3,419 matches
-
Această tranziție nu presupune o escamotare a situației-premisă, ci acceptarea acesteia pentru a se realiza evoluția treptată către finalitatea urmărită. De asemenea, tranziția nu poate fi realizată ex abrupto, ci este necesară o abordare echilibrată și rațională, care să asigure previzibilitatea normativă în domeniul vizat. Atingerea rezultatului urmărit se realizează în timp, în mod firesc, astfel ca destinatarii actului să nu fie expuși unor situații aleatorii pe care însăși reglementarea normativă adoptată o creează. ... 124. Analizând eșalonarea creșterii vârstei de pensionare
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
normativă existentă în prezent sunt motive suficiente pentru a determina o obligație corelativă a legiuitorului, aceea de a identifica o soluție legislativă rațională care să permită trecerea treptată și firească la noul sistem, fără să fie afectate securitatea juridică și previzibilitatea normativă. Această obligație derivă din principiul securității juridice, principiu de rang constituțional prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. De altfel, ori de câte ori legiuitorul a crescut vârsta de pensionare în domeniul pensiilor a făcut-o într-un
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
condiția de vechime stabilită de legea veche pentru a beneficia de pensia de serviciu, dar care, luând în considerare și această prevedere de favoare, au ales să desfășoare în continuare activitate în magistratură, este de natură să aducă atingere principiului previzibilității reglementării. ... 154. Această critică are ca premisă încălcarea exigențelor de previzibilitate a legii în sensul că noua reglementare prevede numai că stabilirea pensiei de serviciu se realizează prin aplicarea unei cote de 80% asupra bazei calcul al pensiei de serviciu
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
pensia de serviciu, dar care, luând în considerare și această prevedere de favoare, au ales să desfășoare în continuare activitate în magistratură, este de natură să aducă atingere principiului previzibilității reglementării. ... 154. Această critică are ca premisă încălcarea exigențelor de previzibilitate a legii în sensul că noua reglementare prevede numai că stabilirea pensiei de serviciu se realizează prin aplicarea unei cote de 80% asupra bazei calcul al pensiei de serviciu indiferent dacă persoana respectivă are o vechime de 25 de ani
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
legea avută în vedere, întrucât prezenta lege se raportează la 7 legi privind statute profesionale distincte. Prin urmare, ipoteza normei nu este clară, precisă și previzibilă, iar cele două ipoteze alternative par că se suprapun. Această situație de lipsă de previzibilitate a normei este întărită de art. XIII alin. (6) din lege, care stabilește că cele de mai sus se aplică până la data de 31 decembrie 2028, neînțelegându-se dacă ultraactivarea legii vechi se realizează până la data antereferită numai
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
1% anterior analizată, aceleași probleme de constituționalitate raportat la art. 1 alin. (5) din Constituție. Mai mult, Curtea reține, că, din perspectiva securității juridice în cadrul sistemului judiciar, art. I pct. 6 din lege aduce în discuție o lipsă de previzibilitate a statutului juridic al persoanelor care, la data intrării în vigoare a legii, fac parte din sistemul justiției. Aceste persoane pierd un element al statutului lor consolidat la data intrării în profesie. Prin urmare, legiuitorul trebuie să facă diferența între
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
drept absolut, ci relativ și, prin urmare, susceptibil de limitări, totuși, ca orice limitare a unui drept fundamental, se poate realiza numai „prin lege“ care, evident, trebuie să răspundă și celorlalte exigențe privind claritatea, necesitatea într-o societate democratică și previzibilitatea. Or, în ipoteza criticată, autoarea excepției arată că „sancțiunea“ pierderii dreptului nu este prevăzută de nicio lege (lex scripta), fiind cel mult o interpretare doctrinară și pretoriană. În contextul normativ actual, configurat de Constituție, ce garantează dreptul la moștenire, și
DECIZIA nr. 393 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274771]
-
drept a moștenirii, este cert că, în lipsa unei dispoziții legale, o pierdere a moștenirii prin simplul fapt al neexprimării opțiunii încalcă dreptul fundamental la moștenire. Mai mult, în măsura în care legea nu întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, aceasta este incompatibilă cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 8. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, invocând jurisprudența
DECIZIA nr. 393 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274771]
-
puterilor în stat, prin delegarea reglementării prin act infralegal a unui domeniu referitor la statutul funcționarului public, ce ține de domeniul de reglementare a legislației primare, precum și a art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii, deoarece funcționarul public vizat se va putea raporta numai la prevederile lacunare, incomplete, ale acesteia.
COMUNICAT din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/273176]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia invocă argumentul că greșita și arbitrara calificare a primei instanțe cu privire la procesul-verbal de control antifraudă ca fiind un act premergător sau chiar o operațiune administrativă are ca origine tocmai lipsa de previzibilitate în interpretarea normelor criticate, astfel că sunt incidente mutatis mutandis raționamentele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015. Arată că, pentru ca
DECIZIA nr. 228 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273367]
-
la o autoritate administrativă, contrar celor susținute de intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală. În susținerea criticilor sunt invocate o serie de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la previzibilitatea normelor și la principiul stabilității raporturilor juridice. ... 7. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că în conținutul textelor de lege criticate nu a putut fi identificată
DECIZIA nr. 228 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273367]
-
instanța constituțională și de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea constată că sfera de incidență a dispozițiilor criticate este strict determinată, astfel că nu se ridică problema lipsei de claritate, accesibilitate sau previzibilitate a normelor, argumentele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015 nefiind, deci, aplicabile în cauză. ... 20. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și
DECIZIA nr. 228 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273367]
-
de scoatere de sub urmărire penală și de clasare, confirmate prin hotărâri judecătorești definitive. De asemenea, arată că Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 15 din 21 septembrie 2015, pronunțată în recurs în interesul legii, dovedește lipsa de previzibilitate a Legii nr. 51/1995. ... 5. Curtea de Apel Bacău - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 sunt previzibile
DECIZIA nr. 259 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273494]
-
ca obiect soluționarea, între altele, a unei cereri privind anularea înregistrării mărcii sub denumirea „Uniunea Națională a Barourilor din România“. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, fiind lipsit de previzibilitate, în privința sintagmei „altele decât cele avute în vedere de art. 6 ter din Convenția de la Paris“, deoarece aceasta „nu trimite nicăieri. “ ... 8. Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest
DECIZIA nr. 4 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273386]
-
motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că sintagma „altele decât cele avute în vedere de art. 6 ter din Convenția de la Paris“, cuprinsă în art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 84/1998, este lipsită de previzibilitate, cu motivarea că aceasta „nu trimite nicăieri“. ... 21. Analizând aceste susțineri, Curtea reține că circumstanțierea conținutului normei legale, prin coroborarea conținutului normei de trimitere cu cel al normei la care face trimitere, este o operațiune circumscrisă interpretării legii, care intră
DECIZIA nr. 4 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273386]
-
284 din același act normativ, excepție ridicată de Ionel Cherciu cu ocazia soluționării unei cauze având ca obiect o contestație împotriva amenzii judiciare. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate. Sancțiunea aplicată în temeiul art. 283 alin. (4) lit. n) din Codul de procedură penală nu poate fi contestată, potrivit art. 284 alin. (3) din același act normativ. Art. 283 alin. (3) din Codul de procedură penală nu permite instanței
DECIZIA nr. 245 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273493]
-
privire la existența sau inexistența abuzului de drept. Autorii susțin că art. 284 din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale invocate. Arată că procedura de judecată a cererii de anulare sau reducere a amenzii este lipsită de claritate și previzibilitate, lăsând la aprecierea instanței citarea părților, necesitatea prezenței procurorului, judecarea cererii în camera de consiliu sau în ședință publică. Lipsa unor dispoziții clare și previzibile referitoare la judecarea cererii de anulare sau reducere a amenzii determină încălcarea dreptului la un
DECIZIA nr. 245 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273493]
-
alin. (5) referitoare la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, deși după anul 2010 legiuitorul și-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparență și previzibilitate în materia salarizării, în fapt, drepturile salariale au fost calculate pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar plătit din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din
DECIZIE nr. 736 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281608]
-
economic și de securitate a Uniunii; ... 3. reafirmă că aderarea la Uniune trebuie să constituie un proces evaluat potrivit meritelor și angajamentelor proprii fiecărei țări candidate, pe baza progreselor în ceea ce privește reformele legate de UE, și subliniază importanța previzibilității și coerenței proceselor de aderare la Uniune; ... 4. ia act de premisa pe care se întemeiază noile inițiative, cea a vitezei insuficiente a atingerii convergenței socioeconomice între regiunea Balcanilor de Vest și Uniunea Europeană, și de identificarea acelor sectoare care
HOTĂRÂRE nr. 26 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281630]
-
înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile legale criticate respectă exigențele constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea normei legale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 5 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 364/32/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 648 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281649]
-
2023*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii. Curtea, în esență, a statuat că, deși după anul 2010 legiuitorul și-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparență și previzibilitate în materia salarizării, în fapt, drepturile salariale au fost calculate pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar plătit din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din
DECIZIA nr. 722 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281737]
-
urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. ... 9. Se susține că, din punct de vedere formal, urgența reglementării este motivată în următoarele paragrafe din expunerea de motive: „soluționării, cu celeritate, a impedimentelor identificate, prin adoptarea unor reglementări care să asigure previzibilitatea procesului de înstrăinare“; „evitării persistării vidului legislativ actual și blocajului tranzacțiilor cu terenuri agricole, aspecte urgente care nu ar putea face obiectul unei legi pentru crearea cadrului legal în vederea punerii în aplicare a reglementărilor propuse prin actualul proiect de
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]
-
Constituție, cetățenii României fiind supuși unor reguli diferite în reglementarea aceleiași instituții juridice. ... 25. Autorii sesizării apreciază că, prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate aduce atingere art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, sub aspectul principiului previzibilității și clarității normelor, așa cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudența constituțională. Obligația de respectare a Constituției și a legilor, care revine atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice, se aplică în egală măsură și Parlamentului, inclusiv în privința modului
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]
-
a reținut că respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative constituie un veritabil criteriu de constituționalitate, prin raportare la aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituție. Instanța constituțională a reținut că accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrarului (a se vedea Decizia nr. 139 din 13 martie 2019). Se invocă jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la calitatea legilor și
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]
-
a paralelismului legislativ. Părțile contractelor și instanțele de judecată vor avea reale dificultăți în a aprecia care dintre norme este cea aplicabilă. Spre exemplu, modul în care sunt redactate dispozițiile legale criticate conduce la interpretări arbitrare, ce determină încălcarea principiului previzibilității și a certitudinii impunerii. Acest principiu consacrat în materie fiscală presupune elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare prin intermediul cărora termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]