4,395 matches
-
voce, mișcări discrete etc., o impresie. Este felul În care Îi afectăm pe alții prin aspectul nostru fizic, prin dispoziție și conduită, prin limbajul corpului și modul În care ocupăm spațiul Într-o Încăpere. Astfel putem da senzația de Încredere, profesionalism, amabilitate, bunătate sau pe cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social: autoprezentare și autodezvăluire. Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mod evident, toate propunerile de mai sus țineau de libertatea de creație, îngrădită de barierele succesive ale organelor propagandei de partid, în frunte cu Secția Propagandă a CC al PCR. Ele încercau să deplaseze centrul de greutate de pe ideologie pe profesionalism, pentru a le oferi cineaștilor mai multă putere de decizie în legătură cu propria creație. De remarcat situația absurdă în care se afla Asociația Cineaștilor, înființată cu binecuvântarea organelor de partid, dar împiedicată de șase ani, de aceleași organe de partid, să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care, cel puțin formal, dovedesc că dețin competențele necesare rezolvării unei probleme. „Las’ că știm noi cum...” reprezintă formula care evidențiază cangrenarea mecanismelor sociale care ar fi trebuit să promoveze meritocrația, să se opună imposturii, să stăvilească oportunismul, să sprijine profesionalismul, configurând astfel fundalul necesar leadership-ului. Mișcările sociale au fost practic absente mai bine de două decenii în România postdecembristă, iar asta ține în foarte mare măsură și de faptul că potențialii lideri nu pot depăși bariera prezumției de neonorabilitate. Doar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
că nu își îndeplinesc sarcinile de serviciu (28% în 1999 și 41,75% în 2003). Specialiștii PR sunt de părere că relația lor cu presa s-a îmbunătățit simțitor (de la 30% în 1997 la 67,5% în 2003) datorită sincerității, profesionalismului și calității informațiilor. Totuși relaționiștii le reproșează jurnaliștilor faptul că sunt avizi după senzațional (50% în 1997) și că uneori sunt lipsiți de etică. Pe ansamblu, relația dintre specialiștii din relații publice și jurnaliști este una care se dorește a
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
artei e alta. Acest ”virus” al creației, care nu are antidot, pentru mine este la nivel de pasiune, de dragoste din tinerețe, care nu are moarte, iar faptul că fac parte din U.A.P. din România este o confirmare a profesionalismului. Cariera mea didactică e de profil teoretic și nu pot să neg că având formație și de pictor am beneficiat de avantajele unor cunoștințe de specialitate, teoria artei, termeni de atelier, comentariu plastic ș.a. De altfel, printre unii omologi ai
INTERVIU CU PROF.DR.TEODOR HAȘEGAN. In: Apogeul by Diana Băgireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1797]
-
comentarii suplimentare, pentru că orice creștin, privind-o, va avea o reacție de pioșenie, simțind un îndemn către meditație și rugăciune, ca și cum s-ar afla în fața altarului. Fără a avea intenția de a-l contesta pe autor, ci, dimpotrivă, apreciind profesionalismul său de critic avizat, vom prezenta un comentariu, doar pentru a arăta cum o astfel de operă, pentru a fi prezentată publicului, trebuia interpretată într-un anume fel, înscriindu-se cu prudență în grila principiilor esteticii materialist-dialectice. Iată fragmentul de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
timp, alături de regretatul nostru profesor, Virgil Florea. Întâmplarea mă adusese În umbra lui unde aveam să deslușesc tainele lumii nevorbite, a cuvântului neauzit. Cu un tact desăvârșit, cu măiestria pedagogului de altadată și toate la un loc Îmbracate În aura profesionalismului, domnul profesor Florea Virgil Își punea, de aceasta dată, la o vârstă Înaintată, sufletul, zâmbetul, răbdarea, experiența anilor de dascăl, la picioarele unor micuți frumoși, plângăcioși, dar ... cu o durere surdă În priviri. Erau copii care nu știau ce-i
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
oamenilor este afectată de cinci tipuri de factori motivanți proprii indivizilor, ținând cont de modul cum fiecare își organizează activitatea și timpul și cum se realizează relațiile cu cei din jurul său: a. urgența și importanța lucrurilor ce trebuie realizate; b. profesionalismul care determină să crești intensitatea muncii și, în același timp, de a realiza și calitatea necesară a acțiunilor; c. dorința de a fi agreat de către cei din jur și apreciat pentru activitatea depusă; d. stăruința în a duce la îndeplinire
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
gradul de sănătate al lucrătorilor, nivelul stress-ului existent la un moment dat. Interesează foarte mult condițiile de muncă și relațiile interumane constituite: - natura sarcinilor de lucru primite, mediul în care se derulează activitatea, relațiile de serviciu create, precum și gradul de profesionalism de care dă dovadă individul supus analizei; - stilul managerial promovat, în special în crearea coeziunii colectivelor de lucru (cunoscutul team-building). 2. Etapa a doua: realizarea intervențiilor Avem clară imaginea factorilor stresori și a surselor acestora, logic urmează stabilirea strategiilor de
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
unor evenimente hotărâtoare, prin biografiile comandanților și prin monografiile Centrelor Militare Județene componente ale Centrului Militar Zonal Iași. Mesajele adresate centrului, de către factorii importanți din cadrul Ministerului Apărării Naționale și din conducerea administrației publice locale, reprezintă încă o dată, o recunoaștere a profesionalismului și dăruirii de care a dat dovadă personalul instituției în îndeplinirea misiunilor încredințate. Ne alăturăm acestei recunoașteri și așteptăm cu mult interes continuarea demersului de față cu noi pagini care să consemneze îmbogățirea tradiției printr-o activitate performantă în domeniul
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
le desfășoară centrul militar în contextul actual, remarcate și apreciate de către reprezentații autorităților publice locale și scoate în evidență participarea militarilor din Centrul Militar Zonal Iași la misiuni internaționale. Lucrarea se vrea a fi un omagiu adresat celor care, prin profesionalism, competență, abnegație și dăruire au contribuit la evoluția și dezvoltarea acestei structuri și să ne facă mândri că facem parte din structura Centrului Militar Zonal Iași. Nutresc speranța că acest start va declanșa în viitor elaborarea și editarea unui tratat
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
cu declanșarea agresiunii de către inamic, asigurarea diviziei conform planului, încadrarea în timp a prezentării resurselor umane și materiale în urma lovirii de către inamic a unor raioane de mobilizare”. Pregătirea personalului din centrul militar, competența cu care s-au rezolvat situațiile create, profesionalismul de care au dat dovadă în raportarea hotărârilor și calitatea conținutului documentelor întocmite au fost apreciate cu calificativul „Foarte bine”. 1982, 16-20 februarie centrul militar și-a demonstrat din nou valoarea prin implicarea activă la aplicația tactică cu trupe și
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
informații cu o teză novatoare pentru întreg sistemul militar, având ca titlu ,, Evoluția haotică a fenomenului militar contemporan”. În semn de înaltă apreciere a serviciilor deosebite aduse instituției militare, pentru rezultate remarcabile obținute în procesul de instruire, precum și pentru înaltul profesionalism dovedit în executarea misiunilor încredințate, a fost apreciat de președintele României, ministrul apărării naționale, șefii ierarhici și de către înalte personalități ale societății românești. Cele mai semnificative dintre aceste ordine, distincții și decorații sunt: Ordinul „Virtutea Militară” în gradul de Cavaler
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
din 17.02.1968, prin contopirea și desființarea comisariatelor militare regionale, raionale și orășenești, a luat ființă Centrul Militar Județean Suceava cu responsabilități în județul cu același nume. Personalul militar și civil, ce a încadrat Centrul Militar Județean Suceava, prin profesionalismul, abnegația și eficiența în activitate dovedite de a lungul timpului, a îmbunătățit an de an imaginea acestei instituții în ochii societății civile, continuând și astăzi să se afle în slujba cetățeanului. Cooperarea continuă a conducerii Centrului Militar Județean Suceava cu
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
comisariatelor militare. De-a lungul anilor, prin rezultatele obținute în plan profesional, centrele militare și-au adus o contribuție remarcabilă la completarea cu resurse umane și materiale a structurilor sistemului național de apărare din zona de responsabilitate. Prin munca și profesionalismul celor încadrați în aceste instituții s-a continuat o valoroasă tradiție de consolidare a relațiilor, în plan local, dintre armată și societatea civilă. În actuala etapă de evoluție a Armatei României, odată cu profesionalizarea resursei umane și cu modernizarea instituției militare
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
10 din 17.02.1968 și a Ordinului șefului Marelui Stat Major nr.C.M.00170 din aceeași dată, prin contopirea și desființarea comisariatelor militare regionale, raionale și orășenești. De-a lungul existenței sale, personalul Centrului Militar Zonal Iași a făcut dovada profesionalismului și dăruirii în îndeplinirea misiunilor încredințate, cum ar fi recrutarea și încorporarea numeroaselor contingente de tineri, promovarea profesiei militare și recrutarea candidaților pentru cariera militară sau generarea și regenerarea cu resurse umane și materiale a marilor unități, unităților și formațiunilor
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
a fost animat de simțul datoriei și de forța exemplului personal, convins că numai prin muncă și seriozitate va face față misiunii nobile și sacre de apărare a patriei. Îmi exprim convingerea că împreună, instituțiile noastre vor continua cu eficiență, profesionalism și responsabilitate, punerea în practică a principiilor și procedurilor de atragere a resursei umane pentru Ministerul Apărării Naționale în vederea realizării pe viitor de noi performanțe profesionale în domeniul gestionării resurselor umane de calitate. Vă felicit călduros cu ocazia împlinirii a
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
in centru nu am știut care e meritul supervizorului, contactul nostru fiind direct cu terapeuții. Din momentul in care M a început terapia acasă am cunoscut-o intr-adevăr pe supervizor si de abia atunci ne-am dat seama de profesionalismul ei. De ce spun asta? Pentru ca am realizat ca supervizorul era cea care modela terapia in funcție de nevoile copilului nostru si atunci când apăreau probleme cognitive sau comportamentale găsea tot timpul soluții care ulterior dădeau rezultate. In afara de asta se implica
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
țară. Este evidențiat si rolul bibliotecii, activ centru de documentare și formare pregătind cadrele didactice în tainele informării și documentării, în metodele de diseminare a acestor cunoștințe în rândul elevilor. Valentina Lupu a dat dovadă de-a lunul anilor de profesionalism, tenacitate, optimism, seriozitate, spirit de echipă, fiind un excelent organizator al unor manifestări care au adunat bibliotecari din toate colțurile țării. A ținut foarte mult la autoformarea sa, materializată prin participări la IFLA, la Conferințele Naționale ale Asociației Bibliotecarilor (așa cum
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
deschis caracterizat prin: dinamism, grad înalt de angajare a profesorului și elevilor, relații deschise, cooperare, respect și sprijin reciproc; comunicare eficientă: ascultare activă, informare personalizată, atitudine pozitivă față de elevi, feedback pozitiv Climat angajat caracterizat prin: control strict, nivel ridicat de profesionalism și de cerințe din partea cadrului didactic; comunicare deficitară profesor-elevi, centrată pe sarcini/conținut, ignorarea personalității elevului, relație rece/distantă profesor-elevi, însă cooperare și respect între elevi Climat neangajat caracterizat prin: comportament deschis al profesorului față de elevi, orientat spre elevi, însă
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de interes al acestei funcții este diferit, cel mai mare fiind interesul pentru sfera afacerilor, apoi pentru viața economică și politică. O instituție presupune reguli stricte de conduită pentru cei care folosesc serviciile ei, reguli bazate pe justiție, echitate, transparență, profesionalism și disciplină. Instituția bursei este deci o persoană juridică, care, prin obiectul său de activitate, forma juridică, organizare și funcționare, se autoreglementează și se autoguvernează. Principiul autoreglementării dă dreptul instituției bursei, ca în limitele legii, să-și stabilească modul de
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
bursă; sindicatul bursei de efecte, acțiuni și schimb; modul de stabilire a cotațiilor la bursă etc. Pentru a crea baza de credibilitate a acestei instituții în rândul masei mari de investitori, dar și în rândul publicului, condițiile menite a garanta profesionalismul și corectitudinea tranzacțiilor bursiere sunt detaliate prin Regulamentul bursei. În acest sens, sunt precizate condițiile pentru admitere la bursă în funcție de obiectul de activitate, regulile privind cotarea la bursă, respectiv condițiile pentru cotare și taxele pentru cotare, materializate în prospectul pentru
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
într-o simetrie care se va dovedi benefică pentru Școala B.P. Hasdeu, celor aproape optsprezece ani petrecuți până atunci la catedră să le urmeze optsprezece ani dedicați în întregime acesteia, ani în care, cu talent, cu pasiune, cu seriozitate, cu profesionalism și - peste toate - cu un imens volum de muncă, doamna profesoară Eugenia Cîmpeanu a realizat multe lucruri de calitate, concretizate în timp în constanța reprezentărilor meritorii ale școlii și mai ales în soliditatea pregătirii segmentului rezervat istoriei din cultura generală
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
culese (dovezile de audit) cu un criteriu sau o cerință prin judecare, măsurare, încercare sau comparare. Obiectivitatea se manifestă prin realizarea unor aprecieri ale situației reale în raport cu criteriile de audit fără a se utiliza impresiile personale. Asigurarea obiectivității derivă din profesionalismul celui care efectuează evaluarea. Introducerea criteriilor de audit permite evidențierea unor elemente de tip indicator sau parametru prin care să se realizeze măsurarea sau compararea. Criteriile de audit reprezintă ansamblu de politici, proceduri sau cerințe care sunt stabilite pentru elementele
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
specifice de către auditor. Logica lucrurilor ne arată că îndeplinirea principiilor necesită deținerea de cunoștințe, abilități, aptitudini și competențe în domeniul tehnic, economic, management, etic etc. În acest context, punerea în practică a principiilor, în termeni de apreciere a comportamentului, denotă profesionalism și moralitate. Profesionalismul și moralitatea sunt văzute ca o respectare de către auditor a tuturor principiilor și standardelor statutate și implicit respectarea deontologiei profesionale. La stabilirea principilor de audit se are în vedere că aceste principii interferă și uneori se contopesc
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]