5,805 matches
-
gazetei este redactată de D.C. Ollănescu-Ascanio, cronicar circumspect și obiectiv al spectacolelor Teatrului Național din București, D.D. Racoviță- Sphinx, Șt. C. Michăilescu (Stemil), V.D. Păun, Bonifaciu Florescu, G.I. Ionnescu-Gion, de un Fedru și un Pseud-d’Onim, ultimii doi relevabili în postura de comentatori ai vieții culturale și teatrale. Mihai Eminescu figurează în 1888 cu două articole politice. R.Z.
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
meditația extinzându-se la scara timpului cosmic, a spiritului, a Marelui Sens ce preexistă lumii. Este reconstituită tradiția imnurilor orfice (sunt invocați Musaios și Oiagros), regresiunea spre vremurile arhaice ale inițiaților continuând în Zamolxis (1988). Aici rapsodul se află în postura preotului ce oficiază în templul cuvântului și preia suferințele celorlalți. Școala de poezie (1989) e un elogiu adus cărții și poeziei, la originea căreia se află cuvântul ce „precede lumea”. Volumul Morena (1991) este prezentat de autor ca recuperare a
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
în preziua marelui cataclism mondial conduce la înregimentarea unor scriitori despre care, în genere, se va afirma ulterior că au slujit dictatura carlistă. E vorba de poeți precum Al. A. Philippide, Vlaicu Bârna, Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, care apar în postura de comentatori literari, un număr întreg (18/1938) fiind dedicat, din perspectivă culturală, morții lui Octavian Goga. Radu Boureanu ia un interviu lui Ion Minulescu, iar în numărul 125/1938 se consemnează pe larg solemnitatea dezvelirii unui bust al lui
ROMANIA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289344_a_290673]
-
analizându-se necruțător, în dorința de a se autoperfecționa. Auster până la puritanism, zbuciumatul lasă din când în când să i se întrevadă firea de un cotropitor senzualism. E loc, desigur, și pentru meditații despre soartă, fericire, moarte - diaristul având, dincolo de postura livrescă, de inspirație byroniană, un sentiment acut al morții. Se simte, în acest jurnal, o tensiune a sentimentului patriotic, pașoptistul asumându-și cu un soi de fanatism sarcina de „propagandist revoluționar”. De memorialistică țin și însemnările De la Paris la Stambul
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
atitudinală) și exterior (valoare obiectivă) dispare, delimitarea atitudine/valoare (interiorizată) devenind mai greu de realizat. În versiunea lor de valori însușite de indivizi, acestea se situează în aceeași zonă a latentului, a virtual-subiectivului ca și atitudinea. Dar, chiar în această postură, între valori și atitudini se pot stabili anumite distincții. În concepția lui M. Rokeach (1973), diferențele ar decurge în primul rând din faptul că o atitudine se referă la un complex de convingeri (beliefs) față de un obiect sau o situație
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de a comunica prin emoții și de a se manifesta empatic (semnalată și de Charles Darwin) este cea responsabilă pentru cooperare și coeziune la mamiferele superioare, incluzând aici și ființele umane. Simțind frică și durere, animalele superioare, prin expresia feței, postura corporală, sunete și alte indicii, se strâng laolaltă în fața pericolelor de tot felul. Selecția naturală a favorizat astfel formarea grupurilor. Determinismul genetic apare, așadar, mai degrabă mediat prin manifestări emoționale. Poziția sociobiologistă pare puțin convingătoare, mai ales când se pune
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acompaniată de metacomunicare, ceea ce înseamnă că, pe lângă mesajele propriu-zise, se transmit și semnale adiacente, ce consolidează informația oferită și fac posibilă înțelegerea ei mai corectă și rapidă. Aspectul metacomunicativ este dat de comportamentul nonverbal (expresia feței, mișcările oculare, gesturile și postura corpului), dar mai ales de cel paralingvistic (tonul vocii, pauzele, fluența), care nu se referă la conținutul celor spuse, ci la felul în care sunt spuse, dar care, astfel, oferă prețioase informații despre vorbitor și despre caracteristicile conținutului informațional (credibilitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sarcină, și relațional, după cum poate fi neglijent în ambele sensuri. Sunt posibile, evident, și alte combinații: moderat orientat în ambele direcții, puternic orientat spre îndeplinirea sarcinii, mai puțin preocupat de oamenii din subordine (relațional), și invers. Teoretic, cea mai ineficientă postură este a liderului cu scăzută preocupare atât față de sarcină, cât și față de oameni, ceea ce este confirmat și empiric. Acest tip de lider, semnificativ asociat cu stilul laissez-faire, nici nu poate, în general, rezista mult pe poziție. În schimb, teoretic și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai mare atenție și indicării sponsorului sau a beneficiarului: „De multe ori, institutele sau oficiile de sondaje menționează doar denumirea instituției lor, ceea ce nu este chiar onest, dacă ne gândim că cel puțin o parte din public, atunci când este în postura de consumator de informație, ar dori probabil să știe mai mult, pentru a interpreta acuratețea și valoarea rezultatelor prezentate” (p. 208). La opt ani după această observație, se poate remarca că și în practica românească de inserție a datelor de pe urma
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și un „stagiu” la ocnă, prin 1672, solidar cu familia prigonită de Grigore Ghica), precum și știința sa de carte, de un nivel apreciabil. Iorga nu a produs temeiuri deosebite în sprijinul supoziției sale, dar L. a fost acceptat în această postură printr-un soi de consens, de mai mulți cercetători (C. Giurescu, Dimitrie Onciul, Sextil Pușcariu, C. C. Giurescu, N. Cartojan). Ipoteza s-a instalat (ultimul ei adversar însemnat a fost P. P. Panaitescu, în tratatul academic de istorie a literaturii române
LUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
perioade de gravă criză, în care boierii moldoveni și cei venetici se angajează în turniruri fals principiale, contradicțiile de fond trebuind căutate în situarea cât mai avantajoasă pe scara profitului imediat și substanțial. Anița, femeie de condiție modestă ajunsă în postura de favorită a domnitorului, este un personaj de excepție, care se pliază stării de compromis pentru a putea îmblânzi măcar în parte soarta ingrată a celor dintre care se ridicase. Duplicitatea devine arma de apărare cea mai eficace împotriva marilor
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
reprezentative pentru mentalitățile postcomuniste. Autorul evită însă un potențial tezism sociologic, lăsând pe seama personajelor filtrarea reflexivă a evenimentelor și extinzându-și observația pe o plajă caracterologică diversă. Dar, oricare ar fi pretextul epic al povestirilor - un grup de studenți în postura de „pețitori” ai câinelui Leuțu’ în Eroi și eroi, un psihotic care își inventează o viață conjugală bogată cu o femeie care îl ignoră în Cinci, cinci și jumătate, un bătrânel cam zurliu care folosește umplerea buteliilor ca modalitate de
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
emițătorului, care au impact asupra structurii cognitive a receptorului (străinul care acceptă recomandările unui localnic, informațiile din ziar etc.). O astfel de putere este determinată de contextul situațional și instituțional, pentru că, prin definiție, receptorul nu este, în mod normal, în postura de a evalua corectitudinea informației primite. Cadrul didactic beneficiază în mod tradițional de o astfel de putere; totuși, se cuvine să remarcăm că, în societatea actuală, aceasta tinde să se nuanțeze extrem de mult, deoarece elevul/studentul vine în câmpul comunicării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
echitabilă decât una de superioritate. Problema este că superioritatea nu este întotdeauna vizibilă direct, și uneori este percepută ca atare de receptor, chiar dacă emițătorul nu a intenționat sau nu a conștientizat aceasta (spre exemplu, dacă cineva are de realizat - din postura de lider - o activitate cu grupul său și acea activitate este foarte importantă, este posibil să încerce să rezolve foarte multe dintre sarcini singur; această atitudine poate fi percepută ca superioritate de către ceilalți membri); 6) sistemul siguranță-provizorat: - certitudinea sau dogmatismul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dreaptă). - „limbajul” trupului (gesturi, mișcări, poziții) reprezintă o sursă importantă de informații în special pentru profesor, care poate să primească astfel o bază informațională și de feedback extrem de importantă. T.K. Gamble și M. Gamble divid limbajul trupului în două subsisteme: postura și gesturile. Scheflen (apud Cross, 1974, p. 89) propune trei dimensiuni ale limbajului trupului: punctele sunt reprezentate de schimbări ale mișcării capului, expresia facială și mișcările mâinilor, pozițiile sunt reprezentate de schimbarea posturii în timpul conversației, iar prezentarea include întregul comportament
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Gamble divid limbajul trupului în două subsisteme: postura și gesturile. Scheflen (apud Cross, 1974, p. 89) propune trei dimensiuni ale limbajului trupului: punctele sunt reprezentate de schimbări ale mișcării capului, expresia facială și mișcările mâinilor, pozițiile sunt reprezentate de schimbarea posturii în timpul conversației, iar prezentarea include întregul comportament nonverbal, cuprinzând intrarea și plecarea din sala de discuții. Putem dimensiona aceste trei segmente ale comunicării nonverbale acordându-le la ceea ce Moore denumește „mișcarea” profesorului, element de captare și stabilizare a intereselor instructiv-educative
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să existe nici un fel de comunicare verbală. Se vor discuta implicațiile pe care le are fiecare dintre cele două forme ale comunicării asupra celeilalte. 7. O adaptare pe care am efectuat-o după T.K. Gamble și M. Gamble (1993) în ceea ce privește postura presupune divizarea întregului colectiv de cursanți în grupuri de câte trei persoane, o persoană jucând rolul de fotograf, iar celelalte două reprezentând modelele. Acestea din urmă vor fi dispuse într-o varietate de relaționări în care vor avea anumite posturi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vor trebui să alcătuiască un continuum de la ineficiența comunicării spre eficiență și să încerce să transforme bariera într-un element pozitiv (figura 15). Figura 15 2. De multe ori, când suntem într-o situație de comunicare, ne aflăm într-o postură mai mult sau mai puțin inconfortabilă din cauza unor bariere care ne împiedică să comunicăm eficient. Pentru a depăși o astfel de senzație, faceți următorul experiment: scrieți pe o foaie de hârtie toate nemulțumirile pe care le aveți legate de faptul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
scurți, dar, pe de altă parte, să fie în consonanță cu ceea ce așteaptă audiența de la poziția ocupată ca vorbitor - un profesor universitar nu poate merge în tricou și pantaloni scurți la cursul cu studenții, chiar dacă studenții săi sunt îmbrăcați astfel), postura (trebuie să imprime dinamism), gesturile (de obicei, în vorbirea publică sunt folosite gesturile - cea mai bună cale pentru a controla sublinierea mesajului prin gesturi este de a ține discursul privindu-vă într-o oglindă), expresia facială (nu trebuie să arate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
complet diferite de a sa. Iată de ce vom sesiza, încă din această introducere, că în fapt conflictul este inevitabil; mai mult, nu numai că nu putem să-l ocolim, dar în cele mai multe cazuri, potențat și controlat, acesta se află în postura de a îmbunătăți simțitor implicarea cursanților, motivația pentru învățare și - în ultimă instanță - eficiența învățării și activității propriu-zise. Totuși, se cuvine să nu tragem prematur o concluzie într-o asemenea măsură categorică. De aceea, o întrebare care ne va traversa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de abordare o are în declanșarea, ca și - paradoxal - în aplanarea conflictelor este multiplă. În acest sens, un conflict care apare în procesul de tratare a informației potențează ponderea cognitivă a respectivului fenomen. Această deplasare de accent pune individul în postura de tehnician al comunicării, o comunicare care îmbracă mult mai specific atributul utilității. O importantă dimensiune a conflictului care are consecințe pozitive este acțiunea de modelare. Apariția modelului induce centrări uneori în totală neconcordanță cu cele ale modelatului. Însă acest
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
masă sau chiar dacă păstrăm masa dreptunghiulară. Similar, în practica mea cu managerii am observat că dacă aceștia provin de la companii diferite și le solicit alegerea unui lider pentru grupul respectiv, oricare dintre ei ar dori să se afle în această postură - motiv pentru care, pentru a rezolva acest dezacord, propun ca liderul să fie propus prin rotație - astfel conflictul nu mai apare din această cauză. Cea de-a doua fază, a confruntării, conține la rândul ei: - intensificarea obligațiilor; - construirea tensiunii; - formarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
obicei, aceste persoane sunt ușor de sesizat înainte de a se trece la activitatea de grup. Ce își doresc ele mai presus de orice? O să observați că este vorba despre statutul de lider. De aceea, de obicei noi le numim în postura de moderatori ai grupului (dacă ar fi altcineva ei ar avea reacții distructive pentru grup), dar după ce le explicăm că ei sunt „șefii” ori „punctul central” alactivității le explicăm și rolul de moderator (anume că nu va aduce contribuții de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dacă acest rol nu li se potrivește sunt liberi să renunțe la rolul de „șef”, și astfel vor putea, ca simpli membri să spună ce vor și cât vor. Experiența ne arată că nici unul dintre ei nu va renunța la postura respectivă, și astfel vom putea să le cerem să fie mai ponderați în agresivitatea exprimării; - atunci când cineva greșește, moderatorul îi spune că trebuie să detalieze pentru că nu s-a înțeles punctul său de vedere; dacă discuția ajunge într-un punct
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu Curteanul pentru a obține poziții de forță. Într-un conflict, ei sunt catalizatori ai acestuia; totuși, nu participă la conflicte pe care nu doresc să le câștige. Nu sunt plăcuți, dar sunt respectați. În unele organizații, Subminatorul acționează în postura de coaching al proaspeților manageri. A. Cardon (2002) a observat în realitate cazuri ale unor astfel de persoane (un manager mai vechi care juca rolul de consilier oficial) având funcția aproape oficială și acceptată de toți de a-i ajuta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]