3,904 matches
-
aș spune că e un descendent care a degenerat într-o stare primitivă. Corl se opri la câțiva pași de ființele cele mai apropiate. Nevoia de id era din ce în ce mai imperioasă. Gândurile i se învălmășeau, târându-l parcă spre marginea unei prăpastii. Avea senzația că tot trupul îi e scăldat într-un lichid vâscos, iar vederea, din ce în ce mai tulbure. Oamenii se apropiaseră de el și-l priveau, curioși. Corl le vedea buzele mișcându-se în căștile transparente. Mesajele pe care le schimbau între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
și nici să nu mă apropii de dumneata. Așa e? Fata încuviință din cap. - Dușumeaua, pereții, toate mobilele - de fapt întregul magazin - sunt făcute din materiale rău-conducătoare de energie. McAllister avu senzația că merge pe o funie întinsă deasupra unei prăpăstii fără fund. - S-o luăm de la început, zise el. De unde ai știut dumneata și de unde a știut tatăl dumitale că nu sunt... făcu o pauză înainte de a rosti formula aceea ciudată... că nu fac parte din epoca aceasta? - Tata v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Se uită lung la el. - Spune, domnule general, de cât timp e nevoie? Acesta vorbi cu glas aproape rugător: - Doamnă, acordați-mi răgaz măcar până la sfârșitul anului. Jur că starea de confuzie generată de dezertări ne-a adus în pragul prăpastiei. Momentan, ea uitase de dezertări: - Și i-ați capturat pe unii dintre acești ofițeri? - Pe unii da, spuse șovăielnic generalul. - Vreau să mi se pună la dispoziție unul pentru a-l interoga chiar în cursul acestei dimineți. Generalul Doocar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
respirația. Și? Unde venise? Parcă adormise pe puntea unei vechi corăbii de lemn și atunci se trezea în larg, fără să-nțeleagă încotro merge. Când Godun îi deschisese ușa mansardei, fusese luat de leșin, ca și cum ar fi stat deasupra unei prăpăstii: era o cutie ca de instrument muzical, lambrisată cu fag, cu pereții presărați cu tablouri. Dar se asemănau prin ceva: Godun prefera scenele de ospăț și naturile statice și tot astea îi plăceau și lui. Doar că gazda își împânzise
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
dulci și moi icoane 28 {EminescuOpVI 29} (170) Împle văile de lacrimi de-un sclipit împrăștiet Când în cârduri cuvioase sus pe cer se mișcă - ncet. Înrădăcinată-n munte cu trunchi lung de neagră stâncă, Repezită mult în aer din prăpastia adâncă, A-mpăratului cel roșu stă măreața cetățue, (175) Poalele-i în văi de codri, fruntea-n ceruri i se sue. Și prin arcurile - nguste făclii roșii de rășină Negrul nopții îl pătează cu bolnava lor lumină, Rănind asprul întuneric
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
când cu amăgirea te birue, ca și când ți-ar lega și mînile și ochii. 229 O mie de ani, ca ziua de ieri. 230 Ca apa din munți, când curge la vale, cade din piatră-n piatră, prin văi și prin prăpăstii cu spume și beșici vîjîește și plesnește. 231 Ca apele, ce se varsă din munți, împle văile de pietre. 232 Ca apele, ce după ce se varsă, s-adună iarăși la matca lor. 233 Ca o viitură de apă, ce repede
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
409 {EminescuOpVI 410} De una ca mine Ce ți-am slujit bine, Ah, amoriu, amoriu, Făr de agiutoriu. Nu-i găsi ca mine Să-ți slujască bine Ah, amoriu, amoriu Făr de agiutoriu. 35 Prin pustii, prin munți selbateci, Prin prăpăstii, râpi, ponoară, Prin drumuri cu stânci țesute Unde sunt spre leac isvoară; Acolo unde natura, Cu a sa mână măreață Răspîndit-au în tot locul Bucurie și viață; Acolo falnicul brad Se înnalță cu trufie, Acolo smeura, mura Au a lor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
tare pleoapele și se sprijini de Azimioară. ― Au măști la ei! Cum dracu'?! comentă stupefiat locotenentul. ― E diabolică! Diabolică!! ― Ce facem? ― Ia legătura cu Ciobanu. Simți căutătura fixă, fierbinte a locotenentului și avu brusc impresia că se află pe marginea prăpastiei. Privea jos, amețit, incapabil să reziste tentațiilor adâncului. Își scutură umerii și rosti sec, cu respirația tăiată. ― Ești un trăgător bun. Și Ciobanu. Îi lăsați să se apropie. La zece metri de avion, foc simultan! Pe Azimioară îl trecură nădușelile
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
DIN PLUTON ȘI-I SPUSE SEC: \ NU FACEȚI VREUN GEST NECUGETAT, DOMNULE JONES ARSENAL. AR FI MAI BINE SĂ VENIȚI CALM CU NOI. \ JONES, SPUSE HEDROCK. ȘOCUL FĂCU ACEST CUVÎNT SĂ RĂSUNE LINIȘTIT, APROAPE BLÎND. ȘOC ȘI UȘURARE. O CLIPĂ, PRĂPASTIA DINTRE PRESUPUNEREA SA INIȚIALĂ ȘI REALITATEA DOVEDITĂ ACUM I SE PĂRU PREA MARE PENTRU A O SĂRI FĂRĂ VREUN EFORT DE VOINȚĂ SUPRAOMENESC. ÎN SECUNDA URMĂTOARE ÎȘI RECĂPĂTASE STĂPÎNIREA DE SINE ȘI ELIMINASE DEJA ÎNCORDAREA. PRIVIREA LUI SE ÎNDREPTĂ FULGERĂTOR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
el speranță. Acum nu mai avea. Înfrunta criza, produsul unei forțe științifice pe care crezuse că o poate stăpîni. Dar nu era așa. Devenise încă un element al unui tipar întreg de tehnici de o exactitate superbă care căscaseră o prăpastie tot mai mare între amenințarea lor clară față de persoana lui și capacitatea sa de contracarare. Încercările lui de a-i convinge fură înfrînte. Viața lui depindea acum de unele evenimente care aveau să se producă de la un moment la altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
din stațiunea de munte, copiii îl întrec pe cel care se socoate un schior dintre cei mai redutabili. Rivalitatea sportivă se transformă în pretext al aventurii atunci când inginerul Legrand este angajat de maharajah spre a construi un pod peste o prăpastie, în Gopalul natal. Ca în atâtea rânduri, arta lui Hergé oferă thriller-ului elementele sale familiare. Le va fi dat inginerului Legrand și copiilor săi să înfrunte conspirația pe care naivul rege al Gopalului o ignoră. Puternică și tenebroasă, alianța
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
dovedit, într-adevăr, hotărâtoare. Ea m-a îmbrîncit să înaintez, mai departe decât vroiam, pe drumul confruntării cu tata; un drum aspru, dificil pentru amândoi, care nu putea să se termine decât prost. Sub puntea ruptă, s-a căscat o prăpastie pe care timpul n-a făcut decât s-o lărgească. De ce? Lucrurile au fost desigur mult mai complicate. Eu le simplific pentru a le înțelege cât de cât. Îmi spun prin urmare că prea semăna Dinu cu un înger, ca
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ieșit din comun, pe măsura ambițiilor mele și nopți la rând mi-am dorit din tot sufletul să fiu la înălțimea unei vinovății atât de importante. Fără voia lui, tata aruncase o sămânță care a rodit, adâncind și mai mult prăpastia dintre mine și el. După povestea cu fratele meu. dorința de a mă comporta ca un "eretic" și de a-mi câștiga astfel o aureolă pe care să n-o împart cu nimeni mi-a influențat destul de mult purtările, mai
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
sală cu oglinzi. Nici halatele roase în coate nu le mai observam. Azilul se transformase într-un fel de palat al Șeherezadei, adevărată ironie a destinului! Nici diferența dintre clădirea azilului și palatul Șeherezadei nu era atât de mare cât prăpastia dintre mine și un artist adevărat și totuși descoperisem pe neașteptate utopia artei, de a nu se mulțumi să oglindească realitatea creată de Dumnezeu, de a vrea să creeze ea însăși realitate. Devenisem Artistul, artistul prin excelență, țineam locul în
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
prăbușire de care se fereau cu spaimă, ei se lipseau într-adevăr de aceste momente, la urma urmelor destul de dese, când puteau să uite de ciumă, prinși de imaginile revederii lor viitoare. Și astfel, eșuați la jumătatea drumului între aceste prăpăstii și aceste vârfuri, mai mult pluteau decât trăiau, lăsându-se în voia unor zile fără noimă și a unor amintiri sterile, umbre rătăcitoare care n-ar fi putut să capete tărie decât primind să se înrădăcineze în pământul durerii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Poate că mașina aceea nu îl urmărea, ci aprținea statului și încerca să-l oprească. Greșise cu ceva? Avea vreo lumină defectă? Se hotărî să oprească. Dar nu exista nici un refugiu, ci doar rocile gri, prăbușite la marginea drumului, înainte de prăpastia abruptă a Alpilor. Cu toate acestea încetini, dar BMW-ul nu păru să recepționeze mesajul. Kishon claxonă lung și susținut. BMW-ul acceleră și îl izbi în spate, propulsând în față gâtul lui Kishon. Pentru o clipă pierdu controlul volanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
reveni pe carosabil, fu izbit din nou. Apoi, cu o mișcare bruscă, BMW-ul ajunse alături de Kishon. Se uită în stânga, dar geamurile erau fumurii. Iar acum era lovit din lateral, mașina fiindu-i împinsă spre marginea drumului. Vedea pe geam prăpastia perfect verticală. Imediat în față era o curbă periculoasă. Kishon știa că are nevoie de loc pentru a se angaja în viraj, dar BMW-ul nici nu încetinea, nici nu îl depășea. Încercă să oprească, dar de fiecare dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
subiectivă asupra societății în care trăiești. În loc să te miști vertical în jos, te poți mișca orizontal, în afară, până la un punct de suficientă detașare unde un minim de confort uman nu este neapărat exclus. Am ajuns acolo - chiar pe marginea prăpastiei epocii noastre - atunci când intemperanta cataclismică a mamei mele m-a catapultat, cum bine știți, în vâltoarea existenței contemporane. Ca să fiu cinstit, trebuie să spun că de atunci lucrurile au mers din ce în ce mai prost. Condițiile s-au deteriorat. Minkoff, iubita mea nepasionată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ieftină, rapidă, conectată. Instrumente de inovație noi, puternice pentru crearea comerțului, inventarea noilor produse și servicii și transformarea cunoștințelor în produse de comerț urmează să își facă apariția. Vom asista la inovația superaccelerată, care va clădi puntea ce va depăși prăpastia între cei avuți și cei nevoiași dintr-o societate. Până în anul 2025, puterea de calcul ieftină personală va depăși puterea supercalculatoarelor vândute astăzi guvernelor și marilor corporații. Când va avea loc acest lucru, capacitatea noastră de a inventa imposibilul, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
America fusese cruțată de ceea ce altora li se părea firesc. Totuși, după evenimentele de la 11 septembrie, terorismul a pătruns și la noi. Acum răul avea în America o față, pentru ca toți să o poată vedea. Dar încă mai rămâne o prăpastie între conștientizare și acțiune. CELE DOUĂSPREZECE ARME TERORISTE PRINCIPALE: 2025 Războiul neurologic Armele biologice Armele cuantice Bolile infecțioase Substanțele chimice toxice Bombele murdare Armele cu pulsație pe bază de energie Sateliții Internetul wireless Rețelele RFID și GPS Biologia umană Întoarcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
prognoză care ne aparține își găsise menirea. Dar, evident, nu era cazul. Trebuie să acceptăm că nu eram pregătiți. Lipsa noastră de pregătire atunci, pe 11 septembrie, mai mult decât în oricare alt moment al istoriei moderne, a reprezentat o prăpastie periculoasă care ne-a costat mii de vieți. Ne-am fi putut descurca mai bine, toți suntem de aceeași părere. S-ar putea argumenta că, deși ne îndreptăm în direcția corectă, noi toți, ca națiune și omenire suntem încă lipsiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
corporații multinaționale dependente de branduri. China se confruntă cu numeroase riscuri care îi amenință viitoarea stabilitate. Rata accelerată de creștere a populației, care urcă vertiginos și cerințele sociale explozive trebuie soluționate. Sistemul bancar este instabil. Adâncirea tot mai mult a prăpastiei dintre bogați și săraci anunță multe turbulențe în viitor. Inovațiile vor fi motorul-cheie al viitorului economic al Chinei și al transformărilor sociale. Investițiile îndreptate spre știință și tehnologie vor fi esențiale pentru comerț, joburi, educație și sistemul de îngrijire a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
și au controlat utilizarea uneltelor. Dar aceleași trăsături i-au făcut să fie prea conservatori și potrivnici schimbării. I-au privit dezaprobator pe nou-veniții Cro-Magnon, care pictau peșteri, făceau unelte decorate cu grijă și conduceau cirezi întregi de animale în prăpăstii, provocând dispariția speciilor. Astăzi, noi privim picturile din peșteri ca pe o dezvoltare minunată. Dar oamenii de Neanderthal le priveau cam cum privim noi graffiti din zilele noastre. Niște indicatoare preistorice. Și erau de părere că uneltele migăloase ale oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
care se rezumă viețile noastre. Zi după zi ne bălăcim În plictiseală. De ce? Pentru că nu suntem În stare să abandonăm această vizuină de iepure de teama unei ciocniri traumatice cu propria noastră cultură. Politicienii din Vest presupun că există o prăpastie culturală Între Civilizația Estică și cea Vestică. Dac-ar fi atât de simplu! Adevărata prăpastie culturală e cea dintre turci și turci. Suntem o mână de oameni politicoși și cultivați, Înconjurați din toate părțile de fermieri și țărănoi. Au cucerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
suntem În stare să abandonăm această vizuină de iepure de teama unei ciocniri traumatice cu propria noastră cultură. Politicienii din Vest presupun că există o prăpastie culturală Între Civilizația Estică și cea Vestică. Dac-ar fi atât de simplu! Adevărata prăpastie culturală e cea dintre turci și turci. Suntem o mână de oameni politicoși și cultivați, Înconjurați din toate părțile de fermieri și țărănoi. Au cucerit Întreg orașul. A aruncat o privire lungă și piezișă spre ferestre, ca și când i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]