11,157 matches
-
forme de exprimare a sa, dar și multe teorii, care au încercat să redea faptele economice, istorice și juridice ale monedei de hârtie. De aceea, vom dezbate în mod separat problematica legată de moneda de hârtie în general, și de problematica legată de formele particulare ale monedei de hârtie care sunt bancnota, moneda fiduciară, moneda convențională (sau hârtia monedă) și în sfârșit moneda discreționară (contemporană), emisă de către state, în funcție de un sistem de indicatori ai economiei reale și care nu are nicio
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Evident că banii în sine nu produceau bogăție, pentru a se ajunge la asta mai este nevoie de ceva și anume de om, de munca lui, de talentele și capacitatea lui de a valorifica factorii de producție. De altfel, întreaga problematică a dezbaterilor teoretice în perioada începutului banilor de hârtie se subsumează pericolului ca acești bani să fie tipăriți, oricând, în orice cantități, să piardă legătura cu valoarea și să provoace războaie civile, sau alte tulburări, așa cum se spunea în epocă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Franță (Canada de azi) și că a fost folosită, așa cum se întâmplă în marea majoritate a cazurilor pentru a plăti trupe militare chemate să susțină un conflict militar. În lucrarea sa "Curs de monedă, credit, bănci"669, Victor Slăvescu dezbate problematica tipăririi existenței, punerii în funcțiune a hârtiei monedă. Definește hârtia monedă ca fiind "... pusă în circulație de către stat sau de către o instituție financiară anumită, din ordinul și pe socoteala statului, fără nicio altă acoperire sau garanție decât garanția statului și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
activitatea lui de urmărire a aceluiași vechi obiectiv al școlii Fisher Chicago: stabilizarea nivelului prețurilor în cazul acesta, stabilizarea pe termen lung"815. Îi cităm pe economiștii austrieci nu neapărat pentru valabilitatea spuselor lor, ci pentru acuratețea cu care tratează problematica monetară din poziția liberalismului pur, a neimplicării definitive și irevocabile a politicii și a statului ca agent politic în economie. În realitate, nu trebuie să ne facem iluzii. Realitatea este rațională și crudă. Politica nu va renunța niciodată să se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
costat multe zeci de milioane de victime și o catastrofă economică și socială. 3. Cine, pentru cine muncește? În contextul dorinței utopice de "a face bine", cu forța, tuturor, socialismul inversează relația fundamentală dintre om și colectivitate, punând accent pe problematica și problemele colectivității. Ori lucrurile, în mod natural, stau exact invers. Omul este creat pentru a-și conștientiza, înainte de toate eu-l, starea interioară, lumea proprie dominată de propriile reprezentări și construcții, și numai după aceea deprinde tendința de socializare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în socialism cu observația corectă a lui Hayek peste care nu putem trece, tocmai pentru că aruncă o lumină nouă asupra dezbaterii 1198. Hayek consideră, pe bună dreptate, că oamenii, de fapt, nu-și doresc să fie egali și că toată problematica legată de egalitate și egalitatea distribuției este de fapt un fals. Dar nimic nu este mai departe de adevăr decât aserțiunea că oamenii ar privi egalitatea mecanică de acest tip drept ceva dezirabil. Nici o mișcare socialistă care a tins către
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
tuturor membrilor societății"; "lichidarea unor situații în care necesitățile unora sunt satisfăcute în detrimentul celorlalți"; "desființarea completă a claselor și a antagonismelor dintre ele"; "dezvoltarea omnilaterală a capacităților tuturor membrilor societății, prin înlăturarea diviziunii muncii...". Stalin, la rândul său, vorbește despre problematica banilor, arătând că "schimbul direct de produse" este o etapă ulterioară folosinței banului. Cu alte cuvinte, banul nu va fi scos din economie în mod brusc, ci mai târziu, în anumite condiții. "Acești oameni care sunt departe de marxism ca
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economia socialistă ca fiind o "economie irațională"1208. El consideră că "fiecare pas care ne îndepărtează de proprietatea privată asupra mijloacelor de producție și de utilizarea banilor, ne îndepărtează deopotrivă de economia rațională"1209. Hans Hermann Hoppe, referindu-se la problematica banilor și a alocării eficiente a resurselor în socialism arată: "Cu o proprietate privată asupra activelor de producție practic scoasă în afara legii, nu există piață pentru bunurile de capital, în consecință nici prețuri pentru acestea. Dar, în absența prețurilor de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Elvira NICA Cuvânt-înainte Problematica umană - element esențial al unei instituții, în administrația publică Lucrarea Managementul resurselor umane în administrația publică se adresează, în egală măsură, celor care se pregătesc să-și dedice preocupările profesionale problematicii majore a vieții și activității oamenilor în sfera muncii
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
stabilite de colectivitate și adresate unei colectivități, este orice ,,mod de conduită instituit de colectivitate” care ,,nu depinde de fiecare voință particulară luată în parte”<footnote Durkheim, Émile (a se vedea Speranția, Eugeniu, op. cit., vol. I, p. 454). footnote>. Dacă problematica umană este aspectul principal în crearea și funcționarea unei instituții, nu înseamnă că modul său de a fi concepută și rezolvată s-a ,,instituit” de la sine<footnote Termenul de „instituție” derivă din verbul instituto, care în latină are la origine
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cu un grad ridicat de interdependență, de acțiune reciprocă. În societate, complexitatea este generată, în primul rând, de om, prin modalitățile diverse și deosebit de inter-corelate, prin modul de a acționa. Managementul resurselor umane, prin excelență, se va confrunta cu complexa problematică a cunoașterii, evaluării, stimulării, prospectării, schimbării, conducerii etc. omului. Omul nu trăiește exclusiv în spațiul social al muncii, nu are doar rol de salariat. El este simultan salariat, soț și părinte, cetățean, consumator, membru al unor comunități religioase și (sau
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
depunerii unei activități de management”<footnote Steers, Richard M., Introduction to Organizational Behavior, HarperCollins Publishers, New York, 1991, p. 13; Ivancevich, John M., Matteson, Michael T., Organizational Behavior and Management, Boston, Homewood, Illinnois, 1990, p. 31. footnote>. Managementul performanțelor devine o problematică generală a managementului, dependentă direct de managementul resurselor umane<footnote McCollum, James R., Idei americane pentru manageri români, Editura ASE, București, 2004 (cu deosebire cap. 4). footnote>. Se poate spune, chiar, că „managementul resurselor umane este un nou mod de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Tony, Introduction to Human Resource Management, Oxford University Press, New York, 2000, p. 4. footnote>. Studiul comportamentelor individuale și organizaționale - cerință primordială în managementul resurselor umane Dacă este adevărat că orice activitate managerială are de tratat, într-un fel sau altul, problematica umană rezultată din cerințele unui lucru bine făcut, atunci reiese ca necesitate o concluzie de maximă importanță, și anume, că studiul comportamentelor umane, în general, al celor organizaționale în particular, reprezintă o cerință primordială pe care managementul resurselor umane trebuie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
un management al resurselor umane care se interesează, astăzi, de o formă foarte largă și variată de probleme generate de o nouă viziune despre om și muncă. Din păcate, profilul cursului nu ne permite să ne referim pe larg la problematica vastă a comportamentului uman corelată cu elaborarea teoretică și promovarea practică a managementului resurselor umane. Implicarea acestuia în întreaga activitate managerială se realizează pe trei planuri conexe: individual, grup și organizație, iar pe fiecare nivel obiectul de cercetare (variabile) este
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
stimulentele materiale, Editura Academiei, București, 1969, p. 39). footnote>. Conceptul de atitudine a fost folosit pentru prima oară în 1918 de W.I. Thomas și E. Znanaiecki, în studiul lor referitor la atitudinea țăranilor polonezi imigranți în America. De atunci, problematica atitudinilor își face tot mai mult loc în studiile de comportament uman, având un dublu rol metodologic și teoretico explicativ. Într-adevăr, în studiul comportamentelor, managementul resurselor umane trebuie să evite o capcană, aceea de a se mărgini la a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
studiază managementul resurselor umane, preocuparea specială dedicată percepției sociale are rolul de a le deschide orizontul de înțelegere a unui factor esențial de generare a diferențierilor dintre oameni (în condițiile unor similitudini în ceea ce privește vârsta, sexul, pregătirea, venitul etc.). În această problematică a percepției sociale în organizații, putem distinge trei categorii de bază ce influențează modul în care noi îi percepem pe ceilalți oameni din organizație: 1) caracteristicile persoanei percepute; 2) caracteristicile unei anumite situații în care ne aflăm; 3) caracteristicile celui
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
parte. În acest sens va trebui să luăm în considerare barierele (de diferite tipuri care pot interveni și bloca sau denatura procesele de percepere corectă și deplină). Pentru managementul resurselor umane în administrația publică (a se vedea paragraful 1.6), problematica vastă a comportamentelor și atitudinilor ridică numeroase aspecte suplimentare, avându-se în vedere dubla exigență de a cunoaște comportamentele și atribuțiile salariaților din instituțiile dependente de această administrație publică, dar și pe cele ale publicului larg, pe care serviciile publice
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
am putea formula ca fiind proprii managementului resurselor umane cu cele ale managementului în general, ceea ce are drept explicație faptul menționat de noi (paragraful 1.1) și anume, că în orice acțiune managerială elementele comune și esențiale se referă la problematica resurselor umane. Urmărind definiția dată managementului, vom putea distinge o etapă de „conducere premanagerială” care acoperă o perioadă îndelungată din istoria societății, mergând chiar, până în epoca premergătoare capitalismului industrial (fazele cooperației simple și a manufacturii). Conducerea premanagerială și-a găsit
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
acumulate prin experiența și studiile strict de specialitate ale unor ingineri sau economiști. Managementul științific o practică managerială și preteoretică Este meritul lui F. Taylor de a fi elaborat un prim sistem de management orientat direct și în principal asupra problematicii salariaților, sistem care, în linii mari, mai este aplicat și astăzi, deși, el este socotit ca istoricește depășit („criza taylorismului”). Taylorismul - socotit a fi conceput și practicat o paradigmă tehnocratică, technocratismul, consideră factorul tehnologic ca esențial în practica managerială, omul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
stabilității, a utilizării timpului de muncă, a productivității; planificarea resurselor umane; recrutarea resurselor umane: factori, surse și căi de recrutare; evaluarea performanțelor; managementul recompenselor; managementul conflictelor. Fiecare din aceste direcții principale va căpăta o configurație bazată și diferențiată în lumina problematicii și experiențelor actuale, a situației specifice României. 1.5. Modele elaborate în managementul resurselor umane Ce este un model managerial? Conceptul de „model managerial” are o semnificație teoretică și practică specială; atunci când ne referim la management, el netrebuind a fi
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
respectivă. Conceptul de „public” se referă la o etapă anume în evoluția vieții sociale, în care se unesc problemele de interes general cu cele personale apte a fi discutate „critic” liber, fără constrângeri într-un „spațiu social” constituit pe criteriile problematicii („spațiul public”)<footnote A se vedea Drăgan, Ioan, Paradigme ale comunicării de masă, Casa de Editură și Presă Șansa, București, 1996, p. 97. footnote>. Relațiile publice implică, așadar, un „spațiul social” specific, caracterizat, după Habermas, prin aceea că<footnote Habermas
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
2.1. Ce este strategia? Conceptul de strategie Conceptul de strategie, în general, este foarte des folosit, fără însă a primi semnificația sa reală, definiția în sine profesionist elaborată. Atunci când ne referim la managementul resurselor umane, necesitatea de a aborda problematica strategiei pe criterii teoretico-metodologice bine concepute, se impune cu deosebire, căci altfel, procedând strict empiric, după principiul „succes-eroare”, suntem puși în situația de a conduce organizația pe căi dovedite ca malefice. Atunci când este vorba de oameni, experimentele făcute la întâmplare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sunt un „obiect” de utilizare, căci am văzut că exprimă viața oamenilor pe toate dimensiunile ei (din organizație și din afara ei). Strategiile managementului resurselor umane sunt proiecte de acțiune vizând câștigarea adeziunii membrilor unei organizații la obiectivele (scopurile) acesteia. Tocmai problematica scopurilor devine elementul central al unei strategii, imprimând o viziune asupra muncii, a omului în muncă, a omului în societate. Ce este, deci, strategia? Se pot da diverse definiții în raport și cu obiectivele noastre de acțiune, ale domeniului la
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
umane sau prognozarea cererii de personal (cantitativă și calitativă)<footnote Ibidem, p. 184. footnote>, analiza impactului produs de resursele umane, modul de recrutare a necesarului de personal, greutăți și factori care pot bloca acest proces etc. Dintr-o perspectivă nouă, problematica își modifică termenii și cadrul de analiză, vorbindu se de analiza prospectivă asupra viitorilor posibili și probabili<footnote Hoffman, Oscar, Popescu, Gheorghe H., Probleme de metodologie în analiza realităților sociale, Editura Universitară, București, 2009, paragraful 1.4. footnote>. După Gustave
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op.cit., p. 229. footnote> Iată de ce, structura locurilor de muncă se concepe, se creează și funcționează în raport cu cerințele de perspectivă ale societății, în general, cu cele ale instituțiilor, în particular. În cadrul administrației publice, problematica locului de muncă evidențiază o serie de aspecte specifice de mare semnificație societală. Locul de muncă, într-o instituție publică, se proiectează în raport cu gradul de democratizare a societății, cu nivelul de participare civică a populației, cu schimbările dorite în sfera
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]