2,965 matches
-
tip esperanto) și modlang (< engl. Model Language, limba simplificată tip basic english). Există o lungă lista de limbi artificiale și de diverse clasificări ale lor. Pomenim doar cîteva: Loglan - creată în 1955 de lingvistul James Cooke Brown, bazată pe logică predicatelor; lojban (1987) e derivată din loglan, dar cu un vocabular diferit. Toki pona - e o creație minimalistă cu 14 foneme și doar 120 de cuvinte; creată în 2001 de lingvista canadiană Sonja Lang. Interlingua (1924), latino sine flexione (1903), occidental
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
McVittie, 2004, p. 502); * tehnici de "construire a identității de rol" (Cohen, 2008, p. 84), de raportare a locutorului la ceilalți prin folosirea pronumelor, a mimicii, prin trimiteri către opiniile, credințele celorlalți etc.; * tehnici NLP27 care-și subsumează, de exemplu, "predicate" (cuvinte/expresii) corespunzătoare canalelor senzoriale 28 (cf. Popescu, 1998, pp. 58; Iordănescu, 2006, pp. 46-47; Cameron, 2006, pp. 65-70 etc.): predicate vizuale (a ne da seama, a vedea, punct de vedere, imagine, perspectivă, clar, a privi, orizont, luminos, culoare, tentă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prin folosirea pronumelor, a mimicii, prin trimiteri către opiniile, credințele celorlalți etc.; * tehnici NLP27 care-și subsumează, de exemplu, "predicate" (cuvinte/expresii) corespunzătoare canalelor senzoriale 28 (cf. Popescu, 1998, pp. 58; Iordănescu, 2006, pp. 46-47; Cameron, 2006, pp. 65-70 etc.): predicate vizuale (a ne da seama, a vedea, punct de vedere, imagine, perspectivă, clar, a privi, orizont, luminos, culoare, tentă, a pune la punct, a-ți face o părere, a citi pe buze, la prima vedere, a pune ceva într-o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prezent sau imperfect indică acțiunea în plină desfășurare. Substantivele determinate sunt și ele purtătoarele unui imens sens dinamic: „mulțimea frământată”, „izbucnirea de furie”, „clipire ca un trăsnet”, „furtună năprasnică”, „strigăte desperate”, „urlete pe toate glasurile”, „înjurăturile îmbălate”, „vuiet prelung”. Eludarea predicatului dă comunicării un ritm rapid: „Ce, boierule, vrei să ne omori?”. Termenii figurați, proveniți din limbajul unei arte nonverbale cum este muzica, îndeplinesc un dublu rol: cel de a defini scriitura, deci cu o funcție metalingvistică, și cel de a
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
prezent. Prima parte descrie un tablou static, care e de fapt un tablou într-un tablou dintr-un alt tablou... un șir de imagini. Nimic nu se clintește până ce nu ajungem la capătul șirului. Frazele sunt eliptice, lipsește acțiunea, lipsește predicatul: În odaie, În mâna ei tocmai când dă să plece, Pachetul cu sare. Pe pachet, silueta unei Femei ce dă să plece, Cu pachetul în mână. Când femeia din odaie e cu fața la u- Șă, lasă Pachetul din mână și iese
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Cu acest ritm alimentează Brownjohn suspansul intelectual al textului. Versul, ideea sunt curmate chiar în clipa când sunt pe punctul de a se deconsipra, de a se da de gol, de a fi prea clare. Graba lui desparte subiectul de predicat, atributul de substantiv, auxiliarul de verbul de conjugat, atributiva de substantivul lămurit, conjuncția de subordonată, verbul de complementul direct, de circumstanțiale, adverbul de verb. Această strategie a întreruperii se bate cap în cap cu începutul previzibil (cu literă mare) al
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Pronumele de întărire, care a dispărut din româna literară, continuă să fie folosit în limbajul religios, conferindu-i o notă de arhaicitate pronunțată (Însuți, Doamne, primește și rugăciunile noastre...!). La nivelul sintaxei, limbajul religios se remarcă prin elidarea consecventă a predicatului, prin acordarea apoziției cu regentul, prin construcții sintactice arhaice în care dativul are valoare posesivă, prin frecvența conjuncției și, care imprimă discursului un caracter narativ, prin cultivarea inversiunii, pentru crearea simetriei. Nota distinctivă a limbajului religios rămâne însă lexicul. Lucrările
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
variabilele logice"115. Constantele logice operatorii logici precum negația, implicația materială, conjuncția, echivalența, disjuncția etc. se regăsesc la nivelul discursului, în calitate de conectori argumentativi și retorici. Identificarea structurii profunde a manifestărilor discursive din câmpul politicii se realizează prin raportare la logica predicatelor și la logica propozițiilor. Considerăm că investigarea logicii subiacente a limbajului politic oferă informații importante privind structura formală a acestuia, susținând analizele semantice și pragmatice ulterioare. 2.3. Vocabular politic și mutații semantice Ramură a lingvisticii având ca obiect studiul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale argumentului ontologic 57 2.1. Argumentul ontologic anselmian și criticii săi medievali 57 2.2. Argumentul ontologic la Rene Descartes 80 Capitolul 3. Argumentul ontologic și conceptul de existență 95 3.1. Critica lui Kant: existența nu este un predicat real 95 3.2. Reevaluarea conceptului de existență de către Frege și Russell 112 Capitolul 4. Variante modale ale argumentului ontologic în filosofia analitică 143 4.1. Varianta modală a lui Leibniz 145 4.2. Logica modală și semantica lumilor posibile
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
logice precum definirea, analiza și deducerea în mod adecvat. Cu toate acestea, vom arăta că argumentul ontologic nu poate fi invocat pentru a susține că Dumnezeu există în realitate. Să arătăm că argumentul ontologic este corect logic. Dacă utilizăm limbajul predicatelor, acest argument poate fi formalizat astfel: 1) O(x) = (O*(x) & E(x)), unde "E" este predicatul existenței; 2) Dumnezeu(x) =df O(x); 3) (x)(Dumnezeu(x) = (O*(x) & E(x))) (din 1 și 2); 4) (x)(Dumnezeu(x
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu poate fi invocat pentru a susține că Dumnezeu există în realitate. Să arătăm că argumentul ontologic este corect logic. Dacă utilizăm limbajul predicatelor, acest argument poate fi formalizat astfel: 1) O(x) = (O*(x) & E(x)), unde "E" este predicatul existenței; 2) Dumnezeu(x) =df O(x); 3) (x)(Dumnezeu(x) = (O*(x) & E(x))) (din 1 și 2); 4) (x)(Dumnezeu(x) E(x)) (din 3), respectiv, dacă x este Dumnezeu, atunci x există). (1) Raționamentul (1) este corect
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și luminare 62. Din "Monologion" reiese că există o relație strânsă între existență și atribute deoarece existența nu are valoare fără atribute, iar atributele au nevoie de existență pentru a construi un concept. Existența trebuie privită astfel nu ca un predicat propriu-zis, ci ca o circumstanță a tuturor predicatelor. În concepția lui Alexander Baumgarten, Anselm folosește această idee a construcției ierarhiei din atribute, existența fiind un suport pentru această construcție; iar aceasta primește la rândul său sens prin intermediul atributelor. Conceptul de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o relație strânsă între existență și atribute deoarece existența nu are valoare fără atribute, iar atributele au nevoie de existență pentru a construi un concept. Existența trebuie privită astfel nu ca un predicat propriu-zis, ci ca o circumstanță a tuturor predicatelor. În concepția lui Alexander Baumgarten, Anselm folosește această idee a construcției ierarhiei din atribute, existența fiind un suport pentru această construcție; iar aceasta primește la rândul său sens prin intermediul atributelor. Conceptul de "existență" a lui Anselm este un concept construit
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
această construcție; iar aceasta primește la rândul său sens prin intermediul atributelor. Conceptul de "existență" a lui Anselm este un concept construit în manieră neoplatonică și pus în relație cu conceptul ierarhiei lumii. Existența privită astfel ne apare nu ca un predicat real, ci ca un predicat transcendental și doar printr-o folosire logică poate lăsa impresia folosirii unui predicat real63. Iată care este prima formulare a argumentului prezentată de Anselm în Proslogion: Deci, Doamne, tu cel care dai înțelegerea credinței, Ia
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
la rândul său sens prin intermediul atributelor. Conceptul de "existență" a lui Anselm este un concept construit în manieră neoplatonică și pus în relație cu conceptul ierarhiei lumii. Existența privită astfel ne apare nu ca un predicat real, ci ca un predicat transcendental și doar printr-o folosire logică poate lăsa impresia folosirii unui predicat real63. Iată care este prima formulare a argumentului prezentată de Anselm în Proslogion: Deci, Doamne, tu cel care dai înțelegerea credinței, Ia-mă și pe mine să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
un concept construit în manieră neoplatonică și pus în relație cu conceptul ierarhiei lumii. Existența privită astfel ne apare nu ca un predicat real, ci ca un predicat transcendental și doar printr-o folosire logică poate lăsa impresia folosirii unui predicat real63. Iată care este prima formulare a argumentului prezentată de Anselm în Proslogion: Deci, Doamne, tu cel care dai înțelegerea credinței, Ia-mă și pe mine să înțeleg, atâta cât știi că este folositor, că tu ești cum te credeam
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Q, el o preface imediat în concept (Q înțeles). Între "Q înțeles" și "Q înțeles care are nota existenței" există o deosebire deoarece avem două concepte cu note diferite. În acest fel este clar că existența este folosită ca un predicat logic și nu ca un predicat real. Concluzia extrasă pentru această primă ipoteză (Q devine concept) este că succesiunea construcțiilor devine un lanț infinit fără să se ofere o poartă de ieșire din sfera conceptelor în sfera realității. Mai degrabă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
concept (Q înțeles). Între "Q înțeles" și "Q înțeles care are nota existenței" există o deosebire deoarece avem două concepte cu note diferite. În acest fel este clar că existența este folosită ca un predicat logic și nu ca un predicat real. Concluzia extrasă pentru această primă ipoteză (Q devine concept) este că succesiunea construcțiilor devine un lanț infinit fără să se ofere o poartă de ieșire din sfera conceptelor în sfera realității. Mai degrabă ar trebui să tragem concluzia că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
poată fi folosit singur pentru a arăta că Dumnezeu există cu adevărat"75. Anselm avea nevoie ca argumentul său să poată demonstra un număr de propoziții despre Dumnezeu. Dacă analizăm aceste propoziții, ele au toate același subiect: Dumnezeu și multe predicate precum "înțelept", "bun", "puternic". Anselm avea nevoie de un termen mediu pentru a proba toate propozițiile: pentru fiecare propoziție pe care argumentul trebuia să o demonstreze trebuia să se construiască un silogism precum următorul: Acel ceva decât care nimic mai
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ontologic pentru ființele finite 106. Toate argumentele lui Descartes pentru existența lui Dumnezeu implică o legătură între esență și existență, iar această legătură se aplică doar în cazul existenței lui Dumnezeu. Descartes vorbește despre existență, în contrast cu nonexistența, ca despre un predicat care aduce ceva în plus pe scara perfecțiunii. Prin urmare, el pare să fie vulnerabil în fața criticilor lui Kant, salvându-se totuși prin distincția între modurile de existență contingentă sau necesară. Descartes susține că nu există o necesitate în gândirea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
arăta că ideea de Dumnezeu este admisibilă din punct de vedere logic și că ființa perfectă trebuie să existe în mod necesar. Capitolul 3 Critica argumentului ontologic și conceptul de existența 3.1. Critica lui Kant: existența nu este un predicat real Una dintre cele mai interesante critici la adresa argumentului ontologic îi aparține lui Immanuel Kant, cel care i-a și dat numele de ontologic 120. Această critică are în centru binecunoscuta idee că existența nu este un predicat real. Kant
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este un predicat real Una dintre cele mai interesante critici la adresa argumentului ontologic îi aparține lui Immanuel Kant, cel care i-a și dat numele de ontologic 120. Această critică are în centru binecunoscuta idee că existența nu este un predicat real. Kant va arăta că supoziția de a considera existența un atribut, încercarea de a include existența în conceptul de Dumnezeu sau în conceptul unui obiect în general, este lipsită de sens121. Înainte să critice argumentul ontologic, Kant propune un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în următorii termeni: fie conceptul unei ființe perfecte, posesoare a tuturor atributelor pozitive; pentru că existența este unul dintre aceste atribute, rezultă în mod necesar că ființa perfectă pe care am supus-o exercițiului rațiunii există. Dar existența nu este un predicat, asemenea celorlalte predicate care se pot afirma despre o ființă perfectă, cum ar fi omnisciența, bunătatea, puterea sau înțelepciunea. Așa cum explică Kant, susținătorii clasici ai argumentului ontologic comit o contradicție în momentul în care introduc în conceptul unui lucru pe
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fie conceptul unei ființe perfecte, posesoare a tuturor atributelor pozitive; pentru că existența este unul dintre aceste atribute, rezultă în mod necesar că ființa perfectă pe care am supus-o exercițiului rațiunii există. Dar existența nu este un predicat, asemenea celorlalte predicate care se pot afirma despre o ființă perfectă, cum ar fi omnisciența, bunătatea, puterea sau înțelepciunea. Așa cum explică Kant, susținătorii clasici ai argumentului ontologic comit o contradicție în momentul în care introduc în conceptul unui lucru pe care au dorit
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
adus următoarea soluție: dacă există, o ființă trebuie să fie complet determinată în raport cu orice atribut. Dacă nu ar fi complet determinată, acea ființă ar fi doar posibilă. Sensul determinării complete este următorul: dacă unui concept, încă incomplet, îi adăugăm un predicat, el devine mai determinat. Un concept complet determinat se individualizează și nu mai poate corespunde unei clase de ființe ci unui singur individ 128. Aici Miroiu identifică, pornind de aici, două linii de argumentare: 1) dacă ceva există, este complet
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]