diferite, întinzând mâinile în fața colibelor; unul se trăda prin nasul încovoiat sau urechile clăpăuge ca ale Șefului plantației sau ale inginerului, ori poate ale Ofițerului medical Districtual. O discuție șocantă cu un bărbat în fumoarul unui club de țară. Te ajută să-ți treacă mai ușor serile lungi, nu? Oricum, mai bine decât să ajungi pederast. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu acest scop, băutura Bridgeman’s Old Malt Tisky, a produs apoplexie și orbire temporară, iar el a decis să îmbunătățească rețeta prin adăugarea de orez. Lăsându-se pradă unor accese de depresie în timpul cărora a luat ostatici muncitorii de pe plantație amenințându-i cu o pușcă de vânătoare de calibru mic, domnul Bridgeman a realizat că nici măcar orezul nu putea salva visul său de la un eșec total. Dezamăgirea l-a făcut să fie morocănos, însă după negocieri cu ofițerul districtual (susținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
instrucțiuni. Într-un târziu, Kanbei și Hikoemon fură introduși prin palisadă și escortați până la poarta castelului. Takamatsu era un exemplu tipic de castel clădit pe câmpie. De ambele laturi ale drumului ce ducea spre poarta principală se aflau orezării și plantații. Taluzurile și zidurile exterioare de piatră se înălțau în mijlocul orezăriilor. Cu fiecare pas pe treptele de piatră, meterezele și zidurile ascuțite, tăioase, ale citadelei principale, se înălțau, tot mai aproape, deasupra capetelor. Ajunși în citadela principală, cei doi emisari înțeleseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
din cursul superior al râului Ashimori, la miazănoapte de Muntele Ryuo, până la masivul din lungul graniței cu Okayama, iar la răsărit, către marginea Muntelui Ishii și Kawazugahana. Castelul Takamatsu era situat chiar în mijlocul acestei câmpii deschise. În ochii lui Hideyoshi, plantațiile, orezăriile, terenurile de călărie și satele de pe acest șes plat erau deja scufundate. După cum vedea el lucrurile, malurile muntoase din cele trei lacuri puteau fi privire ca un șir șerpuitor de capuri și de plaje, iar Castelul Takamatsu, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
tăiată dintr-o singură lovitură de sabie. Se vedea bine că sângele continua să curgă, căci era mai proaspăt decât roua dimineții. Fără îndoială, trupele lui Amano Genemon care porniseră înaintea armatei principale îi văzuseră pe acei agricultori matinali pe plantații, îi fugăriseră și-i uciseseră. Poate că le fusese milă, dar aveau ordin să nu riște succesul acțiunii mai importante care urma. Privind în jos, la sângele proaspăt de pe pământ și în sus, la norii roșii de pe cer, Mitsuhide se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
foarte ascuțit și coborî glasul. Se gândea că poate ar fi trebuit să asculte el însuși de cuvintele cu care tocmai îl dojenise pe Yojiro. Vântul scotea un sunet mult mai tânguitor decât în timpul zilei. Dincolo de panta blândă se întindeau plantații și grădini de legume. La răsărit era Kuga Nawate; la miazănoapte, munți, la apus, Râul Enmyoji. Dar, în întuneric, numai licărirea palidă a stelelor strălucea peste câmpul de luptă. Nu trecuseră decât trei ore între Ora Maimuței și a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
divizia principală, sub comanda lui Ieyasu și a lui Nobuo, pleacă de la Muntele Komaki. În sfârșit, traversară Râul Shonai. Unitățile comandate de Nagayoshi și Kyutaro își aveau tabăra la doar două leghe distanță, în satul Kamijo. Lumina alburie, palidă de pe plantațiile de orez acoperite cu apă și de pe pâraie arăta că zorii erau aproape, dar peste tot se întindeau umbre negre, iar norii întunecați pluteau la mică înălțime deasupra pământului. — Hei! Uite-i! — Jos! Culcat! Pe orezării, în desișurile de boscheți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cele din urmă, este din nou el însuși. Începe să aducă instrumente ca să-mi cânte la ceai. Vioară cu două corzi, flaut și chitară cu trei corzi. El e un dar. Stăm la taifas și el îmi fredonează cântece de pe plantațiile de orez, ritmuri de tobe și opere antice care imită sunetul vânturilor din deșert. Uneori, îl acompaniez. Cânt arii din Istoria camerei de la vest. Ne tachinăm și izbucnim în râs. Vocea lui e proastă, dar felul în care cântă e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
și sorbind apoi țuica aurie sau votca. Iancu trecea de la un grup la altul. Aproape toată lumea vorbea despre Marioritza. Unii dădeau ca sigur faptul că Marioritza își părăsise soțul, un marchiz corsican, bătrân și putred de bogat, posesorul mai multor plantații de duzi de pe insulă, pentru o aventură la Paris cu o persoană din anturajul împăratului Napoleon. Alții declarau sus și tare că era una dintre cele mai bogate văduve din Europa, contraziși vehement de cei care susțineau că ea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
fi trebuit să-și dea seama de înclinațiile lui. Dar nu auzise, nu văzuse, încă nu citise despre devierile și manifestările întunecate, infernale ale sexului. Urmase trezirea, groaza. Fabio era un satir. Ajunsese soția celui mai rafinat satir. Alerga prin plantația de duzi și nu mai avea decât o singură dorință: să-l găsească mort la întoarcere. Cam atunci o cunoscuse pe Lucrezia, pe fiicele și, mai ales, pe fiul acesteia. Napoleon tocmai revenise în Corsica. Dorea să se pună în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
lui Paoli. Și bătrânul se răzbunase pe întreaga familie Bonaparte și pe toți simpatizanții sau prietenii acesteia. Semănase teroarea aplicând teribila lege clameur de haro, un fel de hors la loi. Nu fusese numai teroare. Urmaseră incendieri ale caselor, distrugerea plantațiilor de duzi, uciderea vitelor. Pentru ea, însă, fusese ca o dezlegare de rău. Dezastrul acela i-a redat de fapt viața, speranța, încrederea. Și, în starea aceea de eliberare supremă, cu un calm supraomenesc, urcase până la galeria de tablouri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
la nivelul acoperișurilor. Țineam, cu toate acestea, să-l văd pe Baskerville cât mai degrabă și, cu acea intenție, m-am dus la Misiunea Presbiteriană, o clădire nu prea Înaltă, dar Întinsă, proaspăt zugrăvită În alb și strălucind În mijlocul unei plantații de caiși. Două cruci discrete pe grilaj și, pe acoperiș, deasupra porții de la intrare, un steag american. Un grădinar persan mi-a ieșit În Întâmpinare ca să mă conducă În biroul pastorului, un bărbat Înalt, bărbos și roșcovan, cu aspect de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
timp ce-și croiește drum orbește în străfunduri, tremurul ei este și al meu, suferință, hazard, încă un nor este alungat, un altul se sparge deasupra capului meu, îmi amintesc de fântâna aceea veche de la marginea satului nostru, în inima plantației de mango și avocado, picioarele mi se afundau în stratul moale de frunze, deasupra sunt uscate, dar dedesubt sunt putrede, covorul de frunze te conduce spre ea, și deodată cineva strigă, depărtați-vă de fântână, odată a căzut înăuntru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
cel care va păși pe această cale de rele va fi ferit. Cadavrele îndoielilor noastre zac ciopârțite printre cearșafuri în fața ochilor noștri, ca niște ofrande, eu mă ridic în genunchi în mijlocul patului uriaș, care se întinde în jurul meu asemenea unei plantații de bumbac, alb și moale, pot să alerg prin el și să fac cu mâna, să îmbrățișez lumea cu brațele deschise, nu mai am nici o urmă de îndoială, pe aici a trecut Dumnezeu, s-a strecurat pe fereastră ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
economie politică. O, Doamne! Ia de la mine trufia! Nu mi-e dat mie să ridic Toaleta Planetară. Poate numai urmașii urmașilor mei să înfăptuiască visul! Eu n-am stofă de Cezar. Sunt doar un beduin traversând sahara orașelor în căutarea plantațiilor de ionatani”. Așa se chinuia inima blândă a Patronului în zilele acelea friguroase de sfârșit de an. Numai eu puteam deosebi pe chipul lui o lumină stranie - parcă ironică la adresa acelei campanii care funcționa ireproșabil, irefutabil. Ceilalți puneau lumina aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pe câmpii, asemenea celor din Tamluk, să simt briză sărată sau vânt uscat de deșert, căci aburii și miresmele acelea vegetale mă înnebuniseră. Eram singur cu cei trei servitori și paznicul bungalow-ului, și când pica vreun călător, inspector la vreo plantație de iută sau departament-agent, sau negustor de ceai în drum spre China, beam împreună o sticlă de whisky. Beam în fiecare seară, cum terminam inspecțiea și veneam la bungalow să-mi iau baia. Era un ceas în care anevoie îmi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Imi iau rămas bun de la d.l Paul Debard și pornesc voinicește pe digul canalului. Nu mai aud zgomotul mașinilor, iar acest lucru mă umple de bucurie și liniște interioară. In dreapta curge Ronul mic, iar în stânga sunt orezării sau plantații de pomi fructiferi. Simt din nou pământul sub picioare și nu fierbințeala astfaltului. Incep să-mi revin, să pot să mă concentrez, să mă gândesc la mine, la pelerinajul pe care-l fac. La scurt timp, așezat pe un pietroi
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
din plin de valoarea și bunătatea lucrurilor, dacă nu ai transpirat din plin pentru a le avea. Este una din multele lecții pe care mi le oferă acest pelerinaj. Admir regiunea prin care trec, plină cu viță de vie și plantații de pomi fructiferi, mai ales meri și piersici. Sunt și case și domenii private, semnalate discret, sau altele cu multă publicitate pe afișe care-ți spun că dincolo de gardurile pline de verdeață și de porțile bine lucrate, se află
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
s-a perfecționat mereu. în Franța Evului Mediu a apărut o adevărată școală academică pentru formarea de specialiști în domeniu. Iar meseria s-a transmis din tată-n fiu, din bunic în nepot, din generație în generație. Văzute de sus, plantațiile de flori, arbuști ornamentali, artezienele și aleile prunduite alcătuiesc splendide geometrii plastice. Cu toate acestea, Trianon-ul de porțelan nu a avut pe tot parcursul existenței sale numai perioade de glorie. Mai ales cheltuielile de întreținere, care se adăugau celor de
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
pricepeau mai bine decât noi să se bucure de ceea ce e posibil? Mă găseam în insula Creta. Mi s-a părut că disting în formele unui munte din fața mea fruntea, nasul, bărbia și pieptul unui gigant culcat pe spate între plantațiile de măslini de la poale. Cineva m-a lămurit, apoi, că nu greșisem. "Zeus dormind", numesc cretanii acel munte. În preajma furtunilor, uriașul e gata, se spune, să se scoale, buimăcit de somn și să amenințe, furios, că va scufunda, în mare
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
deși avem puțin timp la dispoziție. Ni s-a cerut să ne reîmbarcăm la ora 11,30, deoarece există intenția de a pleca la 12. E soare, frumos. Trecem prin mai multe localități al căror nume nu-l rețin. Multe plantații de măslini. Pe alocuri, se văd și culegători. La Pergam, urcăm pe o Acropole mai înaltă decât cea ateniană. Șoseaua îngustă se răsucește în spirale violente. Am tot timpul senzația că autobuzul se poate răsturna. Sus, pe culme, e exact
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]