4,267 matches
-
sau poetice, n.n.ț, echivalează cu o interpolare printre predicatele situației noastre a tuturor acelor semnificații care transformă propriul mediu înconjurător (Umwelt) într-o lume (Welt)107. Deslușim mai bine, în lumina acestei concilieri provizorii dintre cele două lumi, fondul polemicii lui Ricoeur cu structuralismul, sintetizat în alt loc printr-o exclamație îndeajuns de semnficativă: „Ca și cum limbajul nu ar fi, dintotdeauna, proiectat în afara lui însuși prin chiar forța sa ontologică!”108. Faptul că operele literare îmbogățesc, la rându-le, limbajul printr-
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Mircea Martin avea dreptate să constate în Priveliștile lui Bogdan Fundoianu, de pildă, o anumită deferență (atipică avangardelor europene) față de forme. „Negația sa”, nota criticul, „se oprește în fața formei artistice, mergând până la a-i respecta aspectele prozodice. Este sigur că polemica antitradiționalistă a lui Fundoianu nu se situează în plan formal”296. Toate aceste aspecte par, desigur, mai puțin paradoxale dacă le evaluăm în contextul, deja schițat, al evoluției atipice a literaturii române. Dacă „funcția avangardei noastre e mai degrabă aceea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sau pitorești. Mai mult chiar, întrezărim în spatele acestei reveniri la poezia „faptelor de viață” o reacție față de închiderea versului în propria sa solitudine și de celebrarea neobosită a cuvântului ca logos. Pe bună dreptate s-a vorbit despre o dublă polemică (indirectă) purtată de autor în aceste pagini: pe de o parte, împotriva retoricii tradiționale a poeziei românești (tributară unei serii inepuizabile de poncife și efuziuni pășuniste), pe de alta, împotriva „liricii moderne”, prea adesea înclinată să distrugă orice punte între
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ultima. feții mei dragii mei copchiii mei ce să-i faci așa e jocul arză-l-ar focul. (TITLUL) Pe de altă parte, în Georgicele lui Mircea Cărtărescu putem detecta cu ușurință și un alt tip de intenție „parodică”, vădit polemică de astă dată, orientată împotriva imaginii idilice a satului, impuse de semănătoriști și perpetuate cu bună știință de propaganda comunistă. Din acest punct de vedere, Georgicele cărtăresciene se situează, spuneam, pe același palier cu volumele lui Marin Sorescu din seria
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
se nasc sclave?” 1. Dar lucrarea socotită de referință și prin coerența ei cu discuțiile iluminist-raționaliste despre drepturi și cetățeniexe "„cetățenie" aparține lui Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry": A Vindication of the Rights of Woman (1792). Ea a reprezentat o adevărată polemică teoretică îndreptată împotriva ideilor autorilor de teorii politice și morale care, pe de-o parte, spărgeau prejudecățile creând un spațiu al universalizării cetățeniei, iar pe de altă parte, își mențineau intact conservatorismulxe "„conservatorism" în privința femeilor, refuzându-le acestora statutul de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
momentului 1918 ca moment al modernizării politice a condiției femeilor. Sofia Nădejdexe "„Nădejde,Sofia" a jucat un rol deosebit de important în feminismul românesc și în lupta pentru drepturile femeilor. Ea a fost nevoită să poarte în revista Contemporanul o dură polemică împotriva conservatorului Titu Maiorescuxe "„Maiorescu,Titu", o personalitate deosebită a culturii române, dar foarte legat de o paradigmă retrogradă în privința femeilor și occidentalizării. A devenit celebră conferința susținută de către acesta la Ateneul Român în 18825, „Darvinismul și progresul social”, în cadrul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
stat-major. Îi trebuiau fonduri pentru un buletin lunar și găsea nimerit ca universitatea să aibă o tipografie și o editură proprie. Ideea de "a lucra", cum pleno titulo, apărea delicioasă fanteziei sale, și accentul ar fi căzut în special asupra polemicii. Numeroase "erori strigătoare la cer", dovezi de neinformație și "neglijență științifică" semnalate în lucrările profesorilor actuali ședeau culcate pe fișele sale fără a fi divulgate, de teama de a nu-și face dușmani în consiliu. Toate aceste disimulații ar fi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
își oferea demisia cu oarecare voluptate, deoarece în opoziție era și mai considerat. Miniștrii îi făceau curte, îi satisfăceau toate gusturile, de teama interpelărilor în Parlament. Cel puțin atunci Pomponescu avea sentimentul de a promova un gen valabil în sine, polemica. Acum, însă, această eră părea cu totul depășită. Parlamentul fusese desființat și Pomponescu nu mai avea altă scenă de manifestare decât Școala de Arhitectură, de unde, potrivit listei din jurnal, nu era cu totul exclus să fie demis, motiv pentru care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
promova valori. Se pare că avem de-a face cu o alegorie.În 1941, G. Călinescu publicase Istoria literaturii române de la origini până în prezent, operă monumentală, de o valoare inegalabilă și inestimabilă, care a dat loc totuși la controverse și polemici violente. Autorul a dat un prim răspuns voalat într-o scrisoare aparent bizară, un pretext dramatic cu acțiunea în China antică, intitulat Șun sau calea neturburată, mit mongol (1943), în care Șun, "muzicant, poet, filozof, agricultor, olar, mânuitor al tuturor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
genere, chiar dacă nu instaurează o poziție pe deplin acceptată, întrebarea cu privire la rolul filosofului în societate fascinează și antrenează găndirea filosofică. Pentru a putea analiza diversitatea interpretărilor, este inevitabil alegerea drept reper a “începutului” problematizării, a “vărtejului inițial” care a determinat polemicile referitoare la identitatea filosofului în raport cu societatea. Din acest motiv, este relevant faptul că prima interpretarea aparține Apologiei lui Protagoras, care sugerează “libertatea și îndreptățirea oricui de a lua cuvăntul înaintea tuturor în chestiuni care privesc pe toată lumea, în problemele care
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
ce caracterizează organizațiile publice constituie frane în punerea în practică a inovațiilor, în măsura în care ea face dificilă însăși decizia de schimbare. În plus, ea se traduce, în mod frecvent, prin non-decizii, a căror consecință este rutină funcționarii și reproducerea acțiunilor anterioare. • Polemicile asupra legitimității Numeroase dezbateri privind legitimitatea rolului statului reprezintă factori paralizanți, care împiedică încă de la inceput orice tentativă de evoluție. Asta face ca toate polemicile să se cantoneze permanent la nivel "macro" (statul, vocația să, misiunile sale politice), neglijându-se
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
în mod frecvent, prin non-decizii, a căror consecință este rutină funcționarii și reproducerea acțiunilor anterioare. • Polemicile asupra legitimității Numeroase dezbateri privind legitimitatea rolului statului reprezintă factori paralizanți, care împiedică încă de la inceput orice tentativă de evoluție. Asta face ca toate polemicile să se cantoneze permanent la nivel "macro" (statul, vocația să, misiunile sale politice), neglijându-se astfel chestiuni precum performanță la nivel "micro". b) Factori structurali • Încetineala birocratica Esență însăși a funcționării birocratice se bazează pe o logică de stabilitate și
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
de produs? [...] Dacă specificul producțiilor culturale este că trebuie produsă credința în valoarea produsului, iar un producător nu poate niciodată, prin definiție, să reușească de unul singur această producere a credinței, trebuie ca toți producătorii să colaboreze, chiar confruntându-se. Polemica între intelectuali face parte din producerea credinței în importanța a ceea ce fac intelectualii." Pierre Bourdieu, în Roger Chartier (coord.), 1993, p. 277. Dezbateri De câțiva ani, teoria lui Bourdieu, de departe cea mai cunoscută și mai predată, este foarte mult
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
având în vedere chestiunea generală de mare importanță, am circumscris lupta pe terenul unei chestiuni speciale. Rațiunea este simplă. Trebuia opusă o asociație unei asociații, trebuiau angajate interese și soldați în armata noastră. Știam bine că între Prohibiționiști și Liber-schimbiști polemica nu se putea prelungi fără a agita și, la sfârșit, rezolva, toate chestiunile morale, politice, filozofice, economice care țin de Proprietate; și întrucât comitetul Mimerel, neocupându-se decât de un scop special, a compromis acest principiu, trebuia să sperăm că
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
C.-F. Chevé, a încercat să le spulbere îndoielile într-un articol asupra lucrării Capital și rentă. Bastiat a răspuns domnului Chevé și a trimis scrisoarea sa Vocii poporului. Atunci maestrul a luat locul elevului: exaltat de succesul recentelor sale polemici cu domnii Considérant, Louis Blanc și Pierre Leroux, domnul Proudhon s-a însărcinat să-l extermine, dintr-o clipire, pe îndrăznețul care se aventura astfel în vizuina leului. Dar, până în acest moment, domnul Proudhon nu avusese de-a face decât
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sistemul monetar până la începutul secolului XX (n. tr.). 46 A se vedea a douăsprezecea scrisoare din pamfletul Gratuitatea creditului (n. ed.). 47 A se vedea Introducerea lucrării Capital și rentă (n. ed.). 48 Lucrare apărută în februarie 1849, pe fondul polemicilor purtate cu Proudhon (n. tr.). 49 Istoric roman din secolul I d.Hr (n. tr.). 50 A se vedea pamfletul Bacalaureat și socialism (n. ed.). Articol apărut inițial în 1849; reprodus după textul din ediția originală în șapte volume a Operelor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ralia însă loviturii de stat a lui Ludovic-Napoleon Bonaparte din 2 decembrie 1851. În cursul evenimentelor din 1848-1849, Adolphe Thiers este un adept al menținerii votului cenzitar și al unui rol semnificativ al Bisericii Catolice în învățământ. El intră în polemică cu liberalii economiști reprezentanți de Bastiat, pe care îi acuză chiar că se fac vinovați de a inspira radicalismul de stânga, polemică la care face referire și textul de față (n. tr.). 52 În momentul în care acest opuscul a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu și un act cărturăresc. Însă de la Andrei pot pretinde și conținut de gândire, nu numai atitudine. Cu ce rămân în pozitiv din articolul lui? Cu un "cunoaște-te pe tine însuți" aplicat indecisului "suflet național"? Nu rămân decât cu polemica. Dacă câștigă, Andrei câștigă, cum se întîmplă uneori la tenis, pe greșeala adversarului, și nu pe lovitura proprie. În articolul acesta se vorbește splendid "contra" și "despre", dar nici o clipă nu se vorbește "în". Și ar fi putut s-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
credeam datori a reflecta acuzările aduse. Fiindcă însă contribuabilul comunal se descopere a fi d. Herșcu Goldner, care în 7 1/2 coloane ale mult ospitalierului Apărător al legii întîmpină notița noastră, credem a putea abstrage cu totul de la o polemică cu renumitul autor al scrisorii către d-rul Tausig. Declarăm că interesul patologic ce ni-l poate inspira nu merge până acolo încît să continuăm cu d-sa o polemică cu totul de prisos. [2 iulie 1876] {EminescuOpIX 143} DE PE CÎMPUL
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întîmpină notița noastră, credem a putea abstrage cu totul de la o polemică cu renumitul autor al scrisorii către d-rul Tausig. Declarăm că interesul patologic ce ni-l poate inspira nu merge până acolo încît să continuăm cu d-sa o polemică cu totul de prisos. [2 iulie 1876] {EminescuOpIX 143} DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["DIN BERLIN SE VESTEȘTE... "] Din Berlin se vestește că în cercurile bine informate de acolo părerea despre Cernaieff și operațiile sale nu este tocmai favorabilă, se crede
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care, în fața cortinei coborâte, fără orchestră și între două lumânări aduse din cabina sa, și-a jucat canțoneta, dând astfel satisfacerea pe care o cerea publicul. Acest incident a fost până și obiectul unei interpelări în Cameră, însoțită de o polemică îndestul de aprinsă și de-o moțiune motivată de trecere la ordinea zilei. [16 ianuarie 1877] TURCIA ["LEGÎNDU-SE DE PROPUNERILE... "] Legîndu-se propunerile de odinioară ale Austro-Ungariei, care se oferise de a mijloci între beligeranții de peste Dunăre, Aleko Pașa (Vogoridi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un gen destul de special. Un pamflet științific? poate că nu, fiindcă genurile sunt cu totul ireconciliabile, dar măcar o știință nereverențioasă, care va ști, la nevoie, să nu umble cu mănuși. Asta nu înseamnă că va sacrifica rigoarea pe altarul polemicii, nici că va fi maniheistă și lipsită de nuanțe. Bineînțeles, primii ei cititori vor fi "specialiștii" în violență și criminalitate, în școală și educație, colegii mei, studenții, cadrele didactice, factorii de decizie. Își propune totuși ca, în afară de aceștia, să intereseze
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
subiectul preferat al operelor celor mai valoroase. Cariera literară a lui Chaucer poate fi văzută ca o încercare de a argumenta problematica feminină, criticii literari au sesizat că pelerinii încearcă să rezolve acea „marriage debate”44 (dezbatere despre căsătorie), o polemică inițiată de târgoveața din Bath, atunci când a declarat ferm, în Prologul ei, că bărbații trebuie conduși de soțiile lor. Boccaccio dedică colecția sa de nuvele femeilor, percepute drept spirite nobile, ce au totuși nevoie de ghidare, de compasiune și de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prin scrierile sale. În pofida tonului moralizator, „în Corbaccio respingerea poftei este imanentă, nu transcendentă, ca și în Amorosa visione convertirea religioasă nu are loc. Dacă putem să vorbim despre o convertire, aceasta este pământească, sau mult mai exact, literară.”1033 Polemica aceasta antifeministă nu trebuie privită ca fiind foarte dură, deoarece ea se înscrie în tradiția misogină a epocii. „Ca și Elegia madonnei Fiammetta, constituie o inversiune a unui cod prestabilit. După cum în Elegie dragostea tragică a lui se transformă în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
epocii este și va rămâne pentru multă vreme platonismul. În vremea lui Plutarh, platonismul se suprapune În bună măsură cu neopitagorismul - de care a fost puternic influențat Ammonios, maestrul lui Plutarh 1. * În tratatul lui Cicero, De Divinatione, găsim esența polemicilor iscate În jurul divinației. E de notat faptul că argumentele pro și contra n-au fost reînnoite și că ne regăsim Între cei doi poli clasici: stoicii, gata să folosească divinația ca pe o dovadă a existenței zeilor providențiali, și, la
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]