3,008 matches
-
Sfîntul Luca al Crimeii de la Spitalul Parhon; singurele trei morminte cunoscute ale unora dintre Apostolii lui Iisus, Petru, Ioan și Toma; în fața tuturor ne plecăm genunchii făcînd un popas în pribegiile noastre. Vă spun eu că și aceste călătorii și popasuri ne îmbogățesc viața, nu numai muzeele, palatele și monumentele diverselor popoare. Fără fărîmele acestea de Dumnezeire în care sufletul își găsește clipele de împrospătare, călătoriile ar fi searbede și fără interes. Or, în timp ce noi ne regăsim spiritualitatea în lăcașurile noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
în putere, înainte de cea mai mare și sper cea mai frumoasă călătorie ce-i este dată fiecăruia dintre noi. CUPRINS Mici amănunte 5 În loc de prolog 9 Ești din țara lui Brâncuși 13 Un florentin ciudat 21 Moise 33 Jackie 39 Popas în Alpi 51 Zi de mai la Samarkand 59 Grupuri paralele 67 A fost o poezie 71 De la musique avant toute chose 79 Rahmat 85 Drujba 89 Imagini indiene 95 Djighiții 105 Un drum în deșert 113 Pe pămînt, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și excursiile in mijlocul naturii sunt pentru școlari adevărate experiențe comportamentale atât in relația cu mediul cât și cu ceilalți copii. Ei invață în mod direct reguli pe care trebuie să le respecte tot timpul : păstrarea curățeniei la locul de popas, interzicerea focului în pădure, interzicerea scrijelirii trunchiurilor copacilor. Educația ecologică este sistemul de valori pe care oamenii și-l dezvoltă și care influențează opțiunile și hotărârile care privesc toate aspectele vieții lor, chiar și pe cele de mediu. Aceasta are
Coronița prieteniei by Inst Bera Mihaela, Şcoala Generală Nr. 9 Hunedoara () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93016]
-
l-au oferit culturii universale în încercarea de a face înțeleasă existența ca totalitate și implicit realitatea socială. Viața. Se cunosc puține date despre viața sa. Originar din Tracia, și-a petrecut dăinuirea pe Pământ în lungi călătorii, întrerupte de popasuri la Atena unde s-a împrietenit cu Pericle. La fondarea orașului Thurioi (444 î. Hr.), lui Protagoras i s-a comandat redactarea proiectului constituției noii cetăți. Din cauza scrierii Despre zei (arsă în public la Atena pentru că mesajul său a fost considerat
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
drumul de car va rămâne ca o mărturie istorică, în timp ce transporturile se vor efectua pe căi mai moderne, mai rapide, mai comode. De această utilitate seculară se leagă și numele localității, care probabil a avut cândva doar unele locuri de popas, chiar o mică cetățuie și un număr limitat de locuitori, capabili să dea asistență călătorilor, cărăușilor, sau în vreme de restriște armatelor ce se îndreptau spre est sau vest pentru cuceriri ori sprijin militar, ce se voia să fie acordat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Ardeal, iar de la Brașov se îndreaptă spre Tîrgoviște, care nu mai era capitală a Țării Românești, parcurgând culoarul Bran-Rucăr. Mai târziu, la începutul secolului al XVIII-lea, Ambasadorul Marii Britanii la Constantinopol, Paget, relatează tot Iorga, "suie pe cursul Dâmboviței, face popas la Rucăr... și trece în Ardeal". Pentru a încheia această incursiune istorică, vom mai aminti biruința lui Brâncoveanu în bătălia de la "Zărnești, sub munte...", după ce domnul muntean "trece prin Bran, cu toată paza imperialilor", cu o săptămână înainte de izbândă. Întorcându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
și a cadrului în care acesta a trăit: Grădina bunicului, Florile din grădina noastră, fără a-și putea dezlipi talentul literar de preocupările profesionale, acestea din urmă avându-și o influență decisivă în povestiri: Excursie cu bicicleta în lunca Siretului, Popas la un monument al naturii, Poiana Vântului. Tot din aceste povestiri transpare și starea sa sufletească dar și fizică: Povestea unui măr bătrân, Stejarul veteran. Simbolic, povestirea de final se referă la Zâmbetul mamei, aceasta constituind un omagiu adus mamelor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de geografie fizică, scrise cu mult talent și măiestrie, unde-și dovedește vocația de adânc cunoscător al tuturor tainelor pământului țării noastre și altor regiuni ale Terrei. A redactat lucrări cu caracter strict științific precum : Geografia fizică R.S.R (1971); Popas în răscrucea Carpaților (1983); Litoralul Oceanului Planetar (1980ă; Meridianele globului (1981); În împărăția nisipurilor (1971); Universul alb (1978) etc. Recomandăm cu căldură studierea acestor lucrări ale profesorului Mihai Iancu de către geografi, cadre didactice, precum și de către publicul interesat de lărgirea orizontului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acestor pâraie. În acelaș timp, omul avea la dispoziție și din belșug, apa și lemnul codrului ce scobora mult în vale sub forma unor pâlcuri de pădure, mai mari sau mai mici. Această primă închegare a durat, sub ochii și popasul Sciților, Romanilor și pașnicilor Slavi (care invadaseră ca o puzderie de oameni stepa Fălciului din Sudă, până la apariția Moldovenilor pe aceste plaiuri (sec. XIII-XIV leaă. Sătui de mers prin codri, în drumul lor dinspre Maramureș, acești musafiri noi, viguroși și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
drum necunoscut iar în căruță părinți mei, alături de noi, cei doi copii. Noi, copiii, eram mereu nerăbdători să ajungem la o destinație, pe când părinții noștri erau preocupați în căutarea unei destinații. Eram în toiul verii din anul 1940, așa că desele popasuri, unele sub cerul liber, nu constituiau probleme pentru noi, copiii, care vedeam în toate acestea un fel de aventură, mai ales că vremea dobrogeană era atunci caldă și senină. Pe parcurs, când eram găzduiți la diferite familii, acestea păreau că
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
ochii străinului de neam și limbă, apropiată și asimilată printr-un continuu proces de mediere, în care distanța între două realități culturale este progresiv micșorată, până la absorbția completă a observatorului în realitatea observată. TOPOS VALAH. DISCURS IMAGOTIPIC Încă de la primul popas pe pământ muntenesc, făcut la schitul Dălhăuți, doar pentru câteva zile, Platon pătrunde într-un spațiu foarte deosebit de cadrul peregrinărilor sale ucrainiene, într-un topos dispus după linii mult mai molcome decât peisajele slave cu care ne-a obișnuit povestirea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
comunitate de alte douăsprezece schituri mai mici, creată în jurul acestuia. El va rămâne în istorie ca starețul Vasile de la Poiana Mărului, iar dintre schiturile păstorite de el, făceau parte în anii 1740 și Dălhăuți, Trăisteni și Cârnu, locurile succesive de popas ale rasoforului Platon, pe timpul celor patru ani petrecuți de acesta în Muntenia. De altfel, starețul Vasile de la Poiana Mărului, sau Vasilie schimonahul, cum este numit în Autobiografie, are un portret realizat în text, remarcabil prin aceea că este construit în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
este încremenit. În atâtea veacuri scurse, ființa orașului a luat înfățișarea unor cercuri mici, circumscrise concentric celui uriaș. În ele conviețuiesc făpturi și mai mici alergând în neștire ca miriapodele inconștient atrase de timpul calculatorului. Doar vulturul măreț face un popas din zborul lui magnific pentru a asculta orologiul din turn. A înțeles și el că până nu cad schelele ceasul horei va rămâne mut. Timpul fizic al orașului se odihnește, doar cel astronomic fixează celui geologic viața între liniște și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
orgă, cutremurându-și fibra cea mai intimă, ridicându-se dincolo de zbaterea efemeră și încearcă un extaz abstract care transgresează impuritatea efectelor. Are senzația că urmărește o ființă intrând nepermis în spațiul ei de rezonanță sufletească. Scuza ar fi că acest "popas" îl face sub razele soarelui ce dau o lumină strecurată vibratoriu precum în poienile textuale ale codrului marelui poet. Cititorul se reculege într-o liniște profundă ca apoi să penetreze geometria discursului, o face cu bucuria smerită a unei stări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
într-o negură stăpână pe gânduri. Doar universul cu năluci și miresme de trandafir și dafin, doar sângele din scoarța copacilor când din clorofilă scad miracolele la încrucișarea clipelor de taină, doar poala cerului în care zboară suratele păsării în popas pe masa lui mai înseamnă idoli cu înfățișarea fulgerului solemn, a focului cu para semnului de întrebare. Și deodată, la fel ca și picătura de apă, cercul din mintea somnolentului înțepenit pe scaun se rostogolește nestingherit în sensul gravitației. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de unicul litoral maritim ce ea posede. Apoi încă, în loc de a-și recăpăta liniștea de care ea încearcă mare nevoie spre a-și restabili puterile, ea s ar vedea pe mult timp încă turburată prin trecerea oștirilor străine, ale căror popasuri militare s ar putea preface foarte lesne într-o reală ocupațiune. Drept e a zice că independența ei se află scrisă în tractat; dară cu fruntariele de la Dunărea-de Jos și de la Mare mai puțin, apoi încă și osândit la o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Așa ne am chinuit până toamna târziu când a venit ordin să ne întoarcem în Costișa. Iar ne-am aranjat căruța cu toate lucrurile și-am pornit spre casă, ca vai de noi. Din când în când, convoiul făcea un popas pentru odihna și adăparea animalelor. Pe Cuțui, câinele nostru drag, l-am pierdut. Nu mai aveam nici puii, ci doar vacile. Tata a plătit iar un cal pentru căruță, căci vacile noastre nu erau obișnuite să tragă la jug. Gazda
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
început evacuarea. Așa că am plecat mai departe, iar în preajma sărbătorilor pascale am ajuns în județul Râmnicu Sărat fiind, de regulă, găzduiți la familii de învățători. În general, este bine să subliniez că pe tot parcursul refugiului nostru localnicii, la desele popasuri făcute, au avut o atitudine prietenoasă, ne ofereau alimente și găzduire. În luna august 1944, atunci când trupele sovietice se apropiau, am pornit din nou în pribegie, poposind într-un sat de lângă gara Cilibia, județul Buzău. Cu toate mesajele comunicate peste
UN REFUGIU “CIUDAT“. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Corneliu Emil Dănilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1679]
-
primea oaspeții invitați la vânătoarea de rațe sălbatice... Când am părăsit chioșcul, i-am mulțumit persoanei care ne-a preparat și servit ceaiul. Cu palmele apropiate în dreptul pieptului și cu o plecăciune, am salutat-o în stil japonez... După acest popas revigorant, am vizitat și restul grădinii. M-au impresionat locurile special amenajate pentru vânarea rațelor, vânătorile de altădată. Peisajul din grădină este rafinat; combinația dintre cireșii înfloriți și restul pomilor este admirabilă. Florile de cireș, scăldate de razele soarelui, oferă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
aruncat un bănuț... În drum spre următorul obiectiv, ne-am oprit la magazinul cu suveniruri de unde mi-am cumpărat un talisman („omamori”). Alex și-a cumpărat mai multe talismane, fiecare cu alt simbol. Deși ne grăbeam, am făcut, totuși, un popas la „mini templul” din incinta grădinii de unde am cumpărat bețișoare parfumate pe care le-am aprins, și le am fixat în nisipul din vasul de aramă. Ne-am purificat în fumul emanat din sutele de bețișoare aprinse de turiști, apoi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
îngustă, urcăm trepte, admirăm peisajul arid și smocurile de iarbă ce s-au încumetat să crească pe el... Vântul poartă mirosul de sulf peste împrejurimi, miasma devenind atât de puternică, de parcă ne apropiem de ținutul lui Hades. În vârf, la popas, am mâncat ouă fierte în izvorul fierbinte de aici. Prin fierbere, ouăle se încarcă cu mineralele aduse din pântecul muntelui, iar coaja li se înnegrește. Pe un afiș sunt scrise următoarele: „cine va mânca un ou „negru” își va prelungi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
cald afară, mi-am răcorit picioarele în apa limpede și rece a râului. Dincolo de râu era pădurea unde se auzeau cântece de păsărele, dar și fâșâitul pinilor când vântul li se strecura printre ace. Am rămas plăcut impresionată de acest popas unde am savurat liniștea, răcoarea și mâncarea foarte bună. Regula casei este de a păși, pe platforma unde servești masa, fără încălțăminte, așa că ne-am conformat. Vis-à-vis de acest restaurant se află un magazin unde se găsesc prăjiturele „Omochi”, din
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
lucru, dar ghidul ne-a spus că și în China antică se practica acest mod de îngrășare naturală a pământului cultivat. După atâtea ore de plimbare, prin trecutul istoric al Japoniei, ne-a cuprins foamea și oboseala, simțind nevoia unui popas. Cristina și Alex ne propun să mergem la „SaizeryaDennys”, unde se găsesc meniuri pe gustul fiecăruia. Chiar și pe gustul delicat al lui Alex. „Saizerya” este un local luminos, vesel chiar, cu separeuri. Am început masa cu două supe fierbinți
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
ai aruncat pietre. Unda limpede se Înroșea Încet, Încet. și nu mai erau decât sânge și țipete de groază. * * * Călărise zi și noapte spre miazănoapte. Trecuse Dunărea pe podul umblător și neliniștea Începuse să-l cuprindă ca o boală. Pe la popasuri, oamenii povesteau Îngrijorați: alte puhoaie de barbari năvăliseră jefuind și distrugând totul În calea lor. Se știa de la puținii care scăpaseră că erau galbeni la chip, cu ochi pieziși, că purtau mustăți mari ca niște semilune În jurul gurii cu buze
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de râu lângă porți. Aveam să aflu că prelucrate, se foloseau pentru ornarea temeliilor sau pentru pietruirea căilor de acces din gospodării. Înainte ca șoseaua să intre în pădure, apăru hanul Braniște despre care știam că fusese locul preferat de popas al lui Sadoveanu, pe când hălăduia pe acolo. Mi-am potolit setea cu o apă minerală la local, căutând - frără succes - semne ale trecerii pe acolo a scriitorului. Mergeam printre brazi înalți, pe munte în sus, și-mi testam rezistența fizică
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]