31,059 matches
-
care mai fanteziste (cu pătrate, cu cercuri, cu flori). Arătau ca niște cufărașe sau ca două farfurii adânci lipite una de alta, cu mânere cam tari și tăioase, tot din plastic, care se închideau cu un țumburuș - și el din plastic. Dopușorul ăsta se vâra într-o mică gaură și făcea cumva înfundat pac, chestie care mă îmbăta de plăcere. Așa că, pe la 12-13 ani, mă înghesuiam să merg la alimentara după zahăr sau macaroane ca să bălăbănesc coșul pe lângă mine, țanțoșă ca
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
mai multe vecine plecau în Germania cu familiile lor, visul meu de domnișoară era să primesc cadou de Paști și de Crăciun, când unele se mai întorceau în vizită la rude, săpun Fa verde și cât mai multe pungi de plastic colorate. Abia după ce au început să apară și pungile românești, albe, albastre sau gri, cu modele simple, din câteva linii și cu un scris urât, s-a văzut clar că pungile nemțești nu mai puteau fi detronate: erau reginele absolute
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
care îmi zgîrîia urechile, cu reflexivul). Îmi amintesc cît de greu procurasem cămășuțele de pînză, căciulițele de bumbac și păturile (urîte, dar, în sfîrșit, de dimensiuni potrivite pentru un nou născut). Soacra mea obținuse o sticlă cu biberon ușoară, din plastic, cu mici desene viu colorate, care nu semăna mai deloc cu surata ei din sticlă groasă (asemănătoare cu cea în care se vindea laptele) care se găsea (uneori) la farmacie. Eram foarte tînără, nu avusesem în grijă, de una singură
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
splendorile ei care ți se înfățișau în toate culorile posibile. Voi nu bănuiți, spuneai, cât de colorată e lumea!" Cum ți se pare, Ianoși, lumea la optzeci de ani ai tăi? Dar viața? Îți place viața? Nu am un simț plastic dezvoltat. Mama mă ironiza: cum poate fi estetician unul care nu percepe frumosul? Era vorba de frumusețea naturii, receptată prin văz. M-a bucurat când am revăzut mai viu lumea dimprejur. Nu mai port ochelari de distanță, ci doar de
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
Tamarať face parte din acest hybris la bonomiei cumulative. Adrian Năstase nu este un pesimist. Este un continuu optimist, cîtă vreme poate să acumuleze. Zîmbește plăcut și acumulează cu pasiune." (pp. 156-157) Portretul e de-a dreptul literar prin virtuțile plastice de zugrăvire a personajului. În rest, Vladimir Tismăneanu știe să nu amestece relația personală care îl leagă de un om de diferența ideologică care îl desparte de el. Cu alte cuvinte, știe cînd tensiunea ivită între doi oameni e provocată
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
la orice catastrofă - inclusiv la aceea ecologică ivită din propria ei lipsă de bun simț. Ca notă unificatoare, indiferent de specificul locului (hârtii, cutii goale, recipiente de băuturi răcoritoare, conserve goale în zona Banatului, resturi menajere, rufărie murdară, pungi de plastic de la Turnu-Severin în jos), indiferent de formele de relief, mormanele conțineau, obligatoriu, odioasele sticle de plastic ale berii la doi litri. Mai mult decât limba, tradițiile și obiceiurile comune, astăzi suntem aduși la același numitor de omniprezența sicrielor maronii de
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
imobiliar-democrat e complicată, el însă - și se cuvine să-i recunoaștem meritele - nu era un fraier care să n-aibă după ce bea apă, știa să se învârtească pentru a trăi. Era întreg la mansardă, nu i-o găuriseră gâștele, cum plastic se exprimă poporul postsovietic. Când a început sfârșitul perestroikăi, a primit de câteva ori amenințări, iar într-o noapte, chiar la firma lui, i-au fost legate mâinile și picioarele, orificiul gurii i-a fost lipit cu scoch, i-a
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
realizat 100% de voluntari, susține, propune și încurajează multiculturalitatea și diversitatea. Consulate, ambasade, institute culturale au venit aici, aducând fiecare ce a considerat că trebuie, în primul rand, să se știe despre poporul și cultura lor. A ufost teatru, arte plastice, carte, fotografie, film, workshop-uri pe diverse teme, forme artistice variate, mai mult sau mai putin convenționale, arta tradițională. A fost a 8-a ediție. Că și anul trecut, s-a contactat un artist rezident - Maïa Vidal (SUA), apoi Zaz - tot
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
au recurs la o vestimentație adecvată, purtând frumoase costume populare. O premieră a fost promovarea nu numai a muzicii, ci și a picturii românești contemporane. Astfel, ambianța culturală a fost completată de substanțiala expoziție de picturi, Trompeta îngerului, ale artistului plastic Dorina Novac, abordând tematici și tehnici diverse, în culori vii, stenice. În context, reliefăm și aportul Institutului Cultural Român - filiala Chișinău, aflat sub directoratul academicianului Valeriu Matei, ce a sprijinit participarea, pentru prima oară, a reprezentanților din Republica Moldova, atât în
?Brave claviaturi? ? promovarea muzicii rom?ne?ti prin concurs by Benedicta Pavel () [Corola-journal/Journalistic/84028_a_85353]
-
petrecute deja sau doar prognozate, inclusiv în spațiul cultural) din jurul nostru, nu cumva războaiele cu mize destul de mici pe care le poartă îi dau lingvistului timișorean alura unui Don Quijote (post)modern, pornit cu tunul la vânătoare de muște, după cum foarte plastic i-a atras atenția un confrate, citat chiar în această carte? Este limpede, de la primele rânduri ale cărții, ca reflecțiile lui I. Funeriu se adresează unui public foarte specializat, aparținând mediului academic, universitar și editorial. Dinspre aceste target-uri așteaptă autorul
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
detaliului constitutiv și de armonizare a întregului în cel mai coerent spectacol vizual. Luat în parte, fiecare amănunt cromatic are propria lui expresie și propriul lui destin, după cum privit în context el nu este decît material constitutiv pentru un discurs plastic ireproșabil prin unitate și congruență. Și pentru că în spațiul acestei alcătuiri indestructibile a lumii, cuvîntul are o forță incomensurabilă și mereu activă, Paul Neagu a scris: Lumea luminînd Cîntecul Din voce vine Cîntarea Se clădește Pe aer vibrînd Amintirile Mirosul
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
-
impulsul inițial al fluxului muzical. Pe suprafața unei singure trăsături de arcuș, care uneori pare fără sfârșit, se petrec mai multe „evenimente′′ care sunt realizate printr-o conducere inegală a vitezei acestuia, corelată cu presiunea și cu vibrato. Rezultatul este plastic, elegant și extrem de expresiv. Finalul concertului, Allegro molto vivace cu prima temă scherzando a evoluat cu bravură într-o perfectă suprapunere cu instrumentele de suflat, care îl însoțeau pe aceeași schemă ritmică dificilă. Pasajele figurate, perlate ale lui Brovstyn aruncau
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
cu câte două etaje și două uși. Cea de-a șaptea ușă e a casei lui. Scările sunt de lemn, tocite, sub ele se deschide un soi de ascunzătoare plină de mocirlă, în care putrezește o jucărie. Un clovn din plastic. Toată iarna a văzut-o zăcând acolo, dar și-a spus mereu că o să vină un copil să și-o ia înapoi. Rabbit se oprește în vestibulul întunecos să-și tragă răsuflarea. În tavan un bec de zi arde anevoie
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
cu autorul Nopții furtunoase, în schimb familia Barbu Ștefănescu-Delavrancea a rămas până la sfârșitul vieții lui I.L. Caragiale căminul de suflet al dramaturgului. Omul de spirit care a stimulat pasiunea scriitorului față de arta sunetelor prin intermediul claviaturii pianului a fost Cella Delavrancea (plastic „mângâiată” cu apelativul „Aghiuță”). Suita documentelor se deschide cu scrisoarea autografă a lui George Ștephănescu, ce ne-a semnalat-o regretatul muzeograf al Teatrului Național, George Franga, prin care fondatorul Operei Române confirmă profesionalismul muzical al lui Caragiale. „Pe lângă darul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Cella Delavrancea (1954), pe care maestrul Dimitrie Dinicu mi l-a încredințat să-l lecturez într-o formă dactilografiată, când eram profesor la Liceul de Muzică nr. 1 (astăzi „Dinu Lipatti”). După numeroase incursiuni în istoria artei, comparații cu arta plastică, esteticii, profesoara Cella Delavrancea (1887 - 1991) ajunge - la vârsta înțelepciunii - la următoarele concluzii: „Imaginația - acest element vital al interpretării - să fie dirijată, cântărită cu grija cu care ai administra o doctorie primejdioasă. Bine dozată scapă bolnavul, dar poate să-l
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
stabilit pe o întrebare și că Beethoven a grăit prin el „va fi tot așa?” Drumul ales de intuiția și imaginația mea fusese cel bun. În mai toate sonatele lui Beethoven prindem firul fanteziei creatoare, dela strigătele primăverii atât de plastic sonorizate în opus 31, Nr. 3, până la cutremurul cataclismal al Appassionatei și măreția opusului 111. Acest drum pe care-l face compozitorul din tehnicile unghere ale sufletului până la exteriorizarea expresiei, interpretul îl va face deandoaselea, întorcându-se dela textul dat
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
și atât de dezechilibrată”. Lui Iurie Sadovnic, Artist Emerit al Rep. Moldova din 1984, i s-a alăturat (vocal și la chitară) în acea seară magică și Viorel Burlacu, textier și compozitor, lector la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice „Gavriil Musicescu” din Chișinău. Text și foto: Oana GEORGESCU
Seri muzicale internaționale by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84225_a_85550]
-
prima oară la un concurs de romanțe! A fost însă ajutată de solida sa educație muzicală, fiind absolventă, rând pe rând, a Școlii de arte “Maria Cebotari”, a Colegiului de pedagogie muzicală și a Academiei de muzică, teatru și arte plastice “Gavriil Musicescu” din Chișinău. Ea a dat viață cu sensibilitate și știință a nuanței celebrelor “Smaranda” și “Car frumos cu patru boi”. Din toate punctele de vedere, a fost o manifestare de mare ținută, desfășurată în straie de gală (chiar
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
firească specifică audițiilor și examenelor de instrument de la sfârșitul fiecărui semestru școlar, un moment de respiro muzical cu iz de sărbătoare și vacanță a fost introdus de Concertul de colinde românești susținut în decembrie la Școala de muzică și arte plastice nr. 3 din București. Concertul a cuprins o serie de 12 colinde interpretate de soprana Mihaela Andrei și chitaristul Adrian Andrei. Ambii protagoniști provin din două universități de prestigiu: Universitatea Națională de Muzică din București respectiv Academia de Muzică ”Gheorghe
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
pregătire muzicală, rafinament și sensibilitate artistică. În prezent, fiecare este profesor de specialitate la importante instituții de muzică din București. Mihaela Andrei predă canto la Liceul de muzică Dinu Lipatti, iar Adrian Andrei, chitară la Școala de muzică și arte plastice nr. 3. Pe lângă activitatea de pedagog (cu lucrări didactice publicate în țară și străinătate) Adrian Andrei se manifestă cu gust și în domeniul componistic. El este autorul colindelor prezentate în acest concert, a căror sursă de inspirație muzicală dar și
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
manieră proprie ce îmbină armonios sonorități modale cu un limbaj muzical actual, realizând o punte între arhaic și contemporan. Concertul a fost de bun augur și consider că este unul din evenimentele plăcute oferite de Școala de muzică și arte plastice nr. 3, care la sfârșitul lui septembrie și-a deschis porțile primind elevii și profesorii într-un spațiu înnoit, cu săli nou mobilate și cu piane noi înnobilate. Poate nu întâmplător, ideea de bază a concertului - paralela dintre vechi și
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
în timp ce capitolul epilog, al patrulea , este rezervat scrisorilor, textelor și notelor. De semnalat în sens pozitiv mulțimea notelor de subsol ce însoțesc textul respectiv, adnotări izvorâte din nevoia imperioasă a lui Mircea Tiberian de a fi cât mai explicit, mai plastic. Incontestabil, „Sunetul de referință și arca muzicii occidentale” se impune ca un volum de certă valoare marcat de viziunea personală asupra arealului estetic cercetat, rod al unei bogate experiențe profesionale, al capacității de sinteză. Lucrarea se constituie drept cea mai
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
cu mijloace extrem de simple dar de o mare putere de evocare a atmosferei. Voi semnala doar câteva, precum momentul flagelării, în care, pentru câteva clipe, corpul Maicii se preface în stâlp al infamiei sau cel mai impresionant moment, ca realizare plastică, cel în care Fiul poartă, pe spinarea îndoită, o cruce închipuită de același corp al Maicii, drept ca un stâlp, dar cu un braț desfăcut la nouăzeci de grade, ca o cruce. Doar în câteva momente, cei doi interpreți au
Dansul contemporan francez din nou la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8432_a_9757]
-
a se lipsi de eficacitatea unor priviri ironice. La Clarinet, Emil Vișenescu joacă un rol caracteristic spritualității sale, cu reacții imediate, menținând cu eficacitate desigul coloristic original. “Vecinul” suflătorilor, Răzvan Suma, nu-și uită tradiția romantică a Violoncelului său, ilustrând plastic stările sentimentale ce-l animă în idee și trăire. Mâna “vrăjitorului”, altfel spus dirijorul Tiberiu Soare, distribuie intrările, prezențele, relațiile și ieșirile din scenă ale actorilor acestei conversații concertante, cu siguranța fantezistă a istoriei genului, venind de la clasici, pe un
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
lipsită de vreun copac care să țină umbră și plină de gunoaie. La marginea șoselei era un fel de șanț industrial, betonat, și el plin de gunoaie, printre care am zărit deodată ceva mai puțin obișnuit: un sac de plastic (plastic sub formă de țesătură, nu de folie) în care fusese închis, prin înnodarea gurii sacului, un cățel. Speriat de moarte, cățelul reușise, după multe ore (poate zile) de zbatere să sfâșie puțin sacul și să scoată capul la lumină. Iar
Patru ani cu Alex. by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7755_a_9080]