8,144 matches
-
alcool; îmi spune că nu poate; c-a încercat și știe că-i e cu neputință. I-am spus că dacă nu renunță măcar o săptămână-două la alcool, e pierdut. Astăzi i-am spus: nu bea, dacă simți că ai poftă să bei, ia o carte de rugăciuni, spune o rugăciune. Îmi spune că nu mai poate să se roage, că a încercat mai de mult, dar că acum îi e cu neputința. Și începe iarăși să se plângă și să
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
și de geruri, Te voi lăsa să fugi, iubitule, spre ceruri Dacă-mi promiți că și la anul vii. 7. Țara lui Moș Crăciun E muntele ascuns azi sub ninsoare Un soare-ndepărtat atârnă pe catarg Nici vulturii n-au poftă să mai zboare Natura-ntreagă geme azi sub zvonul alb. Visând verdele ierbii și-al toamnei roșu jar Doar gândurile urcă și coboară Comori așează iarna azi pe galantar Dar frigul precupeții înfioară. Un ger se-ntinde ca și o
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
vindec de care însă nici eu nu știu încă dacă aș dori vreodata să mă vindec. 14 Primăvară cu moațe ... Mă-mbracă primăvara în culoare, scăpată azi de griul mult cernit mi se deschid în cale ochi de floare și poftă mi se face de iubit. Mirese mii cireșul strânge-n brațe belșug de flori își pun fetele-n cozi, sunt astăzi Apusenii plini de moațe ce scot la soare belșugul din poclăzi. Și primăvara sufletu-mi aprinde iubirea-n suflet
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
și de durată, însă nu imposibilă. Dacă cineva nu este determinat să oprească gândul rău de la început, acesta pătrunde în mintea lui și-i argumentează că nu este chiar atât de rău. Dacă omul acceptă și acest stadiu, gândul devine poftă și-i hrănește mintea, imaginația și simțurile. Până aici fiind războiul nevăzut” - iată școala Filocaliei și a Spiritualității Răsăritene autentice, pe care acești cultivatori ai Duhului și stăruitori într-ale Rugăciunii și Ascezei au învățat-o acolo unde te așteptai
VALERIU GAFENCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367322_a_368651]
-
de trandafiri a mamei; de dragul ei mă învrednicesc și pot străbate săptămâna fără patimi , îmi pot trage sufletul rămas uneori în hățișuri să adulmece resturi de viață, trăiesc fără să deranjez împrejur; mă desfășor între limite suportabile nu vorbesc despre pofte nici despre despărțiri merg tiptil pe linia vieții; la capăt același cuțit tocit de mângâieri taie în felii inegale singurătatea în bătaia vântului scăpate din pumn cireșele inimă de porumbel se rostogolesc în umbra pietrelor; crengile sub care am crescut
CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367352_a_368681]
-
nu doar șerpii înghit prada întreagă în zadar dă în floare rădăcina orelor cuminți așteptarea devine ploaie răsfirată peste borne prăfuite ziua este un abur ridicat din cenușa pietrelor de var atent la însemne trupul își înghite carnea cu o poftă egală cu depărtarea. poem turnat în cupe înalte oare unde se ascund șoaptele? această liniște controversată devine poveste și ne apropiem de final. deși nu am sărutat niciodată un fluture plutesc peste nefericiri în zig-zag; distanța între anotimpuri este inegală
CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367352_a_368681]
-
și de durată, însă nu imposibilă. Dacă cineva nu este determinat să oprească gândul rău de la început, acesta pătrunde în mintea lui și-i argumentează că nu este chiar atât de rău. Dacă omul acceptă și acest stadiu, gândul devine poftă și-i hrănește mintea, imaginația și simțurile. Până aici fiind războiul nevăzut” - iată școala Filocaliei și a Spiritualității Răsăritene autentice, pe care acești cultivatori ai Duhului și stăruitori într-ale Rugăciunii și Ascezei au învățat-o acolo unde te așteptai
IOAN IANOLIDE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367337_a_368666]
-
pe cărare. Tata a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu putere pe capul meu, așa că mi s-a făcut o poftă teribilă de scaldă. Am coborât la malul lacului, lângă părinții mei care munceau de zor și luând albia ce nu-i mai folosea mamei, m-am urcat în ea și dând din mânuțe, am ajuns la câțiva metri de mal
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de căldura soarelui la umbra căruței, cu limba scoasă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia atunci cu noi. Când au văzut ce am în mână, cele două femei au început să râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
deosebită sau să o induci, fiindcă atunci când mergi la servici sau la cumpărături nu-ți vine să cânți, nici să dansezi. Dar gândul că te vei putea afla în alt mediu, detașat de treburile zilnice, că-ți vei putea satisface pofta de frumos a sufletului, te face să-ți rezervi niște locuri la un spectacol, să-ți faci timp pentru el. Așa s-a întâmplat și la acest Festival de Dans Modern American, desfășurat în zilele lunilor iunie și iulie. Ne-
ULTIMUL SPECTACOL DE DANS MODERN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367356_a_368685]
-
pacient violent care își pune în pericol viața lui și viața celor din jur, în funcție de personalitate. Sunt și cazuri în care pacientul devine foarte deprimat și sevrajul se manifestă doar prin tulburările sale somatice, prin alterarea stării generale, deshidratare, lipsa poftei de mâncare și o serie de simptome somatice care arată că organismul său încearcă să se adapteze la, să funcționeze, să-și regăsească echilibru sau homeostazia în situația întreruperii bruște de alcool. Membru AAA: La liceu am avut un cerc
DOCUMENTAR ALCOOLISMUL – EXISTĂ TOTUŞI SPERANŢĂ ! de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367393_a_368722]
-
Domnul care, evident, știa totul cu mult înainte de a se petrece, la fel precum șefii din zilele noastre. Petru zâmbi prea-supus și aduse o tavă de aur plină de bunătăți gastronomice specifice planetei Tera. Domnul privi încântat și gustă cu poftă din toate cele prezentate apoi privi puțin intrigat în jur: - Dară, oare nu se cuvine ca aceste bunătăți să fie prea bine slujite de vinurile cele binecuvântate ce se numesc a fi sângele fiului meu? Petru, care și el știa
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
Autorului Întotdeauna timpul petrecut în compania lui nea Mitică - pentru că de-acum întâlnirile noastre deveniseră o adevărată delectare - se scurgea pe nesimțite, iar neobositul meu prieten reușea cu abilitate să-mi țină atenția trează ore în șir, provocându-mi o poftă nestăvilită de a-i asculta poveștile adevărate, atât de interesante. Întâmplări și personaje cu profiluri psihologice foarte variate, din toate categoriile sociale ale vremii reveneau clare în amintirile lui, deși trecuseră mai multe decenii de când se derulaseră sub ochiul lui
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
împăciuitoare.. Cum să nu se uite la femeia aranjată ca pentru bal, rujată, parfumată, cu fuste și bluze mulate pe trup? Că-și arată formele și mărimile de parcă ar fi dezbrăcate. Ba, sunt mai ispititoare! ... Sunt bărbați, au și ei pofte... - Lasă, fată, asta! Este treaba lor. Dumnezeu îi judecă... Nu știu ce să spun.... Este greu să uiți omul ce-ți face rău, zise Maria gânditoare. Îmi dă în cap și eu să-l iert? Uite-al dracului nenorocit, vrea iertare! Sau
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
și parcă s-ar fi simțit mai bine lângă el, decât să facă umbră pământului degeaba, cum repeta singură prin curte ca pe o obsesie: „Ia-mă Doamne și pe mine, să nu mai fac umbră pământului degeaba”. Îi dispăruse pofta de viață și nu mai lupta cu bolile ce se adunaseră în trupul ei slăbit și gârbovit de vreme și de griji. Mircea cu felul lui de a fi, chiar dacă toată viața a fost băiat de oraș, se simțea bine
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
pe care nici nu bănuise că le are. Începea să devină femeie, fără să fie. Costache nici nu știa că Ana este încă virgină, cunoscând proasta reputație a celorlalte surori ale sale. Se aștepta să-i cedeze cât mai repede poftelor sale de animal în călduri. Ana devenise o femeie frumoasă, de înălțime mijlocie, puțin peste un metru șaizeci. Avea ochii albaștri ca cerul senin, pletele negre și ușor ondulate i se revărsau peste spate. Un mijlocel subțire, de credeai că
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
masă când boii se vor odihni și vor bea apă și noi vom sta sub salcia pletoasă. Tata-mi spunea atunci povești cu zâne iar eu beam apă rece dintr-o tugă de pe ștergarul alb, pe iarba verde, mâncam cu poftă ceapă, mămăligă... Dar tata nu mai e, nu e nici plugul, nici boii ce trăgeau din greu la jug, curtea-i pustie, casa stă să cadă iar buruiana crește din belșug. Și dacă aș putea întoarce timpul să merg sub
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
se dădea mai deșteaptă ca mine. De fapt, fiind șapte frați, eram mereu în competiție, ne vorbeam urât, ne credeam care mai de care mai deștepți. Pe la ora prânzului am scos din traistă turtă cu castravete, am mâncat cu mare poftă și am băut apă rece din fântâna cu cumpănă de la marginea câmpului. Apoi ne-am culcat în iarbă, cu fața spre cer și am început să numărăm norii care începuseră să se ivească pe cer. Împărțeam cerul în două. Eu
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
pe cărare. Tata a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu putere pe capul meu, așa că mi s-a făcut o poftă teribilă de scaldă. Am coborât la malul lacului, lângă părinții mei care munceau de zor și luând albia ce nu-i mai folosea mamei, m-am urcat în ea și dând din mânuțe, am ajuns la câțiva metri de mal
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de căldura soarelui la umbra căruței, cu limba scoasă
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia atunci cu noi. Când au văzut ce am în mână, cele două femei au început să râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
celebre! Ascultându-l pe nea Mitică, zâmbesc, amintindu-mi niște butade țigănești de pe la noi pe care acum le regăseam în misterioasa scrisoare: „Fie frigu’ cât de mare, numa’ vântu’ să nu bată!”- țiganilor nu le place vântul pentru că le spulberă pofta de viață! „Dă, Doamne, două veri și-o vară!”- iarna nu este un anotimp preferat, cred și eu, nu este plăcut să-ți petreci iarna într-o căruță cu coviltir! Țiganul spune întotdeauna: „Am, da’ nu prea am!” - lesne de
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
împiedicat uneltirile diavolului, a împiedicat ca răul să rămână nemuritor, așa cum era natura omului. Deci spre binele acestuia, El a trimis moartea în trupul care a păcătuit, păstrându-i totuși nemurirea sufletului. Principiul păcatului se găsește chiar în zămislirea din poftă trupească, când Dumnezeu creează sufletul la inițiativa părinților care zămislesc trupul, ambele realizări devenind una (o fire omenească), dar moștenitoare a păcatului slrămoșesc. Numai prin întruparea și moartea lui Hristos acest păcat a fost nimicit, potențial în întreaga fire umană
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
pe care nici nu bănuise că le are. Începea să devină femeie, fără să fie. Costache nici nu știa că Ana este încă virgină, cunoscând proasta reputație a celorlalte surori ale sale. Se aștepta să-i cedeze cât mai repede poftelor sale de animal în călduri. Ana devenise o femeie frumoasă, de înălțime mijlocie, puțin peste un metru șaizeci. Avea ochii albaștri ca cerul senin de munte, sau ca apa limpede a Florei. Pletele negre și ușor ondulate i se revărsau
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]