2,457 matches
-
roți, excl. cele agricole, forestiere, motocultoarele, tractoarele rutiere pentru semiremorci, tractoarele cu șenile, tractoarele folosite pe platforme de căi ferate 8701.90.90 buc. S NACE 29.32: Fabricarea altor mașini și utilaje agricole și forestiere 29.32.11.30 Pluguri cu brazdare 8432.10.10 buc. S 29.32.11.50 Pluguri (excl. plugurile cu brăzdare) 84.32.10.90 buc. S 29.32.11.70 Grape cu discuri 84.32.21 buc. S 29.32.12.10 Cultivatoare și
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
șenile, tractoarele folosite pe platforme de căi ferate 8701.90.90 buc. S NACE 29.32: Fabricarea altor mașini și utilaje agricole și forestiere 29.32.11.30 Pluguri cu brazdare 8432.10.10 buc. S 29.32.11.50 Pluguri (excl. plugurile cu brăzdare) 84.32.10.90 buc. S 29.32.11.70 Grape cu discuri 84.32.21 buc. S 29.32.12.10 Cultivatoare și scarificatoare 84.32.29.10 buc. S 29.32.12.30 Grape
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
folosite pe platforme de căi ferate 8701.90.90 buc. S NACE 29.32: Fabricarea altor mașini și utilaje agricole și forestiere 29.32.11.30 Pluguri cu brazdare 8432.10.10 buc. S 29.32.11.50 Pluguri (excl. plugurile cu brăzdare) 84.32.10.90 buc. S 29.32.11.70 Grape cu discuri 84.32.21 buc. S 29.32.12.10 Cultivatoare și scarificatoare 84.32.29.10 buc. S 29.32.12.30 Grape cu colți
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
buc. @ S 29.52.28.00 Lame pentru toate tipurile de echipamente de construcții 8431.42 kg S S2 29.52.30.10 Sonete pentru baterea pilonilor și mașini pentru extragerea pilonilor 8430.10 buc. S 29.52.30.30 Pluguri pentru zăpadă și dispozitive pentru săpat zăpada 8430.20 buc. S 29.52.30.50 (Echipamente de compactare tractate sau portabile) Utilaje pentru tasat sau compactat (excl. cele autopropulsate) 8430.61 buc. S 29.52.30.70 Screpere, decapatoare pentru
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
de faptul că tot în curtea lui Ion Petrea s-au găsit materiale care dovedesc existența unei așezări din secolul IV în care elementul român este prezent în chip impresionant. În afară de ceramică a mai fost descoperit și un fier de plug de tradiție română. Materiale care dovedesc că procesul de romanizare s-a extins și dincolo de valul român ridicat pe direcția Barbosi-Tulucesti. Prima atestare documentara a satului este din 3 aprilie 1588, cănd soborul Mănăstirii Galata din Iași îl cumpăra de la
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
găsesc în Europa, America de Nord, Japonia, dar nu numai acolo. Principala preocupare tehnică a schiorilor este cum să își mențină schiurile paralele, direcția de mers și viteza. Pentru un începător să întoarcă sau să oprească schiurile se folosește procedeul numit tehnic „plugul”, dar schiorii mai avansați folosesc alte metode mai avansate, rapide și mai elegante cum ar fi „cristianele”. Pentru a face o cristiană, schiorul trebuie să își rotească genunchii dar în același timp să își mențină corpul într-o poziție în
Schi alpin () [Corola-website/Science/300230_a_301559]
-
1894 la Bala existau 145 de contribuabili și 156 de case, după cum notă revizorul școlar N. D. Spineanu: „Ocupațiunea locuitorilor este agricultură și creșterea vitelor. Calitatea pămîntului este de mijloc. Aici se cultivă și pomi mulți. Ei posedă 31 de pluguri, 68 de care cu boi, 5 căruțe cu cai și 112 stupi ”. În anul 1906 în sat existau 200 familii, așa cum se poate observa din consultarea Chestionarului întocmit pe acest an. Actualmente comună cuprinde un numar de 15 sate care
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
patrimoniul I.A.S. Mintia, promițându-se țăranilor că vor primi alte terenuri în schimb. Vâzând că autoritățile comuniste nu se țin de promisiune, în toamna anului 1969 țăranii au alungat tractoarele și angajații I.A.S. Mintia și au intrat cu plugurile în terenurile care le aparținuseră. Fiind vorba de o adevărată răscoală, pe care autoritățile locale și cele județene nu au putut să o anihileze, s-a cerut intervenția autorităților centrale de la București și chiar înnăbușirea în sânge a răscoalei. În
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
straiță, desagi, legătura, altele decât vipt; -crumpi=cartofi; -cârșeag=ulcior de pământ; -creginșioase=credincioase; -cogili=cotrobăi, căuta dezordonat ceva undeva; -ciocâlteu, ciocârceu=băț de lemn(corn) ori de metal cu care se fixează jugul de ruda carului ori de tânjala plugului; cișcineu=batic; cart=vas vonfecționat din doage de lemn (de regulă de brad) cu mâner care se folosește la transport, păstrat și băut apa de capacitate 0.2-3 l (în sistemul anglo-saxon există o u.m de capacitate: quart=1
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
a aerisi focul și aranja jarul); jâmb=strâmb, deformat. -"cu litera F" -fiñjie=cană mică, cănuță de porțelan ori pământ ars; forosti, a=a suda, lipi, uni la cald două capete de oțel (fier) la rafuri, cercuri, piciorușe, tălpi de plug, etc; frupt=alimente de origine animală (interzise în timpul posturilor). -"cu litera G" -geal=deal; gince=dinte; gui, a=urca în prun, pod; girept=drept; gioabă=vas de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri și pentru
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
vețuitoarelor care dăunează recoltele de la cele din fundu pământului până la cele din naltu cerului (în vechea slava gadĭ=șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă fie pentru a îmbina (lega) două piese la plug, car, gard fie pentru a consolida provizoriu o piesă ruptă ori slăbită. Se confecționează din ață de tei, curpeni, sfoară de cânepă, metal; giloc=imediat; gesta,geasta=de ăsta,de asta; giufe=chibrituri; gârlici= partea îngustă de la intrarea de regulă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
vas) din lemn în care de regulă se pregăteste materia pentru pâine ori mălai (produs de panificație oarecum similar cu pâinea nu făina de mălai); pișioruș=tija din lemn, mai rar metal care servește la reglare distanța (ex.adâncime la plug) ori reazem (ex.la ruda carului, tînjală; poncăli= ciondăni ușor fără ceartă; potricală=preducea=dispozitiv de găurit piele, cauciuc, material textil la opinci, ciur de piele, cojoace; porñituri=alunecări de teren de regulă mai mici ca buiturile; prășcilă=șindrilă; peană
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
unul ori mai multe picioare; șubă cu căpeñeag=șubă (palton) de aba lungă până mai jos de genunchi cu glugă . -"cu litera T" -tăce=toate; trâbe=trebuie; told=băț, bară din lemn ori metal cu care se fixează tânjala de plug, de zale, etc; tăñeri=farfurie întinsă(lată) din lut ars, tablă, porțelan (huțulă=taniur); tocaiță=bibilică; tuluș=partea din cocenii(tulpinile) de porumb care nu pot fi consumate(netocate) de animale și care se folosesc la foc; troașce=borhotul fiert
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Aici construcțiile s-au ridicat din material inferior : lut, nuiele, paie sau stuf. Ocupațiile locuitorilor din satul Periș se bazează mai ales pe agricultură și creșterea animalelor. Până la sfârșitul epocii moderne țăranii din localitatea studiată au lucrat cu unelte primitive (plug din lemn). La începutul epocii contemporane, uneltele au început să se dezvolte au început să apară pe domeniile familiei Teleki și Mark apoi și la țărani mașini de semănat, prăsitoare de porumb dintre cele mai dezvoltate din acea perioadă. Pe
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
a doua zi de Paști, când toți bogdăneștenii merg cu cozonac și ouă roșii la morminte. Totodată, mai sunt încă păstrate, deși s-a redus mult din anvergura lor, tradițiile de mers cu colindul la Crăciun sau urșii, mascații, călușarii, plugul de Anul Nou.
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
de activitate pentru numeroasele operații, ogorât, arat, săpat, plivit, cosit, treerat (după apariția batozelor), etc. De asemenea se impune a remarcă dificultățile înregistrate la cultura porumbului, aceasta fiind cea mai laborioasă cultură. În bibliografia consultată se fac referiri la introducerea plugului de fier, în Livadia și în satele din jur, deabia în anul 1885, dar în anul 1914 se mai întâlnea uneori plugul de lemn la arat. De asemenea aceleași surse documentare descriu practicile folosite de localnici privind schimbul de produse
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
înregistrate la cultura porumbului, aceasta fiind cea mai laborioasă cultură. În bibliografia consultată se fac referiri la introducerea plugului de fier, în Livadia și în satele din jur, deabia în anul 1885, dar în anul 1914 se mai întâlnea uneori plugul de lemn la arat. De asemenea aceleași surse documentare descriu practicile folosite de localnici privind schimbul de produse pastorale (oi, vite, piei, brânzeturi, etc.) mai ales la târgurile din zonă. O altă ocupație curentă a sătenilor o constituia lucrul la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
care exprima specificul meseriei pe care o practicau ca producători de unelte agricole și de uz gospodăresc din lemn. Statutul lor era (curios), inferior social, ceva între români și rromi. Câteva din uneltele agricole întâlnite în gospodăria unui livedean sunt: - plugurile din lemn, care ulterior au fost făcute din fier, - grapa, pentru fărâmițatul pământului după arat, - coase, - sape, - greble,etc. Înainte de apariția grapei de fier la sfârșitul secolului XIX, între uneltele agricole folosite în Livadia, aceasta era din lemn cu ,târși
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
încă de mai bine de 3000 de ani. După ce Dacia a fost cucerită de către Imperiul Roman, și pe valea Cașinului s-au format așezări daco-romane. O poveste populară locală și adevărată spune că: "Acum un secol, în timp ce își desfunda cu plugul un teren din islazul său situat sub coasta dealului Stânii, Maria Vizitiu, o femeie din cotul Vlașca, a descoperit o oală de lut ars (anforă), plină cu 85 de monede de argint. Acestea au fost înmânate unui institut Academiei Române din
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
strângeau până la 1000 de perechi de boi, 600 de vaci de lapte, capre și cai de muncă. Boierii din Moldova și Grofii din Ardeal aduceau spre vânzare mulți cai și armăsari de lux. Cei mai serioși cumpărători de boi pentru plug și vaci de lapte erau ploeștenii și brăilenii. Până la sosirea lor în târg, vânzarea de vite era slabă, dar după venirea lor, funcționarii nu mai puteau dovedi cu viza biletelor de vânzare. După urma acestui iarmaroc, statul, comuna și sătenii
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
vrea s-ascult!.- b 6. Ca-n zori Lină sta-n portița, - c 7. Salta-n vânt a ei altița, - c 8. Vântul îi salta-n cosita - c 9. Și-i făcea floare-n obraz: - d 10. Eu mergeam la plug în laz - d 11. Și, când trec, Lină s-ascunde - e 12. Nu-mi răspunde! - e 13. Și-o întreb și nu-mi răspunde — e 14. Și mă mir - ce i-am făcut!" - b Fiecare strofa se încheie cu versul
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
unele îndatoriri mai degrabă laice cum ar fi : ofereau ospitalitate călătorilor, îngrijeau bolnavii și schilozii, învățau copiii din zonă carte în școala din mănăstire. Alții au scris, copiat sau pictat Kodexe. Au rămas fideli vechii lor devize ""cu crucea și plugul"" (în maghiară "keresztel es ekevel") devenind harnici gospodari lucrând pământul, cultivând pomi fructiferi și viță de vie pe dealurile din împrejurimi. Au crescut animale, cu precădere cai de rasă renumiți, apoi au înființat o balta de pește vizibilă și în
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
Sunt ocrotite de lege : uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnița, ursul și cerbul carpatin. Agricultura s-a practicat încă de la întemeierea satelor comunei, pe suprafețe variabile în timp, dar în condiții grele datorită reliefului. În 1750 de pildă se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, deși nu se făcea îndeajuns din cauza dificultății de a-l transporta. Se practica în schimb târlirea (staționarea turmei de oi pe o anumită suprafață de teren, în așa numită târlă
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
puțin accentuate, folosind sapa de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea trunchiurilor de scoarță pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual, cu sapa de laz. Urme ale acestui mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe Dealul Bisericii, Zapodie, Runc, Secătură, Dealul Costeșii, Fața Agrieșului s.a Puțin productivă și greu de lucrat, partea
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita, ursul, cerbul carpatin. Agricultură s-a practicat încă de la întemeierea satelor, pe suprafețe variabile în timp dar în condiții grele. În trecut (1750) se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, desi necesară nu se făcea din cauza dificultății de a-l transporta. Se practică în schimb târlirea. Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]