21,807 matches
-
siajul afirmațiilor de mai sus, evident, este inutil să mai argumentăm că, asemenea discursului religios, discursul poetic este, în esența lui, Comunicare și Cuminecare. Din acest motiv s-a spus și pe bună dreptate: „...ca orice fel de experiență, trăirea poetică, precum și cea religioasă resimt nevoia cuvântului. Acestui fapt îi corespunde sensul grecesc primordial al cuvintelor respective: poezia este facere prin cuvânt, iar teologia este vorbire despre divinitate. Nu trebuie să presupunem pur și simplu că avem de-a face aici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Acestui fapt îi corespunde sensul grecesc primordial al cuvintelor respective: poezia este facere prin cuvânt, iar teologia este vorbire despre divinitate. Nu trebuie să presupunem pur și simplu că avem de-a face aici cu două lucruri deosebite, cu vorbirea poetică sau cu cea religioasă. Este clar că nu se poate distinge cu ușurință între limbajul poeziei și cel al tradiției mitologice.”[ 12] În temeiul celor expuse de la începutul acestui subcapitol, am dorit să reliefăm cazul aparte al operei literare datorate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
cazul aparte al operei literare datorate lui Horia Stamatu. Poetica pe care o ilustrează - și care îl ilustrează - se situează în proximitatea unui asemenea mod de a înțelege, a gândi, a se comunica pe sine și a cumineca în lumea Poeticului. Desigur, privind astfel lucrurile, nu trecem cu vederea nici o anume discretă vibrație rezonând cu ecouri ale Esteticii lui Hegel. Din perspectiva lor, Poezia - ca artă - își căpăta determinațiile prin situarea „în sfera care îi este comună cu religia și filosofia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
recompensă - lui Horia Stamatu îi datorăm traducerea în limba română a poemelor spaniolului Juan de la Cruz (Opera lirică, 1978). Textele acestea, dincolo de valoarea lor literară, devin semnificative și din perspectiva ideologiei pe care autorul lui Kairós își întemeiase propria lui poetică. De altfel, motivațiile respectivului demers ne sunt oferite în mărturii de o exemplară limpezime. Juan de la Cruz este poetul pe care Horia Stamatu îl considera drept marele său model: „La San Juan de la Cruz am găsit o culme, în sensul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
și traducere am ajuns la esența uneia dintre cele mai pure poezii, și aceasta m-a ajutat la propria poezie în sensul celui mai sever autocontrol.”[ 14] De altfel, numeroase trăsături din care prinde contur configurația specială a crezului său poetic se regăsesc și în corespondența sa. Iată o extrem de lapidară, dar, așa cum vom vedea, concludentă formulare într-o epistolie adresată lui Dumitru Țepeneag: „...hotărâsem să rămân la scrisul quintesențial.”[ 15] Spunem concludentă pentru că aserțiunea de mai sus, coroborată și cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
timpul civilizației și culturii actuale „reprezintă eine Zeit der Dürftigkeit, o epocă a indigenței, a puținătății, a mizeriei spirituale.”[ 16] Nu este deci întâmplător că ecourile acestui gând, ca și cele ale rostirii (Sagen) heideggeriene vor popula frecvent atât ideologia poetică, cât și poemele lui Horia Stamatu. De altfel profunda cunoaștere a filosofiei heideggeriene s-a dovedit atunci când Horia Stamatu a tradus, a comentat și adnotat studiul lui Heidegger intitulat Hölderlin și esența poeziei în Revista Scriitorilor Români (1981). Același lucru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
căreia Memnon (eroul antic de care se leagă, prin titlu, prima sa plachetă) încarnează de fapt reacția „prin cântec la un fapt fundamental al lumii.”[ 17] 2.3. Poezia sub vibrația sacralității Dintre caracteristicile ce acordă o aură specifică textului poetic deținător al unor vibrații de factură religioasă (în maniera în care acestea au fost întrezărite de Eugen Simion), putem spune că și la Horia Stamatu se lasă surprinsă - i-mediat - acea „neobișnuită încordare a spiritului, voința colosală de cuprindere, un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
temele spre această graniță de sus, acolo unde se sfârșește previzibilul, determinantul. Întâlnirea cu religiosul este în acest mod indirect posibilă într-o poezie care, fără concepte teologice, ne pregătește să înțelegem și să acceptăm Marele Cod. Pe scurt, metafizica poetică duce de multe ori mai direct spre sugestia divinului decât poezia construită pe canoane teologice.” [18] Să încercăm așadar să descifrăm, în concretețea ce este proprie expresivității lor, modul în care poemele lui Horia Stamatu pun în vibrație imagini care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
stare a unei lumi traversate de prăbușirea esențelor și a valorilor ei fundamentale: „oamenii/.../mântuiți în haine de gheață caută zadarnic / îngerii în ziua ce n-a mai apus” (Peisagiu epifanie). Este vizibilă acuitatea percepției acestui tip de situații. Sensibilitatea poetică se dezvăluie aici ca aparținătoare acelei umanități ce se resimte de pe urma unei irepresibile și insațiabile nevoi de Sens (the will of meaning), Sensul capabil să o definească și să o exprime. În conformitate cu lumea pe care încearcă să o cuprindă, să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
sfârșitul ochii nu pot razele/ mirarea Sunt/”(Peisagiu grație). Iată și versuri din Bucolica I: „Eram păstorul/ părerilor prinse în horă albe și negre/ succesive și simultane a toată omenirea/ necunoscută aidoma orelor/ pe care doar ceasornicul le desparte.” Discursul poetic intersectează simboluri cu o densă încărcătură metafizică. Alb și negru, lumină și întunecime, ziuă și noapte, toate sub semnul unei considerabile profunde tensiuni de vibrație mistică. În aceasta din urmă se poate desluși, probabil, temeiul unor comentarii care, cu o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
secret, chiar poetul și-a mărturisit - și în repetate rânduri - admirația cu totul specială pe care o nutrea pentru poetul spaniol. 3. Traducătorul Horia Stamatu Spuneam, la un anume moment, că imaginea a ceea ce se concretizează în sensul de veritabilă Poetică la Horia Stamatu se complinește și prin traducerile realizate de el de-a lungul timpului. Desigur, din varii și previzibile motive, o astfel de analiză nu face obiectul intențiilor noastre. Indirect însă, pentru a nu lăsa cu totul în umbră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
mostră: „A doua chestiune, între altele o sută, în legătură cu acest articol, în limba engleză, este următoarea afirmație: În orice caz întregul ciclu numit Ritmuri între aici și dincolo, una dintre cele mai elaborate, și fără îndoială cea mai desăvârșită operă poetică este scrisă à la manière de San Juan de la Cruz. Articolul se chiamă Considerații generale asupra operei poetice a lui Horia Stamatu, autorul este Ioan Petru Culianu, iar revista International Journal of Rumanian Studies, volume 2, nr. 3/4 (1980
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
orice caz întregul ciclu numit Ritmuri între aici și dincolo, una dintre cele mai elaborate, și fără îndoială cea mai desăvârșită operă poetică este scrisă à la manière de San Juan de la Cruz. Articolul se chiamă Considerații generale asupra operei poetice a lui Horia Stamatu, autorul este Ioan Petru Culianu, iar revista International Journal of Rumanian Studies, volume 2, nr. 3/4 (1980, dar apărută în 1985), Tübingen. În tot ce-am scris eu poezie nu poate fi nicio apropiere cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
jaloane’’, de care autoarea a ținut cont, le-a evaluat cu inteligență creatoare, le-a asimilat și le-a valorificat fără a lăsa vreun moment impresia că nu le-ar cunoaște ori că, dimpotrivă, ar fi inhibată de ele: 1. Poeticul locuiește omul, parafrază pe care Heidegger a făcut-o după o cunoscută afirmație rostită de Holderlin (apud Gorun Manolescu); 2. Poezia reprezintă - după Heidegger - o mare cale de acces la adevărul Ființei; 3. Mediator și mesager, poetul se impune să
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
că îl pastișează, ,,traducându-i’’ și ,,adaptându-i’’ multe concepte, sintagme memorabile și judecăți de valoare în graiul specific lirosofiei și erosofiei sale (a Marianei Didu). Jumătatea a doua a volumului ,,Poemele ființei’’ este constituită, în cvasitotalitatea sa, din creații poetice provocate de scrierile lui Constantin Noica. Ultimele 10-11 poeme ies de sub aripa atât de originalului sistem de filosofie a limbajului gândit de Noica, rotunjind - prin trimiteri spre ale zări ale spiritului românesc și universal - un alt univers demn de tot
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
cartea sa neterminată - Hyperion. Aflat în vizită la prietenul său Albert Dietrich, în vara anului 1868, descoperă poezia în biblioteca acestuia, iar într-o plimbare în port, în orașul Wilhemhavem, marea îl determină să se gândească să pună frumoasa creație poetică pe note. Deoarece nu era hotărât asupra finalului, a lăsat divinitatea să-l inspire, ceea ce s-a petrecut doar în luna mai 1871. Lucrarea durează aproximativ 16 minute, dar se poate spune că după Recviemul German, este cea mai importantă
FILARMONICA „BANATUL”Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93610_a_94902]
-
orașului Cernăuți cu manifestări de deosebită calitate și atractivitate dedicate cărții și înaintașilor iluștri. Casa Mare a ,,Zorilor Bucovinei” și-a deschis larg ușile în anii din urmă cernăuțenilor dornici de întâlniri cu scriitori, de lansări de carte, de recitaluri poetice și artistice. Aici au fost organizate comemorări ale foștilor colegi de redacție, poetul Ion Chilaru, Vasile Levițchi, poet, prozator, traducător de prim rang, ale omului de radio și scriitorului Mircea Motrici, cu lansarea volumelor sale postume, aici au fost sărbătoriți
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
teologia scrisă ajungem la trăire, la credință. Credința e implicită sufletului uman... Credința și convingerile noastre intime, rezultatul experienței personale, a frământărilor și contactului direct cu Dumnezeu, este sursa cea mai importantă a adevăratei cunoașteri. Aceasta, expusă într-un limbaj poetic de către artist sau prezentată sistematic de cercetătorul specializat în domeniul teologiei, este cel mai important izvor al adevăratei teologii. Cristian Bădiliță este și una și alta. Felicit Fundația Erbiceanu pentru instituirea Premiului „Academician Constantin Erbiceanu” și consider alegerea Domnului Cristian
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
Masă rotundă. Studentul Daniel Olteanu, Toronto, Canada - Tendințe noi și tehnici de cercetare în domeniul geneticii. Seara de conferința a cuprins: - Sandu Sindile, Kitchener, Canada - Mereu același - Lucian Blaga - Prof. univ. Dr. Anca Sîrghie, Sibiu - Lucian Blaga și misterul inspirației poetice. - Film documentar - Lucian Blaga în amintirile ultimei sale muze, Elena Daniello, regizor Anca Sîrghie. Joi, 9 iulie, 2015: De la dreapta la stânga: Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie, Mihaela Moisin, Lia Lungu, Emilia Răchitan, Muguraș Maria Petrescu Masă rotunda cu tema Sensuri
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
Evident, nu e în intenția noastră și nici nu ne dorim a avea vreo șansă minimă, de a schimba, total, viziunea românilor asupra geniului POETIC al lor - MIHAI EMINESCU (de la a cărui moarte fizică se împlinesc, la 15 iunie 2013, 124 de ani) - dar vrem s-o completăm, spre Adevăr: nu a fost „nebun”, decât prin „decret” masonic, n-a fost „sifilitic”, nici „paralizat general
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
casă a românilor, pe temelie de piatră, în mijloc cu o pâine mare din care ne hrănim și ne înveșnicim”. Șoaptele lui Eminescu au străbătut din cărțile prezentate de Mircea Lutic („Vistieria tăcerii” de Elena Marița - o întrupare de metafore poetice ideale) și Ștefan Broască („Cultivatorii de iluzii” de Ilie T. Zegrea- o culegere de subtilă eleganță din colecția „Opera omnia, poezie contemporană). Ambele volume sunt reprezentative pentru autori și, desigur, merită o prezentare aparte. Menționăm că Ilie T. Zegrea a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
a făcut cunoștință în copilărie. Aici, imediat după război, venea cu mamă-sa după pânză, boieli și pâine... Venea să vadă orașul lui Eminescu, unde i s-a înfiripat prima dragoste, scrie primele poezii și își vede publicată prima creație poetică. Nr. 1 Vedere generală, Văzuta Cernăuțiului, 1860, Knap Așa a vrut soarta (sau, cum afirmă cercetătorii, - însuși Gheorghe Eminovici) ca fii căminarului de la Ipotești să-și facă studiile la școlile din Cernăuți. Astfel într-o zi de început de toamnă
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
acest sens, relevantă este mărturisirea lui Horia Bernea, artizanul muzeului revitalizat după 1990: „Am pus în centrul muzeului nostru „icoana” țăranului și în titlul său cuvântul țăran... Numele muzeului, simplu și direct, nu indică o sărăcire a domeniului, nici o derogare poetică de la ceea ce numim în mod obișnuit artă populară sau etnologie, el luminează cu precizie un nou „obiect”, omul tradițional, descris și analizat prin intermediul obiectelor care compun lumea lui.” Extinzând raportările la o semantică a „obiectului”, același vizionar integra spiritualitatea tradițională
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
noastră literară care să scrie din har și din trăire autentic lirică a realității, puțini poeți în afara ratingului, reclamei, comerțului și târgurilor de carte, ca atare, citirea însoțește sfiala de a pătrunde sufletește mai intim, mai persuasiv, decât simpla lecturare poetică a unui text. Această carte depășește bariera expunerii, este o carte de strigăt tăcut a unei mari dureri. “Mă întreb: Cu-adevărat m-ai iubit, de vreme ce-ai plecat într-atât, c-ai murit? Mă întreb și-apoi tac
NIRVANA- EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377116_a_378445]
-
proprii sau publicații în lume, dezvăluindu-și universul sufletesc. Nu mă voi rezuma la datele biografice ale doamnei Ligya Diaconescu, ci voi decela filosofia de viață din scrierile sale și din interviurile acordate, rememorând astfel anii de muncă și creație poetică în România și pe meridianele globului pământesc. Oare, scriitorul este ascuns de poetul Ligya Diaconescu, sau poate că poetul s-a metamorfozat în scriitor? Liricul predomină, dar face loc și epicului. Frontierele dintre ele, teoretic vorbind, nu sunt rigide, evoluează
PORTRET LIGYA DIACONESCU, ARTICOL DE MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377190_a_378519]