3,896 matches
-
pornind de la premisa că voi da un interviu. Eseul meu literar a fost publicat în ziarul local de limbă suedeză; am primit bani și o vizită de două săptămâni la Paris plătită de Alliance Française. Am vizitat și am ascultat prelegeri culturale. Șederea nu m-a impresionat, nu mi-a oferit nici un stimul intelectual. Prima vară după școală am petrecut-o lucrând în Åbo ca ghid turistic într-un muzeu. Având hârtii de recomandare de la școală am putut alege ce anume
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
serviciilor bibliotecii feministe. Am predat primele mele ore de sociologie la începutul anilor 1970. Aveam un grup mai mare de o sută de studenți în domeniul afacerilor care nu erau foarte interesați de sociologie. Datorită mărimii grupului trebuia să susțin prelegeri. Nu am devenit niciodată bun conferențiar și conceperea unor teste finale la care să se răspundă în timpul cursului nu prea avea sens. După ce citeam 50, notele erau la întâmplare și reflectau mai mult starea mea decât ceea ce a dorit să
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nu asigură și evitarea atitudinilor misogine și a evaluărilor eronate de gen. Deși exemplul pare anecdotic, există în continuare discriminare fie ea mai subtilă pe criterii de gen în România cu importante consecințe, uneori chiar grave. Invitată fiind să țin prelegeri pe tema egalității de gen și de șanse, deși la deplină vârstă a maturității, am trăit o experință asemănătoare cu cea de mai sus, pe care o folosesc aici pentru a ilustra seximul subtil al unor universitari. Managerul care m-
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de șanse, deși la deplină vârstă a maturității, am trăit o experință asemănătoare cu cea de mai sus, pe care o folosesc aici pentru a ilustra seximul subtil al unor universitari. Managerul care m-a invitat la o astfel de prelegere a dorit să mă cunoască înainte de începerea activității și a trecut să mă salute. În momentul în care m-a văzut, după ce m-a privit sus-jos rapid de câteva ori, a reacționat vizibil dezamăgit. "A, dar nu am știut că
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
8p) <rerflist> 1. Bontaș I , Pedagogie, București, Editura All, 1994; 2. Cerghit I., Perfecționarea lecției în școala modernă, București, E.D.P.1993; 3. Ciobanu O., Didactica disciplinelor economice, Editura ASE, București 2004; 4. Ciobanu O., Elemente de teoria si metodologia instruirii - prelegeri universitare , Editura ASE, București 2003; 5. Cucoș C., Evaluarea rezultatelor activității școlare în psihopedagogie, Editura Spiru Haret, Iași, 1996; 6. Diaconu M, Jinga I, Ciobanu O., Pescaru A., Păduraru M., - Pedagogie Editura ASE, București 2005 7. Ionescu-Muscel I., Tratat de
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
lucrări care abordează sociologic conceptul de modă. Este vorba de cartea sociologului german René König (1906-1992), Macht und Reiz der Mode. Verständnisvolle Betrachtungen eines Soziologen (1971). Înaintea apariției acestei lucrări, René König își expusese interesul pentru tematica modei prin intermediul unor prelegeri universitare și prin articolele publicate în decurs de zece ani, din 1958 și până în 1968 (R. König, 1971/1973, 9). Convingerea autorului era că "moda reprezintă un aspect profund și critic al vieții sociale a individului, un fenomen universal și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la studenții străini), AMPLR, 13-23. [7] Aspecte ale evoluției limbii și literaturii române. Latina în formația profesorului de limba română. Cursuri de vară. Piatra Neamț, 1977, București, 1977 (Societatea de Științe Filologice din Republica Socialistă România, Limba și literatură, Seria I, Prelegeri I). [8] Aspecte metodologice ale predării limbii române la anul pregătitor. Lucrări prezentate la sesiunea de comunicări din mai 1976.Coordonator: Prof. Dr. Vasile Șerban, Timișoara, Tipografia Universității din Timișoara, 1977, 121 p. (Universitatea din Timișoara, Facultatea de filologie-istorie. Colectivul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
din mai 1976.Coordonator: Prof. Dr. Vasile Șerban, Timișoara, Tipografia Universității din Timișoara, 1977, 121 p. (Universitatea din Timișoara, Facultatea de filologie-istorie. Colectivul pentru școlarizarea studenților străini). [9] AVRAM, MIOARA, Școala și cerințele actuale ale predării ortografiei și ortoepiei, LL, Prelegeri, 1, 1977, 151-168. [10] BĂCANU, GEORGE, Lecții de surdodidactică și surdometodică. Volumul I, [ClujNapoca], [TUCN], 1977, 190 p. multigr. (UCN. FIF. Catedra de psihologie). [11] BELDESCU, G., Analiza mesajelor și educația ortografică [ abstract in English], LA, 115-119. [12] BELDESCU, G.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
predarea limbii române, CRIP, 69 71. [67] Lectura modernă a textului literar narativ. Didactica modernă. Cursuri de vară Piatra Neamț 1978. București, [f.e.], 1978, 231 [-232] p. (Societatea de Științe Filologice din Republica Socialistă România. Limbă și literatură. Seria I. Prelegeri, 2). [68] MACARIE AUGUSTIN, Receptarea mesajului patriotic și umanistic al literaturii noastre clasice și contemporane, în Unele probleme ale studiului limbii și literaturii române, București, 1978, p. 129-137. [69] MACARIE DORINA, Modalități de comentare a titlului operei literare în Unele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
predării limbii române studenților străini din I.E.F.S., PLRS, 1985, 180-184 [126] PESTREA, STELUȚA, Obiectul „Limba romană" in viziunea revistei pedagogice „Școala și familia", RPed, 34, nr. 12, 1985, 61-63. [127] PETRE, DAN; GRĂDINARU, TATIANA, Criterii de trecere de la dictare la prelegere, PLRS, 1985, 134 139. [128] PETRE, DAN; LUCIAN, IOAN, Dificultăți în receptarea pronumelor personal și reflexiv în cazul dativ de către studenții din anul pregătitor cunoscători ai limbii engleze, PLRS, 1985, 88-92 [cu bibl. și l au. [129] PISCOI, VIORICA; JURCĂU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a limbii române. Exerciții de pronunțare. - Pentru uzul studenților din anul pregătitor - Coordonator: Dumitru Crașoveanu. Timișoara, 1988, 81 p. multigr. [30] IVĂNUȘ DUMITRU, Cabinetul de limba și literatura română. Organizare, dotare, punctualitate. Metodologia desfășurării lecțiilor în aceste condiții, în seria "Prelegeri pentru perfecționare", Craiova, 1989. [31] LIMBA română contemporană. Manual pentru studenții străini. - Reeditare - I. Acest curs a fost reeditat de: Grigore Brâncuș, Adriana Ionescu, Manuela Saramandu. Coordonator: Grigore Brâncuș. București, [TUB], 1988, 245 p. [32] MACARIE, AUGUSTIN, Virtuți ale comentariului
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 32-34. [71] IONESCU, CRISTINA; CERKEZ, MATEI, Exerciții de gramatică a limbii române. Editat cu avizul Ministerului învățămîntului și Științei. București, EDC, 1992, 256 p. [72] IVĂNUȘ DUMITRU, Problematizarea în predarea-învățarea limbii române în ciclurile gimnazial și liceal, în seria "Prelegeri pentru perfecționare", Craiova, 1992. [73] IVĂNUȘ, DUMITRU, TOMA, ION, Dificultăți gramaticale și lexicale în rezolvarea subiectelor de limba română date la admiterea în facultăți, 1991, (I), Universitas, 2, nr. 3, 1992, 5-7 [la rubr. Limba română, probă de admitere (obligatorie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru examenul de capacitate. Piatra Neamț, Adan, 2000, 96 p. Conține bibliografie. [117] ȚIGĂU, GHEORGHE, Limba și literatura română. Manual auxiliar pentru examenul de capacitate. Piatra Neamț, Adan, 2000, 96 p. Conține bibliografie. [118] UNGUREANU, DOINA, Metodica predării limbii și literaturii române. Prelegeri de curs pentru institutori. Craiova, Universitatea, 2000, 102 p. Conține bibliografie [119] VASILESCU, ANDRA, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a VIII-a. Timișoara, All Educational, 2000, 184 p. [120] VICOL, NELU, Limba română în viziunea didactică a lui
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
orice slăbiciune a construcției argumentative a adversarului. La originea controversei stă modalitatea de in¬terpretare propusă de un calabrez venit la Constantinopol, Varlaam, care este prețuit pentru erudiția sa de împăratul Andronic III și primește o catedră la Universitatea Imperială. Prelegerile ținute de calabrez aici au ca subiect comentarea scrierilor lui Dionisie Areopagitul. Prețuirea de care se bucura era legată de atitudinea sa față de ortodoxie, mai precis de atașamentul declarat față de valorile acesteia, lucru dovedit de încrederea ce i s-a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
acest mediu intelectual și spiritual are loc o confruntare a două înțelegeri ale „vederii”, pornite în ultimă instanță din lectura aceleiași surse, textele areopagitice. Valaam, un calabrez care venise în Bizanț și care era la mare preț la curte, ținea prelegeri la Universitatea din Constantinopol, ce aveau ca obiect interpretarea unor pasaje din Dionisie Areopagitul. Intrând în contact cu mediul ascetic bizantin, mai cu seamă cu cel athonit, a luat la cunoștință de existența unor practici hesychaste ce se concentrau pe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
la învățătură se consideră membri competenți și valoroși ai comunității, dornici să vină la școală și să exploreze noi orizonturi. Deci, ei îi încurajează pe elevi să încerce sarcini noi, să facă un efort susținut, să participe la conversație/expunerea/prelegerea din clasă și să aibă încredere în propria lor capacitate de a învăța bine. Practicienii competenți folosesc o mare varietate de strategii de predare și învățare. Ei înțeleg că învățarea cere mai mult decât prezentarea unui număr mare de informații
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
reprezintă aspectele-cheie abordate în documentele de politică educațională: pentru a îmbunătăți calitatea pregătirii cadrelor didactice este necesar să se pună accentul pe dezvoltarea abilităților de predare-învățareevaluare a viitorilor profesori și să se stabilească limite clare îndelungatei predilecții a formatorilor pentru prelegerile teoretice generale. În Republica Moldova, un rol important în formarea profesională continuă a cadrelor didactice îl au Standardele de formare continuă pentru funcțiile didactice, care reprezintă o „hartă” a „competențelor, necesare desfășurării activității instructiv-educative, grupate în competențe generale și specifice. Ele
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
al studiului desfășurat În lectura autoarei, ci prin tonul imperativ. Invitații, aleși pe sprânceană, se supun resemnați supliciului de durată, pentru că studiul despre Femeia În istoria și În poezia poporană a românilor, În prezent și-n viitor... e gândit ca prelegere publică În reprize: „Acest studiu va constitui subiectul a trei conferințe ce se vor Ținea de către autoare la Ateneul Român.”. Soțul Graziellei e comentator lucid și Înțelept, amuzat de situație: „- De! nene Iancule; eu Ți-am spus așa e În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
a art. 7 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 123 din 1 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 843 din 19 septembrie 2005. a) scrierile literare și publicistice, conferințele, predicile, pledoariile, prelegerile și orice alte opere scrise sau orale, precum și programele pentru calculator; ... b) operele științifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele școlare, proiectele și documentațiile științifice; ... c) compozițiile muzicale cu sau fără text; ... d) operele dramatice
LEGE nr. 8 din 14 martie 1996 (*actualizată*) privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113866_a_115195]
-
minuni, mai multe borcane cu hribi murați și zacuscă cu ciuperci de pădure. Toate sunt produse de personalul de la o casă de copii orfani. Unul dintre aceștia, de fapt un tânăr de circa 18-20 de ani, îmi ține o lungă prelegere despre siguranța produselor pe care le vinde. „Domnu’, să știți dumneavoastră de la mine, bureții sunt siguri, ei nu-și amestecă sporii cu alte ciuperci otrăvitoare, dar ce mai știe lumea de la oraș în ziua de astăzi ?”. Toate tonetele și standurile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gimnastică era fără doctorat, dar și ăla era campion la nu știu ce Dumnezeu... Am uitat. Mi se pare că fusese campion la box. Dar, În rest, erau oameni extraordinar de buni... Și nivelul la care se predau cursurile era absolut extraordinar: prelegeri de literatură... Sau profesorul nostru de istorie, doctorul Graf, care vorbea 11 limbi și a cărui specialitate erau greaca veche și sanscrita veche, și care preda istoria și latina. Un savant cu totul ieșit din comun și cu un renume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Pendefunda. Iași : Institutul European, 2013 Bibliogr. ISBN 978973-611-983-5 1 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA LIVIU PENDEFUNDA Luminătorii timpului INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuprins PRELEGERI PENTRU UN TEMPLU AL SPIRITULUI 1. Străvechile arhive ale Cuvântului / 9 2. Templul misterelor sacre / 13 Vechile cutume și ritualul / 15 3. Legendele luminii interioare / 18 4. Lecția de arhitectură / 23 5. Elemente de ritualistică contemporană / 30 Semnificația definiției din
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ființei umane / 468 Silogismul revelat cosmic în structura creierului / 472 33. Isus Cristos și cele șapte sacramente / 477 Subconștientul ca influență comportamentală / 478 Memoria subconștientului / 483 Meditație și rugăciune neurologie ocultă a poesiei / 487 Chrysopeea sub lupa de cristal / 494 Prelegeri pentru un templu al spiritului 1. Străvechile arhive ale Cuvântului Cred în tine, Doamne, singurul adevărat și infinit, creator și dătător de viață tuturor vizibilelor și invizibilelor lucruri și a cărui esență este pretutindeni în univers, a cărui minte și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
se adresează lui Dumnezeu: "Eu vreau!/ Doar tu să vrei să vreau!" Și mă întreb din nou: de ce? Frică? De ce ne închinăm irealului, misticului, senzaționalului, necunoscutului? De ce obișnuitul asimilat mai ușor pierde în timp respectul, dorința? Heidegger susținuse mereu în prelegerile sale (comentându-i pe Hölderlin, Rilke și Trackl) că poezia constituie suflet pentru oricine știe să și-o apropie, devenindu-i astfel obiect de cult, rugăciune. "O poezie dedicată anume celui separat se încheie prin cuvintele: căile lunare ale celor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
atunci glasul dintru început al pământului, auzit de ape și ceruri, de primii oameni creați să-l înțeleagă, e informația Tradiției. De aceea Guénon plasează existența unui om spiritual pe triada: doctrină, simbol și ritual. Doctrina, așa cum am afirmat în prelegerile mele anterioare, nu înseamnă dogmă, ci modalitate hermeneutică și de aplicabilitate a cunoștințelor transmise de mii de ani. E un nesfârșit temporal, concentrat într-o sumă de noțiuni simbolice care definesc cuantele fotonice și se pot desfășura prin extensie explozivă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]