4,286 matches
-
materialele de bază la construirea caselor, fapt ce s-a perpetuat, în unele cazuri, până în prezent. Lemnul provenea din pădurile situate în apropierea așezărilor respective. Din păcate, rezistența acestui tip de lemn, de esență moale, era de scurtă durată (arin, plop, salcie timp de 5-10 ani), de unde rezultă nevoia refacerii în dese rânduri a caselor (spre exemplu la Dodești), comparativ cu a celor din lemn, de esență tare (stejarul, 15-20 ani), însă mai greu de găsit și mai rar întrebuințat. Așadar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au distrus în timp. Gurile cuptoarelor erau fie simple (ca un gang), fie amenajate cu pietre de râu, ultima variantă mai des întâlnită. De regulă, în interiorul cuptoarelor, pe vetre, s-au găsit resturi de cărbuni, de esență moale (arin, plop), precum în situl de la Dodești. Fragmente ceramice s-au descoperit la Gura Idrici, nu și la Dodești. De obicei, aceste tipuri de cuptoare erau situate între locuințe (unul la două-trei locuințe) și serveau membrilor comunității respective, în principal la coptul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
L21) unde pereții cuptorului erau făcuți din piatră, asemănător situației de la Mănăstirea-Delești (pl. XLVII/1). Uneori, în preajma instalațiilor de foc existau gropi circulare umplute cu cenușă (L5, L6-Dodești). Resturile de cărbuni din lemn au indicat utilizarea lemnului de esență moale (plop și arin), ca materie primă la treburile casnice dar și la construirea locuințelor. În complexele de locuire din Moldova, de tip Dridu, s-a găsit o singură instalație de foc și nicidecum două sau trei, în aceiași casă (cum s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fixat pe centru și pe laterale, în gropi adâncite, finalizat cu un acoperiș în două ape. Lemnul folosit la construcția caselor era, de regulă, luat din pădurile situate în apropiere. De obicei, s-a întrebuințat lemnul de esență moale (arin, plop, salcie), care avea rezistență scurtă și mai puțin cel de esență tare (stejar), mai greu de găsit și de prelucrat. Interiorul caselor cuprindea instalații de foc, maxim una-două vetre ori cuptoare, pentru prepararea hranei și încălzirea casei. În timpul culturii Dridu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au găsit vase fragmentare din perioada veacurilor VII-VIII. Cercetare Gh. Coman, 1971. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 242; Teodor 1997c, p. 154. 117. Tătărani (comuna Tătărani), județul Vaslui a) La Plopi: în livadă, la circa 400m nord-est de sat, spre sudul satului „Valea lui Bosie”, aflat în apropiere, s-au găsit fragmente ceramice din secolele IX-X. Cercetare Gh. Coman și V. Trofin, 1971. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unei coline, În mijlocul unei grădini cu pomi fructiferi. Iadul ni se prezenta În Înveliș de rai. Pere aurii, mere roșii, lăcuite de lumina apusului, străluceau festiv În frunzișul Încă viu al copacilor. Am intrat pe o alee lungă, străjuită de plopi fremătători și de tufe de liliac, pe care toamna Începuse să-și etaleze paleta de culori. Flori Încă viu colorate păreau că nu se grăbesc să se ofilească sub sărutul brumelor, care Întârziau să apară.[...] Gardienii ne-au aliniat pe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și deosebit de dură a prudenței, pe care n-o avusese În vedere, la plonjeul, În lupta cu viața. A lovit În chip ucigător, cumplit de pe neanunțate, de imprevizibil. Vijelia, care pornise, o clipă mai devreme, a rupt, unul din bătrânii plopi de pe marginea șoselei, izbindu-l, de-a latul asfaltului drumului public, În cădere, acesta, a turtit și a rupt, exact În două, autoturismul viitorului senator. Au murit, imediat: el, soția și fetița. Mai târziu, În drum către spitalul constănțean, au
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
doi ocupanți ai mașinii. La câteva luni de zile după tragicul eveniment, forurile de resort au hotărât, ca, pentru evitarea, pe viitor, a oricărui alt caz, similar celui care a condus la tragedia despre care povestim, să fie suprimați, toți plopii de pe marginea șoselei, și să-i Înlocuiască, cu specii, tot silvice, tinere, care, Însă, cu timpul, să nu mai poată deveni izvoare de noi cumpliri. Și, culmea! După ce i-au retezat pe toți, de la firul ierbii, au văzut că nici un
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
fi putut fi purtător de moarte. Deși a trecut mult timp de atunci, lumea, Încă se Întreabă: cum, oare; cum, Dumnezeule mare, să nu se fi aflat, mașina și familia lui Andreel Conduru, un pas-doi, mai În urma, ori, mai Înaintea, plopului ucigaș? Cum, oare? Ei, cum? Poate, oare, da, cineva, un răspuns, atât de mult așteptat? Și, mă Întreb și eu, la rându-mi: chiar, dacă s-ar găsi cineva, care să-l dea; la ce-ar mai folosi, oare, acum
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Klick - Iarăși pe internet? Ce faci acolo toată ziua? Ești de două ore... - Credeam că nu știi cum trece timpul. Îi zâmbesc. Poate faci o pauză. Mai ales dacă ieșim la plimbare... - Mmmm... Poate mai târziu... Au trecut trei săptămâni. Plopii mărginind râpă au prins nuanțe aurii. Vine toamnă... mariana 45. klick <vick45>: bună <mariana 45>: te- am văzut cînd ai intrat. Vii numai simbata? <vick45>: sunt mai demult. Am avut o discuție interesantă pe amsterdam <mariana 45>: cine? <vick45>: un
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
fi vrut să rămîn cît mai multă vreme dominat de liniștea și frumusețea de neegalat a naturii neatinse de mîna omului și mă pregăteam să fac o vizită prietenei mele care mă primea oricînd și-mi asculta tăcută gîndurile, sub plopii din colțul meu de pădure Închipuită pe aleea lăturalnică din parc. Numai că m-a Întors din drum cerul care a Început să se acopere dintrodată de nori negri, anunțînd o binevenită ploaie care avea să mai domolească din arșița
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
scaune. Era străin, se vedea bine, abia înțelegeau ce spune, că vorbea repede și peltic. Se învîrtea în jurul brutarului, scoțând teancuri de poze, unele peste altele, să i le arate ca probă. - Sepia, trei sferturi, negru, bust, în picioare, cu plopi, feră plopi, decor, feră decor... Se uitară și mireasa, și nașa, și Stere. Frumoase toate, în două culori, mai roșcate și cenușii. Nașul nu se mai tocmi la preț și-l întrebă pe cîrciumar: - Cum vrei, finule? Cu sau fără
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
străin, se vedea bine, abia înțelegeau ce spune, că vorbea repede și peltic. Se învîrtea în jurul brutarului, scoțând teancuri de poze, unele peste altele, să i le arate ca probă. - Sepia, trei sferturi, negru, bust, în picioare, cu plopi, feră plopi, decor, feră decor... Se uitară și mireasa, și nașa, și Stere. Frumoase toate, în două culori, mai roșcate și cenușii. Nașul nu se mai tocmi la preț și-l întrebă pe cîrciumar: - Cum vrei, finule? Cu sau fără plopi? - Cum
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
feră plopi, decor, feră decor... Se uitară și mireasa, și nașa, și Stere. Frumoase toate, în două culori, mai roșcate și cenușii. Nașul nu se mai tocmi la preț și-l întrebă pe cîrciumar: - Cum vrei, finule? Cu sau fără plopi? - Cum o fi! Numai să semene. Neamțul îi pândea pe sub ochelarii lui legați cu șnur negru. Întreba mereu: - Sepia sau negru? Spate cu decor sau clasa întîia cu florile și castel? Tot brutarul răspunsese: - Scump. Clasa întîia! O dată se însoară
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
într-o parte, să nu s-arate vreun păgubaș! S-au tras către hanul de șiță, unde se înghesuia toată mulțimea de negustori. In fața cârciumii cu ziduri vechi, mâncate de igrasie, era un acoperiș lung, de frunze uscate de plop, rămase de cu vară, sub care, la mese înalte și lustruite din lemn de brad, se adunau tocmașii la un pahar de voie bună. Nu mai aveai loc. Te trăsnea de departe un miros de mujdei și abia dădură peste
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a plecat la Drăgășani, să umple poloboacele. A numărat banii, s-a urcat în leagănul unei căruțe și-a strigat căruțașilor că-i gata. Pe la prânz au ieșit din București și-a doua zi se apropiaseră. Viile erau galbene. În plopii Drăgășanilor bătea aripa toamnei, scuturîndu-le frunza. De unde să știe cârciumarul ce lăsase acasă? Cristu Surcel a aflat de plecarea negustorului și a început să dea târcoale. Lina nu-și mai vedea capul de treabă. Nu-l băga în seamă. Lăptarul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
strigase la căruțași, îi înjurase că abia mergeau. Au trecut Piteștiul. Începeau pădurile. Dealurile, toate, roșcate. Se vedeau livezile și viile. Pe drumurile pline de praf coborau care. Vântul scutura floarea-soarelui uscată și frunzele de tutun. Cum îl mai chemau plopii Drăgășanilor pe cîrciumar! A dat ghes cailor. - Se grăbește jupînul! ziceau căruțașii. Îi dă inima brînciî Au trecut bariera orașului într-o goană sălbatică. Urcușul era ușor. Drumul îngust și întortocheat printre viile negre i s-a părut nesfârșit lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lenevite de căldură, mici bucăți de nisip și piatră. Din niște colți de stânci despre apus se ridica o monastire veche încunjurată cu muri, asemenea unei cetățui, și de după muri vedeai pe ici pe colea câte - un vârf verde de plop ori de castan. Acoperămintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare risipite și năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-și fondau state, de procesii lungi de gâze roșii cari se soreau cu nespusă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lenevite de căldură, mici bucăți de nisip și piatră. Din niște colți de stânci despre apus se ridica o monastire veche încunjurată cu muri, asemenea unei cetățui, și de după muri vedeai pe ici pe colea câte - un vârf verde de plop ori de castan. Acoperămintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare risipite și năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-și fondau state, de procesii lungi de gâze roșii cari se soreau cu nespusă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
plan mai ridicat se văd curți văruite cu îngrijire, cu arătarea plăcută și liniștită. Fereștile dreptunghe strălucesc în soare, în cerdacul nalt duc scări curate, în fața curții se-ntinde o ogradă mare în semicerc, încunjurată cu zaplaz șindilit, umbrit de plopi, salcâmi sau nuci. În dreapta curții, care se numește "sus", sunt în genere grajduri și hambare, în stânga - acarete pentru bucătărie si servitori, numită "jos", iar din dosul curții se întinde-n pătrat, cu șanț, pomătul, florăriile, via și prisaca. Aceasta este
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
îngenuncheat ambițiile în fața cauzei, nu invers. Oricine recunoaște acolo semnul unei credințe neprefăcute, al unei bogății adevărate: "Astfel, cînta poetul Rumi, un ram încărcat de fructe se apleacă spre pămînt, iar unul fără fructe fruntea și-o înalță, ca un plop. Cînd fructele sînt din belșug, se pun proptele pentru ca ramura să nu se tîrască pe pămînt. Profetul (avînd mîntuirea asupra-i) era smerit, căci toate fructele din lume, de la început și pînă la sfîrșitul acesteia, în el se aflau adunate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pîne, / și-mi văd, sub roțile deșertăciunii, nădejdile zdrobite toate, toate” (Neliniști). Însemnări, așadar, tînguitor-juvenile, regizate În decorul simbolist amintit, de unde nu pot fi absente, desigur, nici referințele muzicale tipice - „notele de pian În singurătate”, „clavirul... cernit și stins”, „serenada plopilor”, „sonata tăcerii”, „romanța apei” etc. etc. Pe alocuri, semnele unei conștiințe a convenționalității acestui univers transpar cu destulă claritate: „Era În toate acestea tristețea unei poezii vechi”, „Toate acestea - știi? - sînt ca Într-un vechi album”, „Vezi seară romantică și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
recuperate: Zi liniștită. Zi luminoasă, Cu semănăturile strălucind lîngă soarele de aramă, Cu Împărțirea dreaptă a bucatelor, LÎngă aburii desfăcuți Între fînețe și vînturile de argint. Iată-te, tu, omule bun, Argat sau cîntăreț cu uneltele amiezii, CÎinii latră bucuroși plopii Îți ies Înainte Din vocea ta bunăziua urcă limpede. (Bunăziua urcă limpede). Poemul lui Voronca nu e străin, desigur, nici de experiența suprarealistă, cu „povestirile de vise” caracteristice. Atît În versuri cît și În pasajele de poem În proză (bunăoară
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de atunci, din viorile prefăcute În rădăcini, au crescut paltini Înfiorați, din flaute au crescut fagii, din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri și trîmbițe sonorii cedri, din harpe teii melancolici, din țitere subțiraticii plopi. Prin coroanele lor bogate vei deosebi Încă fiorul de alămuri și de coarde. Imnuri religioase, fanfare sărbătorești, chiote lungi de podgorie. De la nord, păsări venind fermecate de lumina acestor muzici. [...] Așa, pămîntul legat de cer prin țevile marilor vegetații se
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
elaborarea, implementarea și realizarea unor politici coerente în domeniul protecției persoanelor cu handicap, contribuind la asigurarea integrării acestei categorii de populație în societate. Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap - Prezentare Dr. Cătălin Bucinschi, Adrian Plop, Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap În contextul schimbărilor sociale și politice din decembrie 1989, în mai 1990 un grup de cercetători din domeniul pedagogiei speciale a avut inițiativa de a propune autorităților centrale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]