3,630 matches
-
ergativul dacă, din punct de vedere pragmatic, e relevantă capacitatea argumentului A de a iniția sau de a încheia acțiunea. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, cu grade diferite de ergativitate pe scala: imperfect > aorist > perfect. Ergativitatea este mai puternic marcată la plural. Flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului. La nivel sintactic, este o limbă "neutră": subiectul, obiectul direct, obiectul indirect/oblic au același comportament în privința coordonării, a complementării și a reflexivizării. Topică SOV, adjectiv-substantiv. Pivot sintactic S/A și S/ O.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sudul New South Wales. Pentru pronumele de persoana 1 dual și persoana 2 singular și pentru nume, S este marcat ca O, dar diferit de A; pronumele de persoana 1 singular și plural și cele de persoana 2 dual și plural au forme diferite pentru S, A și O. GUNYA Limbă australiană aproape stinsă. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. GURINDJI Limbă australiană. Partiție ergativ/acuzativ determinată de semantica grupurilor nominale. HALKOMELEM Limbă din familia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
grupului în ansamblu. Două genuri: feminin (nemarcat) și masculin. Toate pronumele, indiferent de genul natural al referentului, impun verbului acord la feminin. Toate numele cu referent uman au genul natural. În anumite zone ale gramaticii există și distincția singular− dual−plural. Predicatul include referința pronominală la argumentele principale și poate constitui o propoziție completă. Aproape toate numele au gen inerent. Acesta nu este transparent în forma numelor, ci numai prin acord cu alți constituenți ai grupului nominal sau cu sufixul verbal
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Specificul acestei limbi constă în tipul diferit de marcare a argumentelor verbale (partiție ergativă), în funcție de natura lor semantico-gramaticală: numele proprii au marcare de tip acuzativ, numele comune la singular au marcare de tip ergativ, numele comune și pronumele personale la plural sunt marcate neutru (au aceeași formă pentru A, S și O), iar pronumele personale la singular sunt marcate diferit pentru A, S și O. KALAALLISUT − Vezi TUNUMIISUT. KALKATUNGU Limbă australiană aborigenă, de tip pama-nyungan, din regiunea Muntelui Isa, Queensland, stinsă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
proces, construcția este intranzitivă: A este în absolutiv, iar P este marcat cu o prepoziție oblică. SANUMA (SANEMA, SANIMA) Limbă din familia yanomami, vorbită în nordul Braziliei și în sudul Venezuelei. 5 000 de vorbitori. Flexiune ergativă pentru nume și pluralul pronumelor. Ordinea constituenților SA, AOV nu e foarte rigidă. Dacă există un constituent periferic, X, ordinea este XSV, AXOV. Și conform acestei reguli de topică, limba poate fi considerată ergativă, pentru că S și O se așază după constituenții periferici, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diferențele sunt mai ales lexicale, după cum adresarea se face către rege, către nobili (aproximativ 30) sau e vorba de limba uzuală. Nu există opoziție verb/nume. Nu există conjugare și declinare. Categoria de număr are trei valori: singular, dual și plural. Unitățile limbii sunt fie elemente unifuncționale (gramaticale), care marchează predicatul și indică ordinea determinanților acestuia, fie elemente plurifuncționale (lexicale, intraductibile în afara contextului). Elementele gramaticale se împart în două clase aflate în distribuție complementară: modalitățile temporale, care marchează predicatul, și modalitățile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rădăcini adjectivale. Nu există determinanți. WARRAGAMAY Limbă australiană indigenă care ilustrează trecerea de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Partiție determinată de conținutul semantic al nominalelor: argumente lexicale vs pronume. Pronumele de persoanele 1 și 2 nonsingular urmează tiparul acuzativ. La plural, pronumele de persoanele 1 și 2 au sistem tripartit. Pronumele de persoana 3 și numele urmează tiparul ergativ. WARRWA Limbă vest-australiană din familia nyulnyulan. În 2006, avea un singur vorbitor fluent. În 1994, trăiau 2 vorbitori. Limbă ergativă morfologic, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în unele limbi, Lazard (2001: 281) propune o tripartiție a limbilor, care să prezinte o continuitate: limbi acuzative > limbi duale > limbi ergative. Terminologia lui Lazard este destul de inexactă: conceptul limbi duale poate trimite la limbi care au distincția singular/dual/plural; în plus, limbă duală nu explică situația coexistenței celor două sisteme lingvistice, acuzativ și ergativ, mai mult decât partiția ergativ−acuzativ. 21 În studiul din 1979, Dixon înregistrează numai trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și timpul/aspectul; în cartea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cea care, fără a produce în amonte, face prețurile în aval, pe piață. Și bucla este închisă. Interactivitatea generalizată înseamnă, de asemenea, simularea, paradoxul și rețeaua. 2. Știința sau științele cognitive Științele cognitive: Dacă este vorba de științe cognitive la plural, adică de cercetări experimentale avînd ca obiect creierul în raporturile sale cu cunoașterea, așa cum le practică astăzi Jacques Mehler, Jean-Pierre Changeux, Guy Tiberghien sau experimentaliștii americani, nu avem nici o obiecție. Dar în spatele acestor adevărate științe la plural, modeste și precise
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
științe cognitive la plural, adică de cercetări experimentale avînd ca obiect creierul în raporturile sale cu cunoașterea, așa cum le practică astăzi Jacques Mehler, Jean-Pierre Changeux, Guy Tiberghien sau experimentaliștii americani, nu avem nici o obiecție. Dar în spatele acestor adevărate științe la plural, modeste și precise, se profilează o intenție care înțelege să readucă pluralul la singular; multifațetele cunoașterii se reduc la o esență comună și cedează fascinației uluite a Întregului-Unu: acest obiect se numește știință cognitivă. Ea este știința tautistă a tautismului
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în raporturile sale cu cunoașterea, așa cum le practică astăzi Jacques Mehler, Jean-Pierre Changeux, Guy Tiberghien sau experimentaliștii americani, nu avem nici o obiecție. Dar în spatele acestor adevărate științe la plural, modeste și precise, se profilează o intenție care înțelege să readucă pluralul la singular; multifațetele cunoașterii se reduc la o esență comună și cedează fascinației uluite a Întregului-Unu: acest obiect se numește știință cognitivă. Ea este știința tautistă a tautismului. Știința cognitivă: Delirul simonian era pur reprezentațional, cel al lui Varela numai
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de piață interbancar" înseamnă cursul de schimb în valută convertibila al leului (cum acesta este definit mai jos) astfel cum este stabilit periodic în conformitate cu prevederile Legii Împrumutatului nr. 15/1990; (k) "leu" înseamnă unitatea monetară a Împrumutatului și "lei" semnifică pluralul termenului "leu"; (l) "MOA" înseamnă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Împrumutatului; (m) "MEF" înseamnă Ministerul Economiei și Finanțelor al Împrumutatului; (n) "MOI" înseamnă Ministerul Industriei al Împrumutatului; (o) "MOLSP" înseamnă Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Împrumutatului; (p) "NAP" înseamnă
LEGE Nr. 57 din 1 august 1991 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107580_a_108909]
-
structura ființei supuse unei noi adaptări. Dar... Prăbușirea unui astfel de edificiu nu este o treabă ușoară. Trebuie cap și metodă. Pentru asta, istoria modernă (și contemporană) a adus prezentului (nu "tutulor"!) un binom de profunzime și răutate, eficient ca plural de metode, în stare să producă, pe lângă alte inducții, o stilistică a mesajului subliminal, care îl face pe prostul cuminte să se sperie de câtă deșteptăciune este în stare după două drumuri cu avionul. Într-un asemenea context (cu oameni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mărginit a o scoate numai în mijlocul nostru. Anul acesta însă, cerând învoirea corpului profesoral, ne-am hotărât să o răspândim și în afară de cadrele liceului nostru, schimbându-i totodată și numele sau mai bine zis terminațiunea din singularul articulat „Mugurul” în pluralul nearticulat „Muguri”. Revista „Muguri” scrisă de elevi și pentru elevi va căuta să stimuleze activitatea literară a acestora, îndrumându-i spre o literatură instructivă și distractivă, procurându-le totodată și o ocupație plăcută. Astfel revista noastră va fi un auxiliar
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
om exacerbată! După Tecuci, în trenul spre Iași gentoiul, florile roșii și albe ofilite peste el, apucă bagajul, o petală, o ridică, încă una, ca să prinzi mirosul, plasa de volum comparabil, domnul a ieșit, controlorul, dau de scrisul-în-exercițiul-funcțiunii și astfel pluralul politeții: biletele, vă rugăm! și cu bună seara, dumnealui intră cu o consoartă, da' ce aglomerat e! între noi trei fiind și bagajele prin colțuri înmulțesc numărul nostru, ah, voiajori-bagaje, ce-mi pare de bine! cîte bagaje sînt? opt sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
după ultimul vagon, iepure de cîmp zvîcnituri pe urechile ridicate, apleacă-te, roade, cvadrimotorul în jeturi albe cu două pîlcuri de sate, iepure infiltrat în dispozitivul antinatural-uman, ne-ar trebui altceva în figurarea nimicirii, cîinii nu m-au simțit, mantăile, pluralul cazon în loc de mantale, bă Mihai bă! Ioane! Ardealul mai vechi ca povestea lui, Brîncovenești/Marosvecs aflorimentul uvertura la melodrama muntele, fotolii de orchestră trenul, ai fost la biserică? INTERVENȚIE ÎN TEXT Vis, cu deplasare în timp. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mare cititor“ implica, necesarmente, obiectul numit „carte“. Citim cărți, ce altceva? Există, e drept, formula celebră a lui Miron Costin despre „cetitul cărților“. Dar ea se referea la o ocupație încă minoritară, care trebuia definită precis. În plus, cronicarul folosea pluralul având în minte, inevitabil, Cartea, pe care multiplicitatea „cărților“ nu face decât să o reflecteze edificator. („Cu cetitul cărților cunoaștem pe ziditorul nostru, Dumnezeu...“) Reapariția, într-un context cu totul nou, a expresiei cronicărești sugerează reintrarea lecturii în condiția minoratului
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și văzu curînd că potecile se uneau și că acolo cele două corpuri ale soțului ei se contopiseră din nou. De aici, se spune, vine numele acestui personaj ciudat, care înseamnă «ei sînt două căi care merg în paralel»”. Un plural gramatical desemnează așadar o ființă singulară. Prin urmare, irochezii concepeau o lume - diferită, desigur, de cea a experienței obișnuite - unde un corp se comportă cînd ca o undă care se difractă, cînd ca o particulă care își păstrează individualitatea. Mitul
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ale pro videnței pentru om la planurile sale generale. Deși starea științei din vremea lui Vico nu i-a permis să se îndrepte în această direcție, teoria sa deschide cunoașterii un drum care duce de la structura gîndirii la structura realității. PLURAL au apărut : 1. Adrian Marino - Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice și culturale 2. Lev Șestov - Noaptea din grădina Ghetsimani 3. Matei Călinescu - Viața și opiniile lui Zacharias Lichter 4. Barbey d’Aurevilly - Dandysmul 5. Henri Bergson - Gîndirea și mișcarea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
să se desfașoare și o altă activitate... Dar și așa, tot Iașii vor rămâne capitala din umbră. Iașii celor 7 coline, 7 cetăți, din care 5 Încă În picioare, 5 universități și mulțime de institute de cercetare. Cu nume la plural, voievodal. De bun augur adică. Cine sfidează istoria nu poate avea viitor. Iată de ce m’am smuls 5 minute din laborator pentru ca, peste o distanță de câteva minute, nu 127 de kilometri, să mă aflu În fața microfonului radioului ieșean, alias
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
muncă, familie și schimbare (2013); Gen și diferențe de gen în studii empirice (2014) ș.a. Cristina RĂDOI este doctor în Științe Politice, expertă de gen și trainer în cadrul organizațiilor pentru drepturile femeilor și pentru promovarea democrației participative din România: FRONT, PLURAL, Pro-Democrația, CPE-Centrul Parteneriat pentru Egalitate. Dintre studiile și articolele publicate menționăm: A Gendered Perspective On Romanian Civil-Military Relations Female Engagement Teams-A Bridge Between Traditionaland Cosmopolitan Militaries (2015); The ineffective response of international organization sconcerning the militarization of women's lives
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
vocale, diftongi, triftongi) și se trece apoi la pronunția lui interconsonantic. - Se exersează diferențierea lui r de r' scurt din poziție finală (meri, peri etc.) prin pronunția unor serii de cuvinte: măr-meri, păr-peri etc. și a seriilor de cuvinte cu pluralul articulat: meri-merii, indicându-se printr-o mișcare rapidă a mâinii scurtarea pronunției la r'. - Se pronunță sunetul r în exercițiu ritmat de bătaia palmelor. - Se introduce sunetul corectat în comunicarea verbală, materialul verbal fiind la început în legătură cu povestirile din timpul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
prelungită dă aspectul de articol enclitic sau chiar de sens schimbat unor cuvinte ca: sacii, lații, soții. Se explică surdomutului faptul că pronunță un fonem i prelung și se indică prin gest scurtarea vocalizării. În cazul existenței articolului enclitic sau pluralului în doi de i îfii, copii, cutii) se indică accentuarea i-ului final. Acesta pronunță boii, Ploieștii, plecii în loc de boi, Ploiești, pleci. Corectăm accentuarea sunetului i, în felul următor: scriem pe tablă aceste cuvinte, dublând sunetul i final. Dublarea accentului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
scrierea lui î.; 6. întrebuințarea accentului grav; 7. întrebuințarea linioarei; 8. întrebuințarea apostrofului; 9. completarea la scrierea lui î; 10. completarea la întrebuințarea apostroful; 11. completare la întrebuințarea linioarei; 12. dublarea consoanelor; 13. scrierea genitivului sg. fem. art. și a pluralului; 14. imperfectul indicativ al conjugării a IV-a în -i; 15. întrebuințarea formelor relativului care”. (Papadopol,1925: 86-88). Observăm în legătură cu cele consemnate că numărul orelor alocate predării ortografiei scade de la 8în prima clasă gimnazială la 2 în ultima clasă, iar
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
AUBLLR, 36, 1987, p. 101-102. [1940-1987]. [70] DOROBANȚU, MARGARETA, îmbogățirea vocabularului - Proiect de lecție, BulSȘF-Ploiești, 1987, 77-81. [71] DUMITRACHE, MARIA, Formarea deprinderilor de exprimare corectă și nuanțată, Tribșc, 17, nr. 306, 1987, 7. [72] DUMITRANA, MAGDALENA, Unele aspecte ale formării pluralului substantivelor la elevii handicapați de auz, din clasele I-IV. în: MCDDL, p. 171-188. [73] DUȚU, AL., Dezbaterea: “Perfecționarea predării limbii și literaturii române în liceele industriale”(Buzău, 26 mai 1987). în: BulSȘF, 1987, p. 150. [74] DUȚU, OLGA, Analiza
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]