7,932 matches
-
Ivan Feodorovici cu jumătate de voce. Parcă s-au adunat cincizeci de lachei laolaltă, s-au apucat de scris o porcărie și au scris-o. — Dați-mi voie să vă întreb, stimate domn, cum puteți să ne jigniți cu asemenea prezumții? declară Ippolit și începu să tremure din tot trupul. — Asta, asta, asta, pentru un om de onoare... fiți de acord, generale, dacă omul are onoare, e deja jignitor! mârâi boxerul, care și el, cine știe de ce, tresărise. Continua să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
discuțiilor se arunca vina pe sărăcie și pe lene. Eu cred că este vorba și de lipsă de educație, pentru că primul indiciu al unui om educat este curățenia și igiena proprie. Societatea intervine numai după ce copii (oamenii) devin victime, în virtutea prezumției de nevinovăție, acordată tuturor. Nu se aplică prevenția. Pentru unii, viața se termină în stadiul de copil, din cauza condițiilor nefavorabile în care trăiesc sau din cauza incompetenței persoanelor, care ar trebui să-i îngrijească și să-i crească. Nu numai copiii
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
de responsabilitate nu poate fi complet înl]turat] prin scuză c] „victimele erau adulți maturi care știau sau ar fi trebuit s] cunoasc] riscurile acelei acțiuni”. Aceast] ultim] cerere ins] pune în mod special câteva probleme, legate mai ales de prezumția de maturitate, inteligent] și responsabilitate din partea consumatorului și de limitele rezonabile ale responsabilit]ții produc]torului. (Mențiunile speciale se aplic] în mod evident copiilor.) În ce m]sur] trebuie produc]torul s] se asigure împotriva utiliz]rii ciudate sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt conștienți. Kant, deși poate nu și-a dat seama, se lovește aici de aceeasi dificultate care a fost adesea afirmat] împotriva utilitarismului, c] ne conduce la concluzii morale care par contraintuitive (de exemplu c] pedepsirea nevinovaților ar fi corect], prezumții care în practic] ar fi rareori satisf]cute). Pentru c] această, în așa rare ocazii, ar putea fi ceea ce ar face cineva care și-a însușit finalit]țile altor persoane, încercând astfel s] le promoveze la maxim. Pedepsirea unui nevinovat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu zi, inclusiv în sfera educației formale, care se folosește din plin de limbajul educabililor ca de un instrument indispensabil, gata elaborat, fără a se preocupa explicit de perfecționarea lui. Între timp, s-a constatat însă că aceasta este o prezumție falsă, dat fiind faptul că limbajul oricărei persoane (ca principală formă de comunicare) nu e niciodată nici suficient și nici... complet/desăvârșit, chiar și adulții cu vârste înaintate având ceva de adăugat sau îmbunătățit în acest sens, în ciuda avantajului evident
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu zi, inclusiv în sfera educației formale, care se folosește din plin de limbajul educabililor ca de un instrument indispensabil, gata elaborat, fără a se preocupa explicit de perfecționarea lui. Între timp, s-a constatat însă că aceasta este o prezumție falsă, dat fiind faptul că limbajul oricărei persoane (ca principală formă de comunicare) nu e niciodată nici suficient și nici... complet/desăvârșit, chiar și adulții cu vârste înaintate având ceva de adăugat sau îmbunătățit în acest sens, în ciuda avantajului evident
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu două strategii cognitive (strategia închiderii și strategia formei normale). Strategia închiderii se referă la faptul că, în procesarea unei unități sintactice (propoziție, frază), receptorul tinde să ajungă la finalul acelei unități cât mai curând posibil. Strategia formei normale privește prezumția receptorului că unitatea sintactică este procesată în formă canonică, dacă nu este marcată altfel. Aceste strategii, aplicate la propoziții relative din limba engleză, l-au condus pe Yamashita (1994) la următoarea ipoteză privind gradul de procesare a sintagmei antecedent + relativ
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
Se păstrează o veche tendință de folosire a conjuncției compuse ca să, în loc de să, pentru a introduce subiective, completive sau atributive: doresc ca să poată... (TVR 1, 18.X.2007), vreți ca să-i duceți dv. acolo... (Radio 21, 20.XI.2007), aceeași prezumție de nevinovăție i-a împiedicat ca să-și facă... (Realitatea TV, 16.X.2007), riscul ca să apară complicații nu este exclus (Antena 1, 15.III.2008). Alte exemple: l-a rugat foarte mult ca să nu spună la nimeni (OTV, 30.XI
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
anulând valoarea obiectivă a științei. Cu alte cuvinte, observatorul devine factor determinant-cauzal al realității cuantice (orice vorbim, orice privim, dovedește cunoaștere conștientă). Max Planck se întreabă (The Observer, 1931): "Poate conștiința sau observatorul să creeeze realitate?" Paradoxul "EPR" dă naștere prezumției că localizarea și momentul cuantic au variabile ascunse. Einstein lasă, după moartea sa, semne de întrebare cu care viitorul trebuie să-și măsoare "puterile de creație". În 1932, John von Neumann (vezi Cap. III, nota 189), pe baza calculelor matematice
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
analizează societatea în care s-a născut și în care trăiește, curiozitățile profesionale satisfăcute îi relevă informații care aduc mai mult decât înțelegere. Și nu ne referim aici la abordările microsociologice, care ar putea hrăni credibil - dacă nu chiar justificat - prezumții de subiectivitate. Experiența, inclusiv a tinereții timpurii într-o societate totalitară, m-a ferit, chiar anterior debutului studierii sociologiei, de un eventual entuziasm nejustificat cu privire la rapiditatea unor transformări profunde, fundamentale și pozitive ale societății românești, după schimbarea fermă de la sfârșitul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
nu ar trebui să fie foarte frecvente pentru că într-o societate puternic funcțională acționează și mecanisme care preîntâmpină dobândirea unui anumit statut de către cineva care ar putea să nu îl exercite fără asumarea completă a rolului aferent. Se instalează astfel prezumția de onorabilitate pentru oricine deține un statut respectabil. Cu cât deținătorii unui statut înalt sunt mai puțin numeroși iar impactul lor social este mai important, cu atât respectul primit instantaneu de fiecare deținător al său de la orice persoană cu care
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de ceilalți. La noi, s-a împământenit ideea că oricine poate obține oricum orice diplomă sau poziție, altfel spus orice statut. Chiar dacă generalizările sunt întotdeauna neîntemeiate în raport cu mulți dintre cei vizați, atitudinea amintită are consecințe negative indubitabile. Avem așadar o prezumție de neonorabilitate pentru orice statut. Pe lângă toate neajunsurile pe care această situație le generează în viața cotidiană fiecăruia dintre noi, există consecințe deosebit de nocive și din perspectiva coeziunii sociale, a capacității de reacție colectivă. Când apare nevoia acțiunii comune este
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
oportunismul, să sprijine profesionalismul, configurând astfel fundalul necesar leadership-ului. Mișcările sociale au fost practic absente mai bine de două decenii în România postdecembristă, iar asta ține în foarte mare măsură și de faptul că potențialii lideri nu pot depăși bariera prezumției de neonorabilitate. Doar interacționând direct și consistent cu cineva pot să îi arate că este o excepție de la regulă, că își merită statutul sau statutele și în consecință merită să fie urmat, sprijinit. Reacțiile sociale de protest din anul 2013
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
care le-au așezat la temelia producerii/interpretării unui enunț: * Principiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței <ref id="125”>Ibid., p. 6referință </ref> * Principiul comunicativ al pertinenței: Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale <ref id=”126”>Ibid., p. 8 referință </ref> (originea acestui principiu pare să se afle În observația extrem de importantă pe care Grice o face În William James Lectures: ”actul Însuși de comunicare suscită așteptări pe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
modifice starea de cunoaștere a lumii, cu alte cuvinte, să-și dezvolte continuu capacitatea de a construi contexte În care să poată intrepreta/ Înțelege enunțuri/situații noi * declanșarea procesului de interpretare a oricărui act de comunicare ostensiv se Întemeiază pe prezumția că, În urma finalizării lui (a procesului de interpretare), interpretul va obține / va câștiga ceva; În alți termeni, enunțul merită să fie procesat. Pentru Reboul și Moeschler, ideea exprimată de principiul pertinenței este aceea că „un act de comunicare (de exemplu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Ceea ce poate Însă să facă locutorul - și o face În mod frecvent - este să Încerce manipularea interlocutorului prin setul de ipoteze pe care Îl pune la Îndemâna acestuia prin enunț. Manipularea are la bază așteptările de pertinență ale interpretului observăm că prezumția de pertinență (principiul comunicativ al pertinenței) este crucială atât pentru interpret, cât și pentru locutor. Un rol important În modul de organizare a enunțului (atât sub aspectul formei cât și al conținutului) Îl are măsura În care locutorul cunoaște interlocutorul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
conținutului) Îl are măsura În care locutorul cunoaște interlocutorul. Cunoscându-i preocupările, nivelul intelectual și de cultură, locutorul poate controla / anticipa reacția acestuia prin furnizarea celor mai pertinenți stimuli Întrun anumit context al comunicării. Iată cum Îl controlează, pe baza prezumției de pertinență, Bălosu pe Moromete. Ca reacție la faptul că Moromete nu a cooperat atunci când l-a Întrebat de ce nu mai taie salcâmul, Bălosu dorește fie să-i strice buna dispoziție, fie să-l facă să priceapă că, până la urmă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care le produce și efortul de procesare pe care Îl presupune. Vânzătorul V percepe aproape simultan patru stimuli verbali, din care trebuie să-l selecteze pe cel mai pertinent. Conform principiului comunicativ al pertinenței, un stimul ostensiv perceput conține și prezumția că el este pertinent. Altfel spus, stimulul pe care vânzătorul V Îl va percepe ca fiind intenționat adresat lui, și nu altuia, va fi cel care-i va aduce și cele mai multe beneficii. Cele patru enunțuri nu conțin nici un element lingvistic
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
enunțului, ipoteze furnizate de organele de percepție ale copilului, astfel Încât acestuia Îi este imposibil să Își reprezinte cine ar putea fi ăsta și ce sens, din cele posibile, ar putea avea verbul a Întoarce. În consecință, interpretul este obligat, de prezumția de pertinență, să caute ipoteze ajutătoare În altă parte, adică În memoria de scurtă durată, unde sunt depozitate ipotezele rezultate din interpretarea enunțurilor anterioare, sau În cea enciclopedică. Să ne imaginăm că cei doi actanți au mai avut un schimb
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
explicitarea Moromete mă anunță că la noapte o să plouă și că, dacă așa va fi, o să facă mult grîu. Ceea ce Bălosu, În calitatea lui de receptor, trebuie să facă, În continuare, este să compare pertinența semnificației literale a explicitării cu prezumția sa de pertinență, cu așteptările sale generate de enunțul pe care tocmai l-a produs. Semnificația literală a explicitării nu răspunde acestor așteptări (preferințelor, dorințelor sale care au generat schimbul), fapt pentru care el nu o va accepta ca sens
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
tocmai l-a produs. Semnificația literală a explicitării nu răspunde acestor așteptări (preferințelor, dorințelor sale care au generat schimbul), fapt pentru care el nu o va accepta ca sens al enunțului. În baza principiului general al cooperării (Grice) și a prezumției de pertinență, enunțul optim pertinent produs de Moromete ar fi trebuit să se constituie Într-un răspuns la Întrebarea care i-a fost pusă. Bălosu a inițiat schimbul verbal cu un anumit scop - pentru a afla dacă Moromete are de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
zborului) Orice secvență dintr-o convorbire radio, de tipul Întrebare-răspuns, se Încheie cu formula <Confirm> produsă de cel care a primit răspunsul. Cum acest lucru nu s-a Întâmplat, 326, În virtutea principiului comunicativ al pertinenței (Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale), este Îndreptățit să continue procesul de căutare a pertinenței enunțului Startului, Încercând să afle de ce este pertinent pentru el acest enunț. În acest sens, el construiește următoarele ipoteze pe baza semnificației lingvistice a enunțului Startului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mă cunoaște în termenii meirecunoașteți faptul că sîntem în mod egal străini unii fața de ceilalți, că felul meu de a fi nu este doar o versiune defectă a felului vostru de a fi. Suspendați pentru o clipă propriile voastre prezumții. Definiți-vă proprii termeni. Lucrați cu mine pentru a construi punți între noi." Jim Sinclair persoană cu autism ISTORIA AUTISMULUI - de la un simptom al schizofreniei la o unitate nosologică aparte Potrivit Dicționarului Medical apărut la Editura Ceres în 1977, autismul
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
este cauzat de frecvența organizării alegerilor . Alți factori instituționali relevanți care influențează competiția politică și comportamentul actorilor sunt: sistemul electoral, cel de partide, regulile de formare a executivelor și lipsa legăturii directe între rezultatul alegerilor și formarea guvernului. Prin urmare, prezumția principală pe care mă voi baza este că participarea la vot se rezumă la alegerea unui set de politici potențiale care pot fi alterate în cadrul procesului de negociere pentru formarea guvernelor. Acest fapt poate spori incertitudinea existentă în ceea privește
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
influențează comportamentul politic și competiția. Competiția din interiorul partidelor conduce la localizarea (fragmentarea) partidelor și la sporirea puterii filialelor care aduc multe voturi în schimbul obținerii de avantaje provenite din exercitarea guvernării. Posibile motive ale scăderii participării la vot în România Prezumția pe care o voi utiliza în analizarea scăderii ratei de participare la vot în România este că stimulentele instituționale produse de modificarea sistemului de vot, a modalității de redistribuire a mandatelor și decuplarea alegerilor parlamentare de cele prezidențiale afectează disponibilitatea
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]