2,781 matches
-
trebuie ocolit, ci dimpotrivă se cade să-l întrebăm fără repaos, căci fără îndoială nu există ceva care să se impună într-un chip mai presant celor care doresc din toată inima să păstreze o oarecare comunicare între ceea ce e profan și ceea ce e sacru. Există o „spiritualitate” pe care am putea-o numi „naturală”, o spiritualitate care ar fi tributară „prezenței de imensitate” a lui Dumnezeu întrucât aceasta e deosebită de „prezența sa harică?” Și care e conținutul, rolul, valoarea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
geniul poate fi sau nu creștin. Când Horațiu disprețuiește lumea într-un vers faimos, n-o face din motive ascetice, fiindcă Horațiu e un epicurian, care se simte prea bine în desfătările acestei vieți, ci din repulsie față de trivialitatea „vulgului profan”. Și când el găsește accente de pătrunzătoare melancolie în strofele către Postumus, e determinat nu de sentimentul moral, ci de regretul că desfătările acestei lumi nu țin decât atât cât scurta noastră viață omenească. Un exces de sensibilitate nativă pune
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
genială se descoperă lumina unor realități neidentificate; în contemplația mistică, lumina realității divine. Dar dacă sfântul e înzestrat cu darul natural al genialității, când e vorba să-și transpună artistic obiectul viziunii, el recurge la aceleași mijloace ca și geniul profan. Nimic nu i se adaugă din punct de vedere al forței tehnice, în afară de directiva spirituală precisă și de semnificația creștină a operei. Adevărul acesta reiese clar nu numai din comparația geniilor creștine cu geniile păgâne sau profane, ci din însăși
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca și geniul profan. Nimic nu i se adaugă din punct de vedere al forței tehnice, în afară de directiva spirituală precisă și de semnificația creștină a operei. Adevărul acesta reiese clar nu numai din comparația geniilor creștine cu geniile păgâne sau profane, ci din însăși judecata creștină. În Erminia de pictură bizantină, tradusă de Macarie, citim în prefață că zugravii „sunt împodobiți cu darurile firii”, ceea ce înseamnă că, pentru modul cel mai creștin de a înțelege lucrurile, geniul e un dar natural
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
MOARTE prin proiecția sensului pe un plan superior: a fi de pe ceea lume nu înseamnă, în romanul sadovenian, nici "a fi nebun", nici "a fi mort", ci "a fi inițiat", a avea acces la adevărurile sacre care se refuză cunoașterii profane. 2.1.2. Din motive de spațiu, nu vom putea să analizăm la fel de amănunțit microarticularea tuturor textemelor existente în Creanga de aur. Prin urmare, în secțiunea de față ne vom mulțumi să identificăm câteva dintre textemele proeminente ale romanului și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o macro-metaforă revelatorie, care își subordonează toate cuantele și câmpurile amintite până acum prin intermediul strategiilor dia-, endo- și epiforice. 3.3.1. Astfel, cartea se deschide cu un dublu prolog (capitolele I, respectiv II-III), menit să-l "inițieze" pe cititorul profan în doctrina "crengii de aur". Componentele de bază ale acestei doctrine, pe care le-am analizat deja, funcționează în cadrul romanului ca niște "principii ecuaționale" ce justifică și susțin procesul metaforic. Momentul diaforic al intrigii se instituie abia în capitolele IV-VIII
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
este legată tot de felul sentimentelor: - doina de dor; doina de jale; - doine ostășești; - doine bătrânești; - doine de cătănie; - doine de dragoste;doine de haiducie; - doine de înstrăinare; doine de ciobănie; etc. - unii specialiști (Ov. Papadima)vorbesc despre cântecul liric profan (care cuprinde: doina cântecul propriu Ț zis, cântecele de joc, strigăturile). Alte obiective, de urmărit: 1. elemente de oralitate; 2. mijloacele prin care sunt sugerate măreția și frumusețea naturii; 3. armonia versificației (precizia cadeței, diversitatea, bogăția rimei, etc.). PASTELUL - pastelul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
organizând bunuri și puteri spirituale, care transgresează, prin natura lor, "veacul", nu poate rămâne sub conducerea statului, care este o ființă "seculară". Autonomia rezultă din necesitatea firească a Bisericii de a trage o linie netă de demarcație între sacru și profan, de a împiedica intervenția mundanului în rostul eternului. Cu toate acestea, au existat cazuri de preoți care au făcut politică. O dată ce s-a stabilit o linie de demarcație între acțiunea lumească și chestiunile duhovnicești, preoții, în calitate de reprezentanți ai Ecclesiei, își
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, pp. 73-74. 5 Ibidem, p. 74. 6 Cf. Mircea Eliade, Sacrul și profanul, București, Humanitas, 1992, p. 67: "Pentru omul religios, durata temporală profană este, dimpotrivă, susceptibilă de a fi oprită periodic de inserția, prin intermediul riturilor, a unui Timp sacru, neistoric (în sensul că nu aparține prezentului istoric)... Creștinismul a reînnoit, într-adevăr
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, pp. 73-74. 5 Ibidem, p. 74. 6 Cf. Mircea Eliade, Sacrul și profanul, București, Humanitas, 1992, p. 67: "Pentru omul religios, durata temporală profană este, dimpotrivă, susceptibilă de a fi oprită periodic de inserția, prin intermediul riturilor, a unui Timp sacru, neistoric (în sensul că nu aparține prezentului istoric)... Creștinismul a reînnoit, într-adevăr, experiența și conceptul de Timp liturgic, afirmând istoricitatea persoanei lui Hristos
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
După așteptări, Barrès recunoscu în fine sufletul rătăcitor al Greciei deasupra insulei Delos, ștergîndu-se ca un oval de soare. Keats, neștiutor de greacă, avea preștiința Greciei. În acest Delos al poeziei ridicate, nouă sau veche, modernismul sună ca o evocare profană". Ion Barbu nu intenționează în paginile sale să propună o estetică proprie explicită, ci una implicită, ce rezultă mai totdeauna, prin raportare și reacțiune la varii situații ce acoperă viața științei și literei. "Viața literară", din 10 martie 1928, găzduiește
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
un segment aparte al comunității umane care ar trebui să explice cît mai corect relația omului, al ființei umane cu alte entități superioarte lui, ca și cu alte planuri ale existenței. Iar în acest caz, Mironov face aceeași greșeală a profanilor care n-au înțeles relația omului cu Universul, închipuindu-și în continuare că omul reprezintă un ,,mare” păduche în fața acestui spațiu imens și a unei lucrări mult peste puterea sa de înțelegere. Mironov rămîne un meseriaș în domeniul său, cu
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
jurul lui 1150) ?i mai ales la portalul regal de la Chartres (1145-1150), statuile-coloane urmeaz? propor?iile coloanelor de montan?i, cu falduri cvasi-lineare ?i fizionomii stereotipe. Timpanele ?i vutele s�nt tratate �n acela?i stil pe teme sacre ?i profane. �nceput? la fă?ada catedralei de la Senlis (1185-1190), evolu?ia sculpturii spre mai mult? autonomie ?i mai mult? suple?e �n forme se afirm? la portalul de sud de la Chartres (1210). Personajele montan?ilor, nelipite de coloan?, s�nt normal
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
guvernan?îi; se mai explic? ?i prin expansiunea ordinului cistercian ?i r?sp�ndirea modelelor sale; �n sf�r?it, se explic? prin contribu?ia teologiei, tehnologiei ?i este-ticii gotice la rela?iile societ??îi vremii cu sacrul ?i cu profanul, cu misticul ?i cu ra?ionalul. Doar Italia r?m�ne pu?în receptiv? la limbajul arhi-tectural gotic. �ntr-adev?r, chiar dac? exemplele cisterciene (Fossanova, 1187-1208) încît? pe unii arhitec?i italieni s? fac? bol?i pe intersec?îi de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
forumurilor antice. Teatrul era unul dintre dot?rile fundamentale ale vie?îi urbane antice, ca expresie cultural? ?i arhitectural?. �n timpul Rena?terii, �n cadrul mi?c?rîi umaniste, spectacolele se elibereaz? de influen?a religioas? pentru a celebra valorile profane ale fericirii, dragostei, naturii, prin balete, pastorale, carnavaluri, �n cur?ile princiare, dar ?i �n strad?; decoruri ?i mă?în?rîi imaginate de arti?ți concur? la realizarea feeriei. �n secolul al XVI-lea, se practic? o scenografie extras? din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
et Poésie, 1926, pp. 207-208: "D'une part l'expérience poétique et l'expérience mystique appartiennent par leur mécanisme psychologique au même ordre de connaissance - une connaissance réelle, non immédiatement conceptuelle, unitive [...] l'activité poétique est une ébauche naturelle et profane de l activité mystique...". 36 În Versuri și proza, 1984, p. 20. 37 Martin Rulandus, A Lexicon of Alchemy, [1893] 1964, p. 105: "CORPUS INVISIBILE - is the soul, șo called because it holds a middle position between the visible body
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mai profunde, a unor corelativi psihici. Faptul că în mod répétait două sfere se evocă reciproc poate arăta întrepătrunderea lor reală în spiritul creator al poetului : astfel, în Songs and Sonnets (Cântece și sonete), unde sânt reunite poemele de iubire profană ale lui Donne, limbajul metaforic este luat în permanență din lumea catolică a iubirii sacre ; iubirii trupești el îi aplică noțiunile catolice de extaz, canonizare, martiriu, relicvă, în timp ce în unele dintre ale sale Holy Sonnets (Sonete sacre) el i se
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
spre contemplare. Prin ceea ce se numeste curent procesul de muzeificare, ele sunt scoase din uz, devenind exponate, Îmbrăcate În aura sacră a operei de artă. Astfel, muzeul devine un spațiu cvasireligios, În care obiectele, retrase din mediul lor originar extramuzeal (profan sau sacru), se dezgolesc de rolul lor funcțional initial. Ele ies din timp. Dintr-o perspectivă foucaultiană, muzeul reprezintă ideea de a acumula totul, de a crea o arhivă generală, de a constitui un loc al tuturor timpurilor, care este
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
Foucault 1994: 759). Experienței muzeale nu i-a lipsit nicicând o anume dimensiune care Îl apropie de sacru. Relația contemplativă spectator-obiect, atmosfera solemnă, vizitatorul-pelerin În așteptarea miracolului apariției, obiectele muzeale Înălțate pe piedestale, sub sticlă, Îndepărtate cu grijă de contaminarea profanului - precum icoanele Întro biserică - au Îmbrăcat spațiul muzeal Într-o aură prețioasă, Încărcată de valențe sacre; omul Începe să se apropie de artă cu speranța de a se hrăni spiritual. Aceasta merge În paralel cu valorizarea artei, a obiectului de
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
al XX-lea. O trăsătură definitorie pentru arta actuală devine, astfel, supraproducția, care diluează sau schimbă statutul „tradițional― al operei de artă. În acest sens, Boris Groys observă că degradarea accelerată a diferențelor vizibile dintre opera de artă și lucrurile profane are loc În paralel cu dezvoltarea accelerată a instituției muzeului ca „muzeu de artă modernă― sau „muzeu de artă contemporană―. Cu cât opera de artă se deosebește mai puțin din punct de vedere vizual de un lucru profan, cu atât
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
și lucrurile profane are loc În paralel cu dezvoltarea accelerată a instituției muzeului ca „muzeu de artă modernă― sau „muzeu de artă contemporană―. Cu cât opera de artă se deosebește mai puțin din punct de vedere vizual de un lucru profan, cu atât mai necesară devine deosebirea dintre contextul artistic și cel profan, cotidian, extramuzeal, ca o condiție a apariției produsului artistic. De Îndată ce opera de artă arată ca un lucrunormal, ea necesită contextualizarea și protecția muzeului, care să-i confere 4
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
străduiesc să acționeze potrivit unor convingeri religioase pe care le recunosc a nu fi neapărat unanime. în Occident, pînă și fundamentaliștii își susțin revendicările prin mijloacele legale ale democrației, chiar dacă discursul lor cuprinde atacuri violente la adresa culturii și a valorilor profane care au curs în societatea mare. în orice caz, vocile credinței/credințelor se manifestă ca elemente dintr o diversitate pe care nu intenționează să o anuleze. Desigur, în țările majoritar creștine din Europa Centrală și de Est, religia continuă să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și a politicului, ambele recunoscute în specificitatea lor, dar totodată în raportul lor vertical. Destinul Europei se va modela, potrivit lui Pierre Manent, sub semnul problemei teologico politice. Printr-un paradox structural, doctrina creștină recunoaște oamenilor dreptul de a gestiona domeniul profan, de a-și alege forma de guvernămînt și de organizare socială, dar atribuie totodată Bisericii datoria de a supraveghea puterea politică, în măsura în care comportamentul în lume are, pentru guvernanți și guvernați, implicații asupra mîntuirii lor. Ea aduce o constrîngere religioasă de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
socială, dar atribuie totodată Bisericii datoria de a supraveghea puterea politică, în măsura în care comportamentul în lume are, pentru guvernanți și guvernați, implicații asupra mîntuirii lor. Ea aduce o constrîngere religioasă de o amploare inedită, o eliberare sau o emancipare a vieții profane tot atît de inedită.1 între sfera politicului și a cunoașterii naturale, pe de o parte, și Biserică, pe de alta, va exista mereu o tensiune. în premodernitate, politicul, ca și cunoașterea au în mod firesc un cadru creștin, dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lucru, cînd ne odihnim sau călătorim, nu mai avem ideea că ceea ce facem ar putea avea o vibrație simbolică, ar putea fi calificat religios, ar participa cumva la raportul nostru cu realitatea ultimă. Nu mai sînt pentru noi nici măcar fapte profane, ci doar fapte curente. Curgerea lor abia dacă mai e marcată/întreruptă de momentele riturilor de trecere sau ale marilor sărbători, și acestea se susține în bună parte pe drept din ce în ce mai convențional sau mai comercial celebrate. Spre îngrijorarea multora, creștinismul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]