180,565 matches
-
romanul Țăranii al ultimului și nu Ion al celui dintîi a luat Nobelul. Adevărata cauză constă în sabotarea permanentă de către ideologiile minoratului localist a examenului de majorat, cu efecte directe și profunde asupra mentalității scriitorilor și asupra operelor lor. Nu prezența în sine a notei specifice e de vină. Ce poate fi mai specific decît romanul japonez? Sau decît romanele lui Joseph Roth sau Bashevis Singer? Și, totuși, ce carieră internațională au făcut. Suflete moarte e romanul unei maxime specificități rusești
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
știe de unde - o cămilă. Poate a uitat-o, în trecere, un circ. Cămila intră într-o curte, unde dă peste doi oameni cumsecade, fără copii, care o adoptă, o îngrijesc, o iubesc. Tot filmul va fi cavalcada de reacții la prezența acelei cămile (invidii, reclamații, proteste, impozite, amenzi, șicane ș.a.m.d.). Pentru un spectator din fostul lagăr socialist, e vorba de o parabolă a vieții la est de vest, în care "dreptul la diferență" solicita costuri eroice. ("E greu să
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
mijloacele. Această probă de vitalitate nu putea fi nicăieri mai bine verificată decît în peisaj, în peisajul înțeles deopotrivă ca ambient fizic și ca spațiu consacrat al gîndirii plastice și al aspirației spirituale. Fără a încerca o evaluare a fiecărei prezențe în parte - lucru și greu de făcut într-un spațiu restrîns, dar și lipsit de o relevanță reală, întrucît aici este vorba, în primul rînd, de o atitudine, de o anumită filosofie, și nu de o soluție particulară -, trebuie spus
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
orice jurnal) o conversație cu sine însuși pe care ceilalți sunt invitați s-o urmărească, dar la care nu pot participa. Strategia disperării este o scriere atipică, cel puțin pentru peisajul editorial autohton, pe de o parte prin formula adoptată - prezența Lecturilor ce acoperă o întinsă arie culturală, de la Northrope Frye și Ihab Hassan la Emil Cioran și Noul Testament, iar pe de altă parte prin genul de reflecții ce se nasc de-a lungul celor aproape o sută de pagini. Spectrul
Jurnal din anii postmoderni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16926_a_18251]
-
guvernului" (Academia Cațavencu = AC, 1997) ș.a.. Apare însă și o modificare a construcției care poate trezi o oarecare perplexitate: formula din toți rărunchii - " Aflat în pragul unei crize de nervi, Viorel Lis a început să țipe din toți rărunchii, în prezența a zeci de persoane" (Evenimentul zilei, 2 iunie 2000); "atunci caft să fie, a strigat din toți rărunchii" (AC, 23, 2000, 3). Construcția conține o improprietate logică care îi conferă un aspect comic: chiar dacă cuvîntul are, cum am văzut, și
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]
-
presa relatează zilnic despre absenteismul parlamentarilor și despre dinamica ascendentă a salariilor lor. Subiecte picante, lesne de speculat jurnalistic, oportune, dar, ne-esențiale. Inversând termenii discuției, ar fi grotesc să se pretindă alegătorilor să-i voteze pe parlamentari pentru că au 'prezență bună' și 'salarii mici'. Argumentul l-ar fi încântat probabil pe Ceaușescu.) Se cere observat, pe de altă parte, că multă lume pare a ignora încă ce înseamnă Parlamentul într-o economie de piață, așa precum economia României se străduie
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
în România, protejate de efracții și corupție este tergiversată de 10 ani, după ce anterior fusese blocată timp de 40 de ani. În loc de magistrale, există doar drumuri cu gropi. Așa încât, în mod firesc, investitorii preferă să ocolească România. Mai curând decât prezența aleșilor poporului la ședințe, mai curând decât salariile celor 'chemați să facă legea țării', sau banii cheltuiți de Parlament pentru deplasări, pentru reparații etc., opinia publică este îndreptățită să afle din presă, de la specialiști, un bilanț sintetic al competenței și
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
un pahar cu cumnatul Laertes? Acest Hamlet om, prinț din vocație și nu de meserie, chestionînd permanent condiția umană, asemănător celorlalți și, totuși, atît de deosebit, este centrul spectacolului lui Ciulei: Marcel Iureș interiorizează alternanța neliniștilor și certitudinilor într-o prezență discretă, dar tulburătoare. Prințul lui nu va deveni niciodată rege, el nu vrea să impună altora nimic, dar nici nu vrea să accepte ceea ce-i impun alții. Ceea ce se întîmplă în Danemarca este mai întîi o dramă personală și prin
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
și intră astfel în lumea celorlalți, în vîltoarea crimelor necesare, a nesfîrșitelor nepotriviri dintre cauze și efecte. Din regizor, Hamlet se transformă în actor. Reflexivitatea devine acțiune: mișcările și vorbele, intențiile exprimate și minciunile implicite rezonează în arcurile întinse ale prezenței scenice a lui Hamlet. Momentul forte al montării, "Cursa de șoareci", spectacolul din spectacol, menit în intenția lui Hamlet ca prin jocul iscusit al dramei să-i facă pe păcătoși să-și strige păcatul este expresia recunoașterii neputinței: păcătosul este
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
solidar cu regizorul Hamlet. Convingătoare, cel mai des tulburătoare, luciditatea expunerii premiselor nu devine în spectacolul de la Bulandra o magie a participării. Se poate accepta că fantoma este un om cu barbă povestind un secret știut numai de el, dar prezența lui în scena din iatacul reginei pare a fi extrasă dintr-o dramă de bulevard. în scena duelului, încrucișarea spadelor acoperă trăirea oamenilor. O contribuție esențială la dezordinea din final are Ștefan Bănică jr, interpretul lui Laertes, agitat fără înțeles
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
prin procedee, înțelegerea dată de trăire. Relația cu Hamlet este relevantă pentru Polonius (Ion Pavlescu) și cuplul format din Rosenkrantz (Răzvan Vasilescu) și Guildenstern (Cornel Scripcaru). Ei joacă în același timp ceea ce sînt și ceea ce vede tristul prinț în ei: prezența lor scenică îl justifică dar îl și modifică pe Hamlet. Adriana Titieni este o Ofelie foarte pămînteană, mai mult fiică a lui Polonius, decît iubită a prințului. Ceea ce se înscrie în logica montării și în ceea ce am putea bănui c-
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
autori visează o viață întreagă să scrie un asemenea poem și nu reușesc... în loc să sărbătorească întâlnirea cu marea literatură, Dan Petrescu face o grimasă de dezgust cu totul inoportună, care îl descalifică. El se enervează într-un mod enervant, în prezența talentului. Nedreptăți în serie Cartea lui Dan Petrescu este plină de nedreptăți. Autorul are aerul acelui adolescent american care a ieșit într-o bună zi cu mitraliera pe stradă și a tras în cine s-a nimerit să treacă pe
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
Eugen Simion. "Cu binecuvântarea lui Eugen Simion, demnul urmaș al ortofizicianului Drăgănescu la cârma Gagademiei, am asistat așadar până acum la o reacție..." De ce trebuie persiflat astfel Eugen Simion, unul dintre cei mai valoroși critici literari de după război, a cărui prezență într-un post rezervat prin tradiție unor oameni de știință s-ar cuveni să ne bucure pe toți cei ce ne ocupăm de literatură? De ce trebuie ridiculizată astfel Academia însăși? Scriind despre Ovidiu Hurduzeu, un strălucit intelectual român, care, stabilit
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
La mînie, omul e orb și surd. Și ne putem imagina ce ar fi pățit Ahil Peleianul dacă zeii nu i-ar fi stat aproape. Iubitor de Nietzsche, cum îl știm, dl. Breban ar trebui să nu conteze însă pe prezența zeilor în simpozioanele Contemporanului. Răbufnirile d-sale nu sînt deloc o "idee europeană" și denotă, mai degrabă, un anumit complex personal și provincial care nu-i face cinste. Ca să nu mai spunem că promptitudinea cu care a căutat să profite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
propensiune martirică, suferința fiindu-i impusă de circumstanțele neprielnice, venite în serie, care l-au determinat a-și arbora o mască de bufon, "masca anesteziantă a bufonului Gary, inventator de calambururi amuzante acoperind adevăruri incomode, cu o neîntrecută, mereu trează prezență de spirit. Făcea din mască un motiv de bravadă spre a-și descuraja contemporanii să caute sub ea. Nota undeva mărturia unui prieten actor care îl vedea pe Gary în acest rol de nebun al regelui: Dacă mi-aș imagina
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
efecte de lovire sau distrugere), pe acela de trecere bruscă de la un canal de televiziune la altul (cf. The New Oxford Dictionary of English, 1998). În ediția a doua a DCR (Dicționar de cuvinte recente, 1997), doamna Florica Dimitrescu înregistrează prezența spectaculoasă în română a mai multor cuvinte din aceeași familie lexicală, ilustrate de citate recente din presă: alături de verbul a zapa, apar și substantivele zap, zapaj, zapare, zapping. Autoarea face trimiteri în primul rînd la limbile romanice (franceză, italiană) în
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
Nicolae Manolescu Fundația "A Treia Europă" din Timișoara mi-a oferit prilejul de a-l întîlni pe scriitorul și politologul maghiar Konrád György. (Prezența lui Konrád György la Timișoara face parte din programul Travers, finanțat de Fundația Pro Helvetia, în cadrul căruia au fost la Timișoara săptămînile trecute treizeci și cinci de traducători de literatură din Europa Centrală, la un prim simpozion coordonat de Michael Heim de la
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
în relație cu celălalt: pierderea identității, pierderea de sine și sfîșierea trupului. Astfel, spațiul refugiului este spațiul de regresiune, regresiune necesară permițînd înfruntarea dimensiunii de itinerariu a călătoriei. Nu voi intra în complexele variațiuni și rescrieri ale poveștilor. Evidentă este prezența temei și interpelarea pe care amintirea poveștii o provoacă. Nici o îndoială că, pentru a relua cuvintele lui Bellemin-Noël din Povestea și fantasmele ei, poveștile "brodează pe fantasme procurînd fantasme cu care să brodezi". Împărtășesc ideea sa după care poveștile sînt
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
prisos. Într-adevăr în această poveste casa celor șapte celibatari este foarte bine întreținută. Totul este curat, ordonat, spre deosebire de versiunea lui Walt Disney care face din eroină gospodina perfectă ce restabilește ordinea și curățenia în casa piticilor neîngrijiți. De aceea prezența Albei ca Zăpada este de-a dreptul de prisos. Ea nu le aduce decît frumusețea ei, frumusețe abstractă pentru pitici care sînt departe de a avea cea mai mică dorință pentru copilă. Inutilă, musafirei nu-i rămîne decît să doarmă
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
-i rămîne decît să doarmă în această lume asexuată. Este somnul feminității care își așteaptă primăvara. Ospitalitatea nu este fecundă decît dacă există contrapartidă, schimb. Să o transformi pe Albă ca Zăpada într-o gospodină eficace avea un sens: justifică prezența ei lîngă cei șapte pitici și devine obiect al dorinței. Psihanaliștii au fantasmat destul despre viața sexuală a piticilor din pădure ca să nu mai revenim la această chestiune. O altă poveste de Grimm, Cei trei pitici din pădure, ne deschide
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
în ploaie, rebegită de frig, pe Eva Harrington. Eva e îmbrăcată discret, poartă un fulgarin și o pălăriuță. E o admiratoare ferventă a lui Margot. Céleste Holm a mai văzut-o de sute de ori pe la teatru, e obișnuită cu prezența ei. Dar în seara asta, văzînd-o pătrunsă de frig, i se face milă de ea și o salută. Eva îi mărturisește că a văzut fiecare reprezentație a piesei. Ca să o recompenseze, Céleste o invită: - "Vino cu mine, trebuie să te
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
pătrunsă de frig, i se face milă de ea și o salută. Eva îi mărturisește că a văzut fiecare reprezentație a piesei. Ca să o recompenseze, Céleste o invită: - "Vino cu mine, trebuie să te cunoască și Margot." În lojă, în prezența unei Thelma Ritter ironică și sceptică, Eva își spune povestea celor trei femei, o poveste neverosimilă și lacrimogenă. Dar povestește foarte bine, ascunzînd sub o falsă umilință nemăsurata ei ambiție. Esteban, scriitor adolescent, are senzația că asistă la originile spectacolului
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
Prof. univ. dr. Odette Blumenfeld și Tom Erskine au sugerat interesante unghiuri de abordare teoretică, dar și practică a ofertei repertoriale referindu-se la ""Celălalt" în dramaturgia americană" și respectiv "Corespondențele teatru-film". Dacă din motive obiective nu a fost posibilă "prezența" lui Sam Shepard mediată de lectura textului său True West, în schimb Little Shop of Horror, spectacol montat de McClinton la UATC, s-a transformat într-o demonstrație de vitalitate a unui gen prin excelență transoceanic: musical-ul (în cazul
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
nici viața. Plasa de cuvinte Cuvinte și sentimente. Fizionomia interioară le cuprinde fără să aibă în privirea ei intimă vreo evidență, o anume imagine mai clară despre ce se întîmplă. Căci în interiorul eului nu se află decît acest gen de prezențe bizare și nedeslușite. Niște curenți de viață în mișcare, cu intensitate variabilă, sentimentele și din loc în loc cuvinte care enunță și anunță anumite adevăruri de netăgăduit, repetabile, refolosibile mereu. Ele, cuvintele, sunt ca puncte luminoase, invariabile în întunericul eului care
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
anumite adevăruri de netăgăduit, repetabile, refolosibile mereu. Ele, cuvintele, sunt ca puncte luminoase, invariabile în întunericul eului care nu se înseninează, care nu vede lumina decît privind pe fereastră afară în cealaltă lume, în cea "exterioară". Dar cine privește? O prezență obscură nudă, a cărei singură îmbrăcăminte este ca o plasă țesută din cuvinte legate între ele printr-o susținere reciprocă de înțelesuri acceptate în vederea continuității necesare. Prezență precară, siluetă incertă, eul acceptă logica cuvintelor care fixează parcă ceva din această
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]