6,695 matches
-
le-ar fi fost interzis să moară. Toate aceste uneltiri, precum și disimularea adevăratei date a decesului, sortită să întrețină iluzia că liderul e bolnav sau muribund, în vreme ce el e deja mort, au și un alt aspect: cel legat de reacțiile presupuse sau reale ale mulțimii la dispariția conducătorului ei; așadar, de ce poate face o mulțime o dată ce se vede lipsită de "zeul" ei. Panică sau teroare? Disoluția legăturilor sociale, debandadă, anarhie, poate chiar manifestări excesive ale doliului cu toate că sinuciderile în masă sînt
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
periculos care lasă sufletul fără puteri. Cedează fără a crîcni și primește cu brațele deschise ceea ce mai întîi refuzase cu violență. Întregul popor trece de la credința în mai mulți zei, văzută acum ca greșită, la cea într-un singur dumnezeu, presupusă a fi adevărată. Este cea de-a treia și cea din urmă fază a evoluției, convertirea. Religia impusă din afară de către unul singur, adoptată de o minoritate, izbucnește în cele din urmă dinlăuntru. Un timp, a circulat ca o idee
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
teritoriul țării. Cu toate aceste informații false au fost intoxicați soldații din respectivele garnizoane, astfel încât aceștia să fie pregătiți mental și sufletește, în caz extrem, să folosească armele de foc împotriva populației în rândul căreia s-ar fi aflat și presupușii „teroriști” antiromâni. Arestații timișoreni (până într-o mie de oameni) din perioada 16-19 decembrie 1989 au fost supuși la o serie de maltratări grave, fiind anchetați și schingiuiți de milițieni și securiști. Torturile la care au fost supuși seamănă cu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost vorba de câțiva oameni disparați care au început să-l huiduie individual pe Ceaușescu: protestul lor spontan ar fi fost propagat de megafoanele aflate în apropiere, devenite astfel instrumente de propagare a protestului și huiduielilor. Alți analiști consideră că presupușii protestatari care ar fi dat tonul huiduielilor și scandărilor anticeaușiste ar fi fost securiști îmbrăcați în civil sau deghizați în muncitori cu steaguri, doar așa explicându-se de ce protestatarii respectivi nu au fost arestați imediat, ci au reușit să fugă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cu termenul „genocid” formulat în decembrie 1989 de către noile autorități, termen în care crezuse inclusiv populația civilă. Au fost suspectate de terorism 1.425 de persoane, dintre care 820 erau militari, 580 erau civili, iar 25 erau cetățeni străini; numărul presupuselor cadavre de teroriști (pe care la morgă scria cu creion chimic „teroriști” sau care au fost lăsate câteva zile în stradă și incriminate ca aparținând unor teroriști, drept care respectivele cadavre au fost profanate) nu a fost niciodată contabilizat, întrucât s-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aveau aceștia) într-un birou pentru a redacta „Apelul către țară”. Apoi, la scurtă vreme, încep împușcăturile din după-amiaza zilei de 22 decembrie, pornite, afirmă Iliescu, din „elanul revoluționar” al celor obsedați de „teroriști”. Nu poate preciza cine au fost presupușii „teroriști” și consideră confuză identitatea acestora; dar îi critică pe cei care îl acuză că prin intermediul lor „ar fi simulat un început de război civil pentru a prelua puterea” (p. 61). Totuși, în cele din urmă propune câteva ipoteze: aceștia
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în mod special), dar și din URSS (și din alte țări foste comuniste, care, între timp, adoptaseră un regim democratic) sau din Occident (SUA, în mod special); un alt termen folosit în acuzațiile sale este acela de „acțiuni teroriste” ale presupușilor complotiști străini. Obsesia lui era însă un complot urzit de Ungaria (această obsesie îl va marca și pe unul dintre poeții săi de curte, Corneliu Vadim Tudor, liderul unui partid ultranaționalist, care va pretinde contrapunctic în revista România Mare, apărută
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pentru a obține sprijinul armatei în momentul în care fostul ministru al Apărării devenea „martir” (pp. 71-72). Dar după anunțarea oficială a revoluției, ziua de 22 decembrie prilejuiește și marile înscenări pentru mass-media din Occident: gropile comune de la Timișoara, cu presupuse trupuri schingiuite, și estimarea victimelor la 60.000, fiind declarat genocidul. O altă minciună a revoluției ar fi fost capturarea lui Ceaușescu: acesta a fost arestat și probabil chiar executat în 22 sau cel târziu în 23 decembrie, dar s-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a se anunța public acest lucru, în așa fel încât să se mai adune victime care să legitimeze „revoluția” și travaliul revoluționar al noii Puteri instalate. Însăși execuția lui Ceaușescu a fost montată, cuplul fiind ucis înainte de a se filma presupusa execuție (probabil, consideră Portocală, cei doi au fost împușcați după metoda rusească, cu un glonț în ceafă). Un loc aparte în lovitura de stat l-a avut Ion Iliescu: în studioul 4 al TVR, acesta are o atitudine de lider
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de la Timișoara. Glosând cu obstinație pe marginea complotului extern, bolnav de „spionită”, Filip Teodorescu acordă prea puțin credit poporului român în revolta de la Timișoara - și din cauza deformării profesionale, dar și pentru că teza complotului extern este singura care i-ar motiva presupusa nevinovăție. * Ilie Stoian (Decembrie ’89. Arta diversiunii, 1993) își susține ritos punctul de vedere: în decembrie 1989, în România a avut loc o conspirație americano-sovietică, definitivată în cadrul întâlnirii de la Malta, unde s-a discutat schimbarea regimului din România, dar și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nu decăzuse complet din nomenclatura ceaușistă, fiind doar parțial izolat; felul în care lui Ion Iliescu i s-a creat, în mentalul românesc, o aură de salvator al națiunii a constituit, după autor, o manipulare kaghebistă. Saucă clasifică pe generații presupușii kaghebiști români implicați în decembrie 1989, după cum urmează: 1. „vechii bolșevici-staliniști” din epoca Gheorghiu-Dej - Silviu Brucan și Alexandru Bârlădeanu; 2. „kominterniști și kaghebiști” cu studii în URSS - Ion Iliescu, Nicolae Militaru; 3. rude apropiate ale primelor două categorii - Petre Roman
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
putere. Cu foarte puține excepții, nici unul dintre liderii politici ai Frontului Salvării Naționale nu au protestat în stradă în 21 decembrie; ei au apărut doar după fuga lui Ceaușescu, preluând revolta din mers și reciclând-o, temperând-o politic, astfel încât presupusa revoluție să fie doar anticeaușistă, nu și anticomunistă. În concluzie, de răscoala, revolta sau insurecția poporului român au profitat kaghebiștii români: „Așa-zisa revoluție română a fost înfăptuită de forțe diverse și adverse, a căror voință a coincis doar într-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și Securitate” (p. 10). Sinuciderea (reală sau falsă) a generalului Vasile Milea, ministrul Apărării Naționale, ar fi fost de altfel speculată de către moscoviți ca diversiune aptă să producă schisma între Armată și Securitate, complotiștii pro-sovietici confecționând apoi diversiunea cu „teroriștii” presupuși a fi securiști pentru a adânci această ruptură; cel care a coordonat diversiunea „teroriști=securiști” a fost generalul Nicolae Militaru, care a și subordonat Securitatea față de Armată (p. 11), o complicitate specială având-o și generalul Victor Athanasie Stănculescu. Conducătorii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
psihoza (p. 43). De aceea, Raiha consideră că cei catalogați teroriști-diversioniști au existat într-adevăr și au făcut parte din DIA; cadavrele lor au fost ridicate și avizate doar de ofițeri MApN, neștiindu-se ce s-a întâmplat cu ele; presupușii teroriști aveau arme și îmbrăcăminte specială, erau dotați cu medicamente care stimulau capacitatea de rezistență; cadavrele lor nu au fost fotografiate, ca în cazurile tuturor celorlalți morți din decembrie 1989 (pp. 55-56). Pe lângă militari din DIA, tot ca „teroriști-securiști” au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
putere pe Ceaușescu, dar creditează ideea că generalii Vasile Milea și Iulian Vlad au grăbit căderea dictatorului, întrucât l-au dezinformat pe acesta în privința situației din țară. Televiziunea este considerată a fi fost cel mai important factor de manipulare în timpul presupusei revoluții, prin TVR, străinii și forțele oculte încercând declanșarea unui război civil între Armată și Securitate. Cei care au împiedicat acest fratricid au fost generalii Ștefan Gușe și Iulian Vlad, considerați, de către autor, salvatori ai României în fața unei invazii străine
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cei doi autori prezintă exclusiv activitatea informativă a instituțiilor și organismelor care îl informau pe Ceaușescu despre „agenturile străine”, fără să fie prezentată și tabăra cealaltă (de pildă, ce note informative vehiculau, în decembrie 1989, ambasadele din România sau chiar presupusele state implicate în acuzatul complot antiromânesc). 2tc "2" Teoria complotului interntc "Teoria complotului intern" Tot Ceaușescu este primul care susține și teoria puciului, a conspirației interne, atât înainte de 22 decembrie, cât și după arestarea sa. Înainte de 22 decembrie, el nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
funcția respectivă, dându-i a înțelege că este singurul capabil. În discursul său televizat, Ceaușescu avea să precizeze că „agenturile străine” sunt sprijinite și din interior de români trădători; iar la teleconferința din 21 decembrie 1989 îi caracterizează chiar pe presupușii conjurați autohtoni ca fiind cei care „pentru un pumn de dolari sau de altă valută, pentru promisiuni și câteodată pentru o țuică, își trădează țara, își trădează familia, își trădează poporul” (Sava și Monac, 2001, p. 200). Mai târziu, după
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
unii foști demnitari ceaușiști precum generalul Victor Athanasie Stănculescu. Unele voci au creditat ideea că dictatorul ar fi avut un plan de evacuare, în cazul unei lovituri de stat. Evenimentul zilei a publicat, în 7, 8 și 9 iulie 1993, presupusul „Plan «Z» de salvare a familiei Ceaușescu în cazul unei lovituri de stat” și chiar schema canalelor subterane prin care aceasta ar fi putut să fugă. Planul se numea „Rovine-IS-70” și viza scoaterea în taină din capitală și protejarea conducerii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Ceaușescu nu credea în posibilitatea unei lovituri de stat care ar fi putut să-l răstoarne de la putere. * Revista Baricada și ziaristul Liviu Vălenaș au publicat în 1990 un amplu serial intitulat „Lovitura de palat din România”, pe marginea scenariului presupusului puci din decembrie 1989. Liviu Vălenaș a pornit de la rădăcina numitului puci, adică de la prestația lui Virgil Măgureanu, considerat a fi cel care a pus bazele complotului, în 1970, fiind sprijinit inițial de KGB. Ideea lui Măgureanu ar fi fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
măsură de generalul Victor Athanasie Stănculescu. Lovitura de stat a fost instrumentată de KGB, care a optat pentru Ion Iliescu în calitate de politician al „revoluției”. Pentru Victor Loupan, este mai mult decât emblematic faptul că Securitatea nu a fost dizolvată în timpul presupusei revoluții, ci doar subordonată și încorporată în Armată. Lovitura de stat a fost deci românească (cu trei personaje-cheie aproape la fel de importante: Iulian Vlad, Victor Athanasie Stănculescu și Ion Iliescu), dar cu sprijin logistic sovietic - așa încât marea eminență cenușie a evenimentelor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care trei ziariști se pronunță incriminatoriu asupra revoluției române, la nivelul manipulării prin mass-media - este vorba despre Anne Maesschalk, Ignacio Ramonet și Michel Mommerency. Maesschalk consideră că postul de radio „Europa Liberă” este cel care a manipulat opinia internațională asupra presupusului măcel de la Timișoara, într-o operațiune de intoxicare de anvergură. Ramonet afirmă că așa-numitul masacru de la Timișoara (a cărui regie o acuză) constituie „cea mai mare păcăleală de la inventarea televiziunii” (p. 50), o manipulare grosieră, care a catalizat o
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
lor majoritate, intoxicați cu informații false. * Elisabeth Spencer (Masacrul de la Otopeni, 1993) consideră că revoluția română a constituit un puci al grupării formate în jurul lui Ion Iliescu. Autoarea îl apără pe Ceaușescu, considerându-l patriot, antistalinist (sic!) și antisovietic, așa încât presupusa conspirație internă este criticată și din acest punct de vedere: pentru că l-a răsturnat de la putere pe „bunul român” Ceaușescu. Cazul pe marginea căruia glosează Spencer, pentru a-și dovedi teza - sau mai degrabă supoziția (pentru că în această carte nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ț” (p. 285). „Teroriștii” au acționat strict la comandă, la ordinele unor generali din MApN și MI, aflându-se în misiuni explicite. De cele mai multe ori, victimele (militari sau civili) erau rănite sau ucise la întâmplare- căci, dacă ar fi dorit, presupușii teroriști ar fi putut face mult mai multe victime, dacă numărul lor nu ar fi fost limitat, totuși, de puciști. Iar generalii MApN și MI care au ordonat misiunile teroriste se aflau, la rândul lor, la ordinele echipei Iliescu, ajunsă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pentru a pune în mișcare insurecția populară”) - aceștia ar fi cei mai importanți complotiști, lor adăugându-li-se alte personaje considerate a fi secundare (Gelu Voican-Voiculescu și alții). Antonia Rados urmărește traiectoria complotiștilor nu doar pentru anul 1989, ci de la presupusa origine a conspirației. Un loc special îl ocupă traiectoria lui Ion Iliescu: la început favorit al lui Ceaușescu, căzut parțial în dizgrație în 1979, apoi scos din toate funcțiile de apparatcik în 1984; încurajat de schimbările gorbacioviste din URSS, Iliescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și îl obligă să părăsească clădirea Comitetului Central al PCR într-un elicopter (ca o formă de arest, dar și întrucât, altfel, Ceaușescu ar fi fost probabil linșat de mulțime, lucru ce nu ar fi convenit puciștilor-regizori ai revoluției). După presupusa „fugă” a dictatorului, securiștii baricadați în clădirea Comitetului Central deschid fortăreața pentru mase, „cucerirea” clădirii fiind regizată de Securitate. Tot Securitatea este cea care regizează transmisia „revoluției în direct” din studioul 4 al TVR, controlând accesul vorbitorilor, pentru ca pretinsa revoluție
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]