7,062 matches
-
visare, dorințe, regăsirea nu este decât o iluzie, iar de atâta durere, în suflet a început să-i plouă: „Mă duce gândul peste ape/Tresar sub picături de rouă,/ Și lacrime încep să-ți sape/ În suflet a-nceput să plouă”. („Plouă în suflet”). Frumusețea acestei strofe din poem este și pentru că autoarea folosește o licență poetică „și lacrime”, chiar dacă este împrumutată de la alți poeți-înaintași, aceasta își găsește rostul în versul amintit mai sus. Al doilea capitol, „Sonete”, cuprinde chiar genul
ALEXANDRA MIHALACHE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366136_a_367465]
-
dorințe, regăsirea nu este decât o iluzie, iar de atâta durere, în suflet a început să-i plouă: „Mă duce gândul peste ape/Tresar sub picături de rouă,/ Și lacrime încep să-ți sape/ În suflet a-nceput să plouă”. („Plouă în suflet”). Frumusețea acestei strofe din poem este și pentru că autoarea folosește o licență poetică „și lacrime”, chiar dacă este împrumutată de la alți poeți-înaintași, aceasta își găsește rostul în versul amintit mai sus. Al doilea capitol, „Sonete”, cuprinde chiar genul de
ALEXANDRA MIHALACHE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366136_a_367465]
-
-n zbor. Alerg în sus, alerg în jos, Alerg prin viața mea frumos. DE-AȘ MAI AVEA... De-aș mai avea o zi, un ceas, sau două, m-aș strecura tiptil printre cuvinte, m-aș bucura că ninge, ori că plouă, cutreierând neliniștea cuminte. De-aș mai avea, azi, dreptul la visare, când zborul meu se află în impas, mi-aș priponi privirile în zare și aș visa... atât mi-a mai rămas. De-aș mai avea, Stăpânul vieții mele, cărări-ascunse
RĂTĂCIRI PRINTRE RÂNDURI (POEME) de MARIANA MIHAI în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366131_a_367460]
-
apă, să înot, și să joc leapșa sau volei cu fetele și băieții de pe strada mea! Când am crescut puțin mai mare, cam pe timpul ăsta, mă văd la strâns lucerna, grămăjoare, după secerătoare. Ce frumos mirosea trifoiul! Și parcă nu ploua așa, săptămâni în șir! Ploua când trebuia! Ploua când avea nevoie grâul, porumbul, floarea soarelui, să crească, să rodească! Mă văd ieșind în câmp, contemplând lanurile de grâu, cu spic, înalte, aproape că nu mă vedeam din ele, deschizând brațele
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
joc leapșa sau volei cu fetele și băieții de pe strada mea! Când am crescut puțin mai mare, cam pe timpul ăsta, mă văd la strâns lucerna, grămăjoare, după secerătoare. Ce frumos mirosea trifoiul! Și parcă nu ploua așa, săptămâni în șir! Ploua când trebuia! Ploua când avea nevoie grâul, porumbul, floarea soarelui, să crească, să rodească! Mă văd ieșind în câmp, contemplând lanurile de grâu, cu spic, înalte, aproape că nu mă vedeam din ele, deschizând brațele și îmbrățișând toată Câmpia Bărăganului
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
volei cu fetele și băieții de pe strada mea! Când am crescut puțin mai mare, cam pe timpul ăsta, mă văd la strâns lucerna, grămăjoare, după secerătoare. Ce frumos mirosea trifoiul! Și parcă nu ploua așa, săptămâni în șir! Ploua când trebuia! Ploua când avea nevoie grâul, porumbul, floarea soarelui, să crească, să rodească! Mă văd ieșind în câmp, contemplând lanurile de grâu, cu spic, înalte, aproape că nu mă vedeam din ele, deschizând brațele și îmbrățișând toată Câmpia Bărăganului. În luna mai
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
mereu revine este plecarea, absența, despărțirea, așteptarea în zadar, depărtarea. Ceea ce atrage după sine: zarea plumburie, tristețe, vină, regrete, renunțare, vise răvășite ș.a. Tonul, în aceste cazuri este elegiac, tânguitor, melancolic, uneori melodramatic, patetic: „Și-n suflete a început să plouă” (Adio), Sau: „Tu ai plecat și șlefuiesc în daltă/ Metafora iubirii nesfârșite,/ Să-mi readuci puteri nebănuite/ Când inima-n acorduri vii tresaltă” (Tu ai plecat). Ori: „A câta oară drumul ne desparte,/ Desculți să rătăcim printre cuvinte,/ Să ne
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
omenirii”. Și unele rime sunt des uzitate de confrați: luminii/crinii; mării/uitării; efemerul/cerul; ține/bine; fost/ adăpost; reci/poteci; goi/noi; cobori/nori; sfânt/cuvânt; poteci/reci; deschise/vise; nemuririi/fericirii; senină/lumină; vântul/cuvântul; vântul/pământul; rouă/plouă; ș.a. E interesant că poeta a alăturat în rimă categoriile poezia cu veșnicia. Dar și versuri neașteptate: curate, proaspete: „Pe prispa unui vis nemărginit”. Prin versurile sale, aflate „Între cer și pământ”, Alexandra Mihalache și-a câștigat deja un „crâmpei
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
În timp ce tainele „nasc din primăveri” (Taina unei taine); iar „amintirea-n ploaie se preface”. O elegie perfectă: „Singurătate”: „Mă plimb pe străzi la braț cu amintirea/ Și caut un motiv de-a exista,/ În fiecare nor îți văd privirea/ Și plouă cu tăceri pe rana mea.// Începe amintirea să vorbească,/ Mă mustră gândul c-ai ales să pleci,/ Iar inimii începe să-i lipsească/ Mândria ta ce m-a robit pe veci.// Mă cert cu gândul care nu-mi dă pace
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
2). Nostalgii de toamnă, Editura Dandes Press, Drobeta Turnu-Severin, 2014 - participă cu zece poezii la volumul antologic (pag. 12-23); 3). Magia sărbătorilor de iarnă, Editura Editgraph, Buzău, 2015 - participă cu nouă poezii la volumul antologic (pag. 55-62); 4). Toamna asta plouă cu lacrimi, antologie de poezie și proză, realizată de Grupul Editorial Virtual „Negru pe Alb”, în memoria victimelor de la Clubul Colectiv, Iași, 2016 - participă cu patru poezii și o proză la volumul antologic (pag. 97-117); 5). Femeie omniprezentă - Mulier ubique
CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366171_a_367500]
-
de-a lungul vieții, dar alții sunt vulnerabili. Mulțumesc bunului Dumnezeu că nu am clacat niciodată în fața greutăților vieții, că am rămas verticală și am luptat cu mine, însămi, să renasc și să merg înainte. Deși vremea este capricioasă: acu’ plouă, acu’ iese soarele, la munte ninge, nu pot să nu admir natura. Bieții pomi! De ei mi-e milă că s-au grăbit să înflorească și dacă o să scadă temperatura sub zero grade și mai cade și bruma, adio fructe
O ZI DE PRIMĂVARĂ CIUDATĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366190_a_367519]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > FARA TINE Autor: Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 530 din 13 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Fără de tine mamă e pustiu și-mi plouă-n suflet... Se spune că o mamă e întruna un drag sprijin, Dar nu-i numai așa, durerea, are și ea umblet Că ești copil sau ești matur, o mamă-i dar divin! Să nu mai pleci, rămâi cu mine-
FARA TINE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366203_a_367532]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > PASTELURI DIN CRENELURI 3 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2050 din 11 august 2016 Toate Articolele Autorului Și se făcea că plouă-n visul meu cu stele din luceferi șoptea încet gonea mereu și nimeni nu știa de-i drumul greau deodat descântce se pogorau pe trup să tac să fug frânturi să rup nu e mai bine las povești să-i
PASTELURI DIN CRENELURI 3 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366227_a_367556]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ȘI DACĂ PLOUĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mi se pare noaptea dacă plouă În somn, că cineva mă strigă Și că alerg după-o verigă, Liantul dintre opt și nouă; Și-atunci
ŞI DACĂ PLOUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361669_a_362998]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ȘI DACĂ PLOUĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mi se pare noaptea dacă plouă În somn, că cineva mă strigă Și că alerg după-o verigă, Liantul dintre opt și nouă; Și-atunci întregul univers Îl simt în tâmplă ca un ornic Și lucru-mi este mult mai spornic La armonia unui vers Și-
ŞI DACĂ PLOUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361669_a_362998]
-
ritmic darabana Și eu pornesc cu caravana Spre o câmpie mai fecundă Îmi așterne luna în odaie Pulbere de aur peste scris Închid ochii reintrând în vis Și-mi vine să mă plimb cântând prin ploaie! Referință Bibliografică: Și dacă plouă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 368, Anul II, 03 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ŞI DACĂ PLOUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361669_a_362998]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > GÂNDURI BUNE... Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Rondelul reînvierii naturii Iar ne plouă cu flori de cais și de măr Ca un nor de iubire, între cer și pământ, Se joacă, o clipă, poposindu-ne-n păr, Apoi pleacă în zbor, cu prima boare de vânt... Se așează-n covor, minunat colopăr, Alb-rozie
GÂNDURI BUNE... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361679_a_363008]
-
măr Ca un nor de iubire, între cer și pământ, Se joacă, o clipă, poposindu-ne-n păr, Apoi pleacă în zbor, cu prima boare de vânt... Se așează-n covor, minunat colopăr, Alb-rozie trezire, vieții nou legământ, Iar ne plouă cu flori de cais și de măr Ca un nor de iubire, între cer și pământ. Ne învață natura, an de an, adevăr... Primăvara e viață, răsare cu-avânt, Iubiri reînvie și depun jurământ. De n-ar fi cum se
GÂNDURI BUNE... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361679_a_363008]
-
un nor de iubire, între cer și pământ. Ne învață natura, an de an, adevăr... Primăvara e viață, răsare cu-avânt, Iubiri reînvie și depun jurământ. De n-ar fi cum se spune, totu’ar merge-n răspăr... Dar, ne plouă cu flori de cais și de măr. https://www.youtube.com/watch?v=g6XbovTNwsQ Rondelul recunoștinței Câte-n viață, Doamne, Tu mi-ai dat, Le-am primit cu inima deschisă. Poate, uneori, m-am întristat, Dar știam că Dumnezeu există
GÂNDURI BUNE... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361679_a_363008]
-
saharizare, despre care grăiește poemul Spălarea cu pietre (AmNS, 93), vrea să accentueze marea însingurare a ens-ului uman în fața cerului: Creier vopsit cu os, / timp vopsit cu stele, / moarte vopsită cu viață / clopot vopsit cu verbe / și tu, ou încondeiat / Plouă cu pietre de piramidă, / plouă cu pietre / și ne spală, și ne spală / și rămânem singuri, / singuri, / numai creier, / numai timp. XVI. Treapta „homerică“: Epica magna (1978). Volumul Epica magna - o iliadă de Nichita Stănescu, publicat în anul 1978, este
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
Spălarea cu pietre (AmNS, 93), vrea să accentueze marea însingurare a ens-ului uman în fața cerului: Creier vopsit cu os, / timp vopsit cu stele, / moarte vopsită cu viață / clopot vopsit cu verbe / și tu, ou încondeiat / Plouă cu pietre de piramidă, / plouă cu pietre / și ne spală, și ne spală / și rămânem singuri, / singuri, / numai creier, / numai timp. XVI. Treapta „homerică“: Epica magna (1978). Volumul Epica magna - o iliadă de Nichita Stănescu, publicat în anul 1978, este altă realizare monumental- stănesciană, unde
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
sunt poeme în care se zărește patosul și credința că omul, creatorul, poate să își depășească veșmântul pământesc și să treacă în alt plan ontologic doar prin recunoașterea propriei corporalități: “Pământ” : “Regăsindu-te mă întorc / În brațele tale / Pământ” sau “plouă” : “Fruntea cerului asudă / Stropi mărunți / În poala stâncii”. prof. drd. Marian Dragomir (Cenaclul “Atitudini” - Casa de Cultură I. L. Caragiale, Ploiești) prof. Marian Bendou Referință Bibliografică: EXPRESIA IDEII / Lia Lungu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 176, Anul I, 25 iunie
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
pașii adânci Să-ți fiu floare de colț, înflorită sub stânci Să mă uzi, să te iau, picătură de cer Într-un cântec de liră, într-un țipăt de ger... În dezghețul din seve, o iarnă să frângi Și mă plouă cu-n zbor al aripilor stângi! Referință Bibliografică: Zbor al aripilor stângi / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 785, Anul III, 23 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ZBOR AL ARIPILOR STÂNGI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351850_a_353179]
-
singur, m-așez în capul mesei pline, Deși nu-mi este foame, mi-e foame doar de tine! Privesc pierdut la ușa închisă-n viața mea, Și-mi amintesc parfumul cules din umbra ta... Iar ochii mei târzii în diamante plouă În inima rănită trei picături de rouă... În cinstea ta, iubito, închin paharul plin! Dar beau, în loc de soare, o cupă cu pelin, Mi-e tare dor de cerul din ochii tăi frumoși De zilele senine, de anii luminoși... Și azi
SCRISOARE DE CRĂCIUN de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351842_a_353171]
-
SUIM ÎNSPRE DUMNEZEIRE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 773 din 11 februarie 2013 Toate Articolele Autorului e starea legănată de sublim, când suferim pentru iubire; atinși de aripă de heruvim, suim înspre dumnezeire. și abia atunci pricepem, de ce plouă doar din cer: că Dumnezeu e numai unul și, simțindu-se stingher, plânge, uneori, și El... e starea plină de sublim când, lecuiți de supărare, ne ceartă să nu mai chiulim de la preasfânta Lui lucrare... http://www.youtube.com/watch
SUIM ÎNSPRE DUMNEZEIRE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351873_a_353202]