8,770 matches
-
În perioada comunistă cea mai grea. Evident, ele nu pot fi estimate a fi purtătoare ale unei „paradigme marxist-leniniste”, ci ale unei paradigme sociologice standard universale. Iar parcurgerea multor texte publicate În această perioadă de către sociologi, cu mici retușuri conjuncturale, probează că ele au o valoare științifică incontestabilă. Lucrările publicate imediat după 1989 se prezintă la nivelul standardelor occidentale, fiind, clar, rezultatul unui Îndelungat proces de formare/elaborare Înainte de 1989. Bibliografie Cernea, Stela. (1962). Sociologia burgheză contemporană și problema datelor. Costea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cuvintelor din context, promovând abordarea paradigmatică În defavoarea celei sintagmatice etc. Silviu Totelecan realizează simultan radiografie și arheologie socială În căutarea relațiilor de vecinătate din satele Munților Apuseni. Prin metodă și rezultate, lucrarea se citește cu plăcere și cu folos. Autorul probează din plin constructivism științific, informare bogată și capacitate de investigare nemijlocită În apropierea de o lume extrem de bogată În simbolistică socială. Este un Început remarcabil al unei noi serii metodologice și stilistice În literatura română de specialitate. Dumitru Sandu Adrian
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
terminologice sau teoretice (cum o sugerează unii dintre ,,etnografii” sau ,,etnologii” autohtoni), spre a deveni, din nefericire, ,,exponentul” intelectual al unei ,,corectitudini politice” care nu ar trebui vreodată și undeva să ajungă criteriu de validare științifică. Cum istoria sa o probează, antropologia nu s-a constituit ca reacție ideologică la corpusul celorlalte științe socioumane (cu care ea Întreține, de altfel, fructuoase relații de interdisciplinaritate), ci ca operă - mereu perfectibilă - a efortului uman de autocunoaștere. Că lucrurile stau astfel o dovedește Însuși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
infinite reverberări și peste povestea lui Hamlet, „cel mai lucid și cel mai tragic dintre eroii shakespearieni”. Și în Othello, chef d’oeuvre en sursis (1990), cu un avant-propos de Jan Kott, O., confruntat cu „ambiguitatea” unor personaje „indefinisabile”, își probează astuția abordând „poetica incertitudinii” din această „tragedie a incomprehensiunii”. Ca și Hamlet („Hamletul meu”, „mon Hamlet”), și Prospero din Furtuna, „ultimul melancolic shakespearian”, e pentru exeget „mon Prospéro”, și el camuflează o triplă identitate: „Dumnezeu, magician și dramaturg” (Shakespeare, son
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
capitolele consacrate traducătorului și criticului teatral („cel dintâi critic teatral profesionist” în spațiul românesc). Un generos montaj de citate sprijină o demonstrație în care însuflețirea își dă mâna cu rigoarea. Una din pasiunile lui O., în afară de teatru, este filmul. O probează volumele Statui de celuloid (1972), Filmul. Vocație și rutină (1974), Diorame cinematografice (1983), Stelele Oscarului (I-II, 1996-2002, în colaborare cu fiica sa, Anca-Maria Rusu), în care, axându-se pe criteriul tematic, întreprinde o meticuloasă și pertinentă analiză a unor
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
Academiei Române. Studiile se succedă într-un ritm impresionant: Lumea culturii și Eminescu, Un miracol al culturii românești, Un simplu caiet, Margini și nemargini ale limbii, Despre geniu, Un uomo universale, Marginalii la un vers, Eminescu și neființa. El vrea să probeze că „omul deplin al culturii române” - cu expresia fericită a lui N. Iorga - este și un mare pedagog al neamului și că el oferă un model de cărturar pentru tineretul în formare. Dă și câteva comentarii în marginea creației eminesciene
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
acesta în 1517 Mitropoliei din Târgoviște. Tot din ordinul lui Neagoe s-a scris un Tetraevanghel, din care până la noi a ajuns doar ferecătura, somptuos lucrată în argint. Pentru mănăstirea de la Curtea de Argeș Neagoe a făcut importante achiziții de cărți, după cum probează un codex ce cuprinde omilii ale lui Ioan Hrisostom, dăruit în 1519. Un gust ales marchează produsele scriptoriilor epocii. Multe din hrisoavele alcătuite în cancelaria domnească s-au conservat, iar frumusețea lor face din aceste acte veritabile podoabe. Și tipograful
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
realiste, precum și prin detaliul etnografic și lingvistic, înregistrat de autor aproape cu o competență de specialist, dar intercalat în text cu un deosebit simț al adecvării. Asemănătoare, mai cu seamă tematic, cu proza din Ștergarul cu cocoș de Mihail Bulgakov, probând calități stilistice remarcabile și un dar aparte de povestitor, Medic la Boișoara este cartea de vizită a scriitorului P., reprezentativă și după trecerea câtorva decenii de la apariție, așa cum, în domeniul etnologiei, ilustrativă rămâne teza sa de doctorat, intitulată Contribution à
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
noiembrie anunță cealaltă axă de evoluție a prozatorului, care se va orienta către satira corozivă și sabotarea sistematică a clișeului, concretizate deocamdată prin persiflarea zeloșilor agenți ai regimului (în fapt, măcinați de frustrări și resentimente) sau prin parodierea poncifelor realist-socialiste. Probând afinități vădite cu scrierile lui Teodor Mazilu sau ale lui I. D. Sârbu, această componentă caricaturală atinge un nivel superior în culegerea de schițe Făpturi neînsemnate (1978) și în romanul Micelii (1981), din care cenzura a suprimat un capitol referitor la
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
Să considerăm ca exemplu știința, adică tocmai acea instanță pe care proiectul iluminist a considerat-o ca fiind rațională, opusă tradiției și, prin progresul tehnologic generat, ca sursă a dezvoltării societății industriale. Vom constata de îndată că numeroase ilustrări vor proba că știința a adus numeroase beneficii modernității consacrate. Dar cum poți evita constatarea, bazată pe multiple ilustrări evidente, că știința a generat și mitul atotputerniciei sale și numeroase amenințări și riscuri ce le întrec adesea pe cele naturale? Dacă-i
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o lucrare ulterioară a întărit și mai mult această demonstrație. Totuși, demonstrația autorului însuși prezintă o tendință care nu justifică în nici un fel predicția ca „soarta României ar fi fost decisă pentru mulți ani”. Vremea din urmă, cu caracteristicile ei, probează că predicția lui Pasti nu s-a confirmat. Întârzieri s-au produs, căderi și perpetuări ale penuriei și insecurității asociate epocii materialiste sau chiar celei tradiționale de dezvoltare au avut loc, dar în același timp s-au conturat cu claritate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
În al doilea rând, transformarea se produce în tipurile de cunoaștere activată. Ca inițiator autonom și ca responsabil de propriile acțiuni, întrucât tot mai multe structuri se retrag de pe scena istorică, individul reflexiv trebuie să asimileze, să aplice și să probeze capacități reflexive în privința: - asimilării și operării cu informații și cunoștințe; - identificării de probleme, a operării cu soluții alternative dintr-un posibil acțional cât mai cuprinzător; - formulării de soluții inedite prin capacități inovative; - înțelegerii cerințelor instituționale și a evaluării constrângerilor exterioare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
formală a calificărilor sunt, pe de o parte, efectele acelei pieți a muncii care corespunde „societății bazate pe cunoaștere”. Pe de altă parte însă, ele furnizează temeiurile constituirii și dezvoltării reflexivității individuale. Cu cât calificările sunt mai înalte, cu atât probează capacități reflexive mai competitive la nivel individual. În constituirea și recunoașterea pe piață a calificărilor, au apărut deja noi tendințe. Mai întâi, expansiunea certificării formale prin diplome a generat o mefiență în percepția lor socială. Diplomele ar fi devenit substitute
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
schimbătoare. În sfârșit, competențele cognitive și profesionale care nu sunt asociate cu „competențe generice”, de tipul comunicării performante, al capacităților cognitive operante, al abilităților manageriale și sociale consolidate, al responsabilității etice conștientizate, sunt considerate ca fiind insuficiente, întrucât nu ar proba extinderea reflexivității individuale dincolo de spațiile înguste și prea puțin relevante social. Productivitatea cognitivă și profesională trebuie să fie complementară cu competențele sociale și etice care facilitează flexibilitatea personală și empatia construcțiilor sociale novatoare. Reflexivitatea individuală trebuie să devină cât mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
băieților în „funcționalitatea lecturii” (reading literacy) și sunt depășite în matematică doar cu un număr nesemnificativ de puncte, pe când în „funcționalitatea științifică” (scientific literacy) performanțele sunt relativ similare. Comparativ cu băieții, fetele au aspirații ocupaționale mai înalte și de aceea probează în mod constant un nivel superior de intensitate a motivației învățării. Creșterea proporției femeilor cu educație și performanțe superioare în învățare este indiciul unei schimbări fără precedent în relațiile de gen. Mitul superiorității capitalului intelectual al bărbaților nu doar se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
creștere a populației noastre studențești trebuie să fie mult mai mare atunci când ne raportăm la obiectivele europene pe care cât de curând trebuie să le realizăm și noi. Dar această creștere n-ar fi deloc profitabilă dacă absolvenții nu ar proba calificări cognitive și profesionale adecvate. Ce să comentezi atunci când afli că din circa 1 000 de tineri absolvenți cu licența în drept doar unul este admis într-un ciclu de formare și consacrare profesională în magistratură? E o criză structurală
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau către cercetare este influențată fie de propriile capacități, fie de stimulentele instituționale, fie de ambele. Dacă admitem că selecția universitarilor ar fi una riguroasă, bazată pe criterii clare de performanță, atunci orice membru al corpului profesoral ar avea capacități probate de performanță. Rezultă că numai stimulentele instituționale, morale și pecuniare ar fi cele care ar orienta opțiunile unui universitar către instruire sau cercetare. Altfel spus, dacă beneficiile personale (salariale, de promovare, de prestigiu etc.) ar rezulta predominant din instruire sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este corelată cu modul de gestiune a universității, iar în continuare vom vedea cum. În funcționarea statului contemporan, criteriile de eficiență a guvernării, managementului și administrației publice au devenit prioritare. Ca atare, universitățile publice, ca și cele private, trebuie să probeze cu consecvență, în propria gestionare, transparență, răspundere publică, eficiență, eficacitate, viziune prospectivă și adaptabilitate la cerințele schimbătoare. Linia ierarhică de comandă și control a dispărut și a apărut o nouă structură managerială și de guvernare universitară. Schimbările din sistemele de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
redusă la minimum pentru a-i spori capacitatea de lucru și decizie, funcțiile sale sunt eminamente consultative pentru rector. Rectorul este selectat de „consiliul universității” prin aplicarea unor criterii de competență managerială, și nu academică. Odată numit, rectorul trebuie să probeze eficiența, transparența și răspunderea managerială prin profitul academic (calitatea calificărilor conferite și cantitatea de cunoaștere și tehnologie nou produsă și validată de piața academică și financiară) și prin profitul financiar. Departamentele universitare sunt și centre de venituri, iar cele necompetitive
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care până nu demult le monopolizau. Răspunsul ce a mai rămas la dispoziția universităților este reprezentat de sistemul de doctorat, unde încă dețin monopolul diplomelor și al tinereții cercetătorilor. Totuși, nici acesta nu este lipsit de neajunsuri, atâta vreme cât încă se probează forma feudală a dominării „scutier”-doctorandului de către „cavaler”-profesorul ce își apără cu cerbicie toate privilegiile. Universitățile europene se străduiesc acum să reformeze din temelii ciclul de studii al doctoranturii, să înlăture zgura tradițiilor feudal-nobiliare și să stabilească parteneriate cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
culegeri semnate Radu Bardă - Treziți-vă, români! (1936) și Iuda (1937) - ș.a. Poezia lui s-a vrut o amplă „cântare” a „neamului”, însă între „versetele” acesteia se vor strecura, în numele unui naționalism excesiv și destule accente xenofobe. Omul își va proba, de altminteri, simțămintele patriotice în momentul izbucnirii celei de-a doua conflagrații mondiale, implicându-se fără ezitări în campania pentru dezrobirea Basarabiei și Bucovinei. Fostul combatant pe frontul antisovietic va fi inculpat de autoritățile noului regim instaurat în România și
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
onomastic și caricatura de limbaj. Întâlnirea lui M. cu teatrul a însemnat o nefericită, chiar penibilă experiență. „Drama modernă” Chip cioplit (un fragment, inserat în „Comedia”, 1927, se numește Amantul de ghips), reprezentată în 1930 la Teatrul Național din București, proba lipsa oricărei vocații pentru genul dramatic. Ca să exalte iubirea, elan pur, patetic, de sublimă spiritualitate, neinspiratul autor înnădește, în manieră naiv-expresionistă, o tramă bizară, cu situații artificiale căzând în ridicol, de un ilogism agravat de încărcătura de patologic. Spectacolul a
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
sat mai există și o cooperativă de credit care deservește și alte 2 comune vecine (Bivolari și Probota). VII. Beneficii sociale Din punctul de vedere al nivelului bunăstării, locuitorii satului Trifești pot fi considerați în mare măsură săraci. Afirmația este probată de faptul că 141 de gospodării din cele 533 au depus cereri de primire a ajutorului social (VMG). Dintre acestea au fost aprobate 130 (24,4% din totalul gospodăriilor comunei). Faptul că un sfert din gospodăriile satului beneficiază de VMG
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
În general, dacă vrea să facă cineva ceva, ceilalți îl iau în derâdere... E cam greu să faci ceva... Dacă faci, de ce faci... Dacă nu faci, de ce nu faci? Eu am încercat să fac o farmacie, dar nu mi-a probat-o consiliul local” (întreprinzător particular). Una dintre instituțiile necesare în sat este căminul cultural. Mulți dintre localnici au menționat lipsa acestuia și nevoia construcției sale. Căminul cultural este perceput ca un loc de strângere a tinerilor, de organizare a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
acționeze ca un obstacol în calea cooperării pentru crearea bunului public. Traian Vuia și Ațintiș îmbină potențialul de încredere interumană cu o precauție explicit exprimată în Atințiș față de autorități. În Zerind, potențialul de participare este unul extrem de ridicat, așa cum o probează și acțiunile trecute și prezente. Concluzii. Elemente de cultură participativă în cele șase sate Cele șase sate oferă patternuri diferite de implicare a locuitorilor în viața cetății. Zerindul reprezintă prototipul comunității efervescente din punct de vedere al eforturilor de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]