4,003 matches
-
-vă de mîncați cărnuri grase și beți băuturi dulci, și trimiteți cîte o parte și celor ce n-au nimic pregătit, căci ziua aceasta este închinată Domnului nostru; nu vă mîhniți, căci bucuria Domnului va fi tăria voastră." 11. Leviții potoleau pe tot poporul zicînd: "Tăceți, căci ziua aceasta este sfîntă; nu vă mîhniți!" 12. Și tot poporul s-a dus să mănînce și să bea. Și au trimis cîte o parte și altora, și s-au veselit mult. Căci înțeleseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
de foc să le lumineze noaptea drumul, pe care aveau să-l urmeze. 20. Le-ai dat Duhul Tău cel bun, ca să-i facă înțelepți; n-ai îndepărtat mana Ta de la gura lor, și le-ai dat apă să-și potolească setea. 21. Patruzeci de ani, ai avut grijă să-i hrănești în pustie, și n-au dus lipsă de nimic, hainele nu li s-au învechit, și picioarele nu li s-au umflat. 22. Le-ai dat în mînă împărății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
băieții în chestiuni de seamă leit cu păstorul sufletesc al satului, de unde s-ar vedea edevărul despre vinul puterea-ursului, pe care preotul continua să-l utilizeze atât în scopuri religioase, cât și în altele, cu mult mai mirene. Ca să mai potolească ceva din vorbele care circulau pe seama lui, popa s-a gândit că n-ar fi rău să-i mai vină pe lume încă unul sau doi moștenitori, așa, ca să priceapă satul că el își iubește, încă, preoteasa, abia trecută de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
fost luați, după vorbele astea, la raion sau regiune. Unii s-au întors după câteva zile. Câțiva, însă, sunt și acum plecați, nimeni nu știe unde și pentru cât timp). Titi vorbește tare, deși popa-l roagă să-și mai potolească glasul. Însă copilul nu prea reușește, timbrul său mult prea sonor îi joacă feste. Uit că este păcat să ascult spovedania altcuiva, că numai preotul are dreptul și datoria s-o facă și încep să trag cu urechea... “Ia zi
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
o mai sperie și pe Sylvie. Ea n-avea ce să-i spună. Dacă s-ar fi întâmplat ceva rău, i-ar fi spus-o ieri-seară. În plus, dacă-l prindea că folosește mobilul într-un loc public ca să-și potolească o stare de nervozitate, n-avea să-l mai slăbească niciodată. Chelnerița îi aduse ouăle cu cârnați. —Ai spus că vrei pâine albă, nu-i așa, dragă? Weber dădu din cap. Din câte ținea minte, nu fusese deloc vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
transformându-se în Mark, Mark cel de pe vremuri, sub ochii ei îngroziți. Am belit-o pe-aicea, așa că gagiu’ tău, Danny, se gândește la Alaska. Ea se așază pe un scaun, lângă el, cu brațele încrucișate pe piept, ca să le potolească. — Da. Am auzit. — Își face rost de-o nouă slujbă. O să stea toată vara cu cocorii, pe teritoriul lor de împerechere. El clatină din cap în fața enigmei tuturor ființelor vii. —A terminat-o cu noi toți, nu-i așa? Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dat cu Nona în cărucior și cu Mira în spinare, în scăunelul-rucsac, a izbucnit în rime batjocoritoare : „Uite-o pe asta : unu-n mață, unu-n brață și unu de poale s-acață !“, până ce femeia lui, mai empatică, l-a potolit : „Las-o, amărâta, că-i destul de bătută ea de soartă!“. Așa că varza din imaginea mea începuse să se ofilească și să fie mâncată de melci : nu știu dacă eram mai degrabă uluită sau ultragiată de faptul că aceiași oameni care
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
mână și mă ridică deasupra capului, ca în desene animate, apoi mă aruncă de-o parte și de alta, cu viteză și fără prea mare efort. Simt că am încurcat-o, că n-am ce face și încerc s-o potolesc cu vorba bună. M am trezit râzând în hohote, locuiam încă în Universal cu Cla, eram însă cu bagajele la ușă, cu o seară înainte tocmai ne luaserăm adio de la Bil și Irina, de la Adela și David, de la toți amicii
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
aduce la alăptat numește zâmbetul Dorei grimace, strâmbă tură... Am făcut mari eforturi de obiectivare, civilitate, politețe ca să nu urlu ! Și apoi alte serioase eforturi de voință să nu-mi înșfac copilul și să fug acasă ! Acasă ? Cla m a potolit, mi-a explicat rațional, ca întotdeauna, că e bine să fie protejată dacă ne dă prin cap s-o botezăm în România. Să-i ferească însă Dumnezeul lor catolic cantonal să facă Dora vreo reacție la vaccin ! Acum stau îmbufnată
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
adăpost nouă, celor lipsiți de adăpost, celor care n-aveam o ușă la care să batem, celor care nu găseam alinare și goneam veșnic hăituiți pe străzile vieții? Oare nu ne-ai oferit merindele tale amare cu care să ne potolim foamea ce se preschimba În nebunie din pricina hranei cu care se hrănea, oare nu ne-ai oferit un țel către care am năzuit veșnic și pe care niciodată nu l-am atins - siguranța, liniștea după care au tînjit inimile noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Fräulein... le-o fi... luat... de la... și se Înăbușă de rîs. — Otto! Nu ți-e jenă! Taci odată! țipă femeile. — Amintire... din... bătrînul... München! Îi replică prietenul său și tot grupul se cutremură de rîs din nou. CÎnd se mai potolesc puțin, un bărbat din grup Începe să spună cu glas strident și șovăielnic, În timp ce-și șterge ochii din care-i șiroiesc lacrimile: Spune-i... Elsei... și glasul i se frînge Într-un chicotit subțire, e nevoit să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
stîrnește un hohot de rîs imens, marcat pe ici, pe colo de plesnetul palmelor peste coapse și pe genunchi și chicote ascuțite. — Măi, al dracului...! exclamă cu admirație un ascultător cînd izbutește să-și tragă sufletul. Cred că o să se potolească un timp! Povestea despre „catîrul sănătos și pricina chioară“ a avut Într-adevăr mare succes, căci oamenii sînt mari amatori de astfel de snoave și expresii care se răspîndesc rapid printre toți locuitorii. Pot ajunge chiar la rangul de proverb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mi-am zis că-i de datoria mea să-i scriu lui John Beals și să-i arăt că nevastă-sa se poartă necuviincios și-i trimite scrisori unui bărbat Însurat și că-i treaba lui, ca soț, s-o potolească. Ei, și-atunci a venit o scrisoare, ce să-ți spun, cum n-am mai văzut În viața mea. Îi spunea că i-am scris soțului ei și-l blestema cum nici cu gîndul nu gîndești și zicea: „Dacă știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nimănui prin minte c-ar fi făcut ce nu se cuvine, dar ea a-nceput sa țipe și să urle ca o nebună. „Bun, copilul e zdravăn și sănătos“ - a zis doctorul - „dar dacă nu faceți ceva ca s-o potoliți pe fata asta, foarte curînd o să rămînă copilul fără mamă.“ „Ei, las’ c-o potolesc eu“ - zice Amanda - „sau aflu care-i pricina“ - și se duce drept În dormitor și se-așază lîngă fată: „Ascultă, n-ai nimic, iar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sa țipe și să urle ca o nebună. „Bun, copilul e zdravăn și sănătos“ - a zis doctorul - „dar dacă nu faceți ceva ca s-o potoliți pe fata asta, foarte curînd o să rămînă copilul fără mamă.“ „Ei, las’ c-o potolesc eu“ - zice Amanda - „sau aflu care-i pricina“ - și se duce drept În dormitor și se-așază lîngă fată: „Ascultă, n-ai nimic, iar eu n-am de gînd să-ți mai rabd mult mofturile.“ „Vai de mine, am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
că s-a trezit toată casa și-au ieșit să vadă ce s-a-ntîmplat, și-a venit femeia În cămașă de noapte și-a bătut la ușă, tremurînd, și frîngîndu-și mîinile. „Vai de mine, doamnă Grant“ - zice - „faceți ceva ca să-l potoliți că mă nenorocește... Du-l de aici, În viața mea n-am avut așa ceva În casă“ - zice - „și dacă se află, mă fac de rușine...“ și pe copii, cei doi băieței, i-a trimis sus, pe acoperiș, și de-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
tău - „și-acum, ca niște bestii crude, afurisite și sîngeroase ce sînt, stau acolo și pun la cale moartea mea.“ Ei, dacă mai zicea ceva, ne băga pe toți În bucluc. Luke l-a zgîlțîit odată și i-a zis: „Potolește-te că, de nu, ajungi la pușcărie. Ne-ai făcut destule belele“. „Nu, uite ce-i, domnule căpitan“ - i-am zis polițistului, că mi-am dat seama că trebuie să-l iau cu binișorul - „a fost o mică neînțelegere, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
era decît o pivniță veche, cu bălegar pe jos, care fusese odinioară un fel de grajd. Ei, asta a fost scăparea lui Hensley: a spus că a coborît ca să stea de vorbă cu el și să-l lămurească să se potolească, iar povestea lui a fost că McLendon a luat o potcoavă veche, aflată prin preajmă, și, cînd a intrat el, McLendon s-a aruncat asupra lui și-a vrut să-i spargă capul cu potcoava. Așa că, după spusele lui, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mi-a plăcut niciodată mutra ta. Ia mai bine șterge-o, cît mai ești pe picioare“ - zice. „Bine, mă duc“ - a zis John. „Nu vreau să am necazuri cu voi, voiam doar să vă spun că-i bine să vă potoliți, de dragul nevestelor și copiilor voștri, dar, dacă așa vreți voi, mă duc.“ Și se spune că s-a-ntors cu spatele la ei și tocmai pleca cînd l-a Împușcat Ed Mears, s-a Întors spre Lawrence și i-a spus cu un zîmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sunt mai rezistente la o astfel de călătorie pe căldură mare pentru că își fac provizii de apă în cocoașa lor. Oamenii n-au cocoașă, ei caută disperați o oază, adică un loc cu ceva verdeață și ceva apă. Să-și potolească setea și fierbințeala. Dar oazele sunt rare în Sahara, pentru că Sahara e un imens pustiu. Are însă o poveste pustiul ăsta. Nu-i basm, e o poveste adevărată despre o grădină pe care zmeii au transformat-o în deșert. Mă
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
câte una, nu pe toate deodată, pe gresia din bucătărie. Una, cea cu apă, mă amețește. Apa ei se clatină așa de tare când o mișc că mereu îmi vine să pun o labă hotărâtă pe marginea farfuriei, ca să se potolească, dar am constatat că, de câte ori fac asta, apa se varsă pe jos sau pe mine. Celelalte două farfurioare, una mai în vârstă - a făcut parte dintr-un serviciu de cafea de pe vremuri - și o alta minoră, care nici nu știe
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Are dreptul să fie deștept și atent la ce spun atât prietenii cât și dușmanii. Brr, m-am scuturat de zmei. Gata! ...Dar ce se întâmplă, oare, acum? Gălăgia zmeilor se aude tot mai slab. Nu, ei nu s-au potolit, doar că sunetul e tot mai slab și ajunge din ce în ce mai greu la mine. Acum nu mai aud nimic. Îi văd însă. Par veseli. Zmeoaica Lăcomia le-a dat fiecăruia câte ceva și nu știu ce anume. Dar, ia priviți
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
da ocol mesei, și, când vă spun numele, sau vă arăt cu degetul, spuneți-vă părerea, sau faceți propuneri în legătură cu această situație. Era evident o persoană care avea să fie prima pe această listă a părerilor directe; și Gosseyn, după ce potoli protestele împotriva acestei pierderi de timp, îl numi: - Președintele Blayney? spuse el. Șeful ales al continentului Americii de Nord spuse: - Mă aflam din nefericire, singur în biroul meu când am simțit acea senzație ciudată. Și, în momentul următor, m-am trezit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
predicare, iar predicarea, din cuvântul lui Cristos” (Rom 10,13-17). Într-o ultimă sinteză, voind să rezumăm importanța și mai mult esențialitatea Cuvântului, vom spune, cu un rozariu de simboluri oferite tocmai de Sfânta Scriptură, că el este: - apa care potolește setea cea mare a omului după fericire (cfr. In 15,34); - alimentul care satură orice dorință după dreptate ( cfr. In 6,35); - lumină pentru pașii, plini de bucurie sau plini de suferință, ai existenței umane (cfr. Ps 118, 105; Pr
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
marea primordială”, „abisul”) sau printr-un pluralis tantum, măyîm („ape”, cf. Ps 104,6-9). Toate aceste texte cu un clar colorit mitologic îl descriu pe Yhwh, creatorul ceresc, ca învingător definitiv împotriva tuturor puterilor mării: „Tu stăpânești trufia mării, tu potolești frământarea valurilor ei” (Ps 89,10); „Tu ai despicat marea cu puterea ta, ai sfărâmat capetele monștrilor în ape” (Ps 74,13); „Au înălțat râurile, Doamne, au înălțat râurile glasul lor, au înălțat râurile vuietul lor. Dar mai puternic decât
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]