3,325 matches
-
performărilor discursive ale lui Nae. Invocarea tiraniei rusești articulează două momente complet diferite, pe care nu le leagă aparent nimic. Primul îl constituie „analiza” pe care Nae o face evenimentelor politice, și care relevă o dimensiune catastrofică, celălalt ține de proximitatea nașterii propriului copil. Cele două evenimente fac un contrast considerabil. Cu o lipsă de pudoare aproape medievală, tatăl nu ascunde nimic din fiziologia actului, necamuflând niciun detaliu jenant, amin- tind chiar de un istoric dificil al acestor nașteri în familia
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
oratorul grav, dacă nu chiar furios, celălalt un temporizator. Însă dacă privim cu atenție rolul acestora din urmă, observăm că ei nu fac decât să stârnească și mai mult revolta, acționismul perechii lor. În orice caz, este vorba de o proximitate excesivă, de o complicitate subreptice a celor care trăiesc din aceeași substanță. Observăm că acest regim al reflectării deforma- toare în oglindă devine funcțional pentru o întreagă serie de situații. Dispozitivul lui „simț enorm și văz monstruos” permite o deformare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
violent, n-are să mai facă nimic femeilor arestate”. Potențialul conflictogen și starea de excitație nervoasă a lui Lefter se descarcă în momentul când aceasta află că țigăncile au fost eliberate din arest. Furia își caută obiectul și îl găsește în proximitate. De data aceasta, expresia sa sublimată este invectiva, însă discursul a devenit prin preaplinul său expresie corporală : „Și apoi o cascadă, un torent de invective la adresa autorității, care e compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii ! exemplu : d. inspector
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
curiozității tâmpe o teratologie de circ. Ceea ce constituie dimensiunea lui „simț enorm și văz monstruos” ține însă de transferul în același registru al enormului, al grandilocvenței elanului patriotic și a sublimului erotic aflate într-o perfectă simbioză și într-o proximitate infecțios-derizivă cu ordura. În spectacolul grotesc de commedia dell’arte pe care-l oferă acest arlechin degradat, Nae Girimea, se pot citi toate deformările. Lupta cu cocoși este însoțită de o mascaradă cu căței îmbrăcați în roșiori care ucid inamicul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a intrat într-o formă mutantă, deformată în discursul public și în cel politic. Un anumit tip de a face oratorie vehiculând grandiosul, un trăirism congestionat împrumută tropii specifici curentului literar pentru a-i reinvesti și aici ne află în proximitatea clișajului ca punere în scenă a unei exorbitări retorice. Gesticulația care acompaniază acest retorism s-a pierdut, sunt puține spre mai deloc înregistră- rile unor discursuri parlamentare. Poate că oratoria dezechi- librată a personajelor caragialiene nu ar mai părea doar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de voluptatea grotescului. Avem un ochi rău : cultivăm grimasa, reinventăm expresio nis- mul. Grimasa nu este aici cea a comicului, expresionismul fiind unul al deformărilor în tușă groasă a trăsăturilor ? Nu ne aflăm cu acest comic și cu caricatura în proximitatea lui „simț enorm și văz monstruos” ? Caricatura îl presupune prin definiție, enormitatea și monstruosul fac parte din stilistica caricaturalului. La aceste deformări apela și Caragiale când îl invoca pe Jiquidi unul dintre cei mai reputați caricaturiști în epocă. Comicul însă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
timpul și a mă arunca în paroxismul cel mai negru. Mă forțam să-i explic lui René decizia mea și chiar mie însemi, cu cuvintele lui Epictet: „Ils peuvent me tuer, mais non me nuire”. Cum viața era mereu în proximitatea morții, despărțite numai de un fir de păr, a trăi și a muri erau inevitabile pentru mine, mai ales după îngrozitoarele întâmplări care se năpustiseră de la început peste familia și țara în care apărusem. Mai Invazia luminii. Totul pare o
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
aproape 1000 de ani În urmă, când feudalul bizantin Kekaumenos aduce prima atestare scrisă asupra aromânilor pe teritoriul Greciei de azi cu precădere În Thessalia, Pind și Macedonia. El Îi consideră daci ca ramură a tracilor, așezată mai Întâi În proximitatea Dunării, de unde au coborât În sud În locurile unde se găseau În vremea sa și unde au continuat să viețuiască până În zilele noastre. Autorul stabilește identitatea dintre vlahi și traci, care populau un areal Întins Între Marea Adriatică și Marea Neagră, Carpați
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de partid și de stat. Din prima categorie se recrutează și „guriștii” integrării europene, căci un alt reflex ubicuu este traiul lozincard, învățat cu sârg în socializarea timpurie a șefilor de azi, moștenire transmisă mai tinerilor șmecherași și beizadele din proximitatea ctitorilor repartiției după nevoi. Este drept însă că limbajul nevoilor s-a dus pe apa sâmbetei marxiste și a fost înlocuit cu cel al intereselor, personale și ele, desigur. Amenințarea că încetează repartiția după nevoi personale și nu cramponarea de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
publice, sănătate și educație de calitate, siguranță de mișcare. Cu alte cuvinte, populația este tot mai cetățeană, tot mai contractualistă, tot mai pretențioasă în timp ce în majoritatea lor, politicienii sunt tot mai retardați în moravurile primului deceniu. Fiind înăuntru sau în proximitatea clienților favoriți ai statului, ei nu vor să accepte să depindă direct de cetățeni. Doresc să mențină politica de castă, să mențină zone tabu pentru ochii cetățenilor, legate de sursa propriei averi. Ce fac pentru asta? Desigur, multe: cumpără masiv
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
au ajutat să evolueze, de la un copil neputincios și dependent, la un adult capabil să își determine viața. În acest context, avem datoria morală să practicăm, la rândul nostru, activitatea de grijă pentru autonomia altor semeni, măcar a celor din proximitate. Toate cele de mai sus nu au fost subiect de dezbatere publică structurată în România. Imediat la începutul lui 1990, cei care au încercat să introducă etica în educația de bază au fost tratați drept „comuniști și atei”. Morala este
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
economic, cultural. Cu această ruină în și lângă noi am intrat în șocul unei lumi față de care nu puteam să avem altă empatie decât cea din surse livrești și radiofonice. Mai mult, nu ne cunoșteam societatea altfel decât din experiența proximității. Cercetările sociale au fost nu doar cenzurate, ci chiar cvasiinterzise din 1977. Fiecare trăia cu percepția directă a „celorlalți”, în ignoranță față de lumea mai largă. Guvernele României nu au știut ce guvernează decât după ureche. În metaforă cromatică, prima etapă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de la curte, ca să dea exemplu. Și fără a întîrzia prea mult, părăsise Roma pentru a se instala într-o vilă din apropierea frontului, imitîndu-l în felul acesta pe Cadrona, care își stabilise cartierul general la Udine, foarte aproape de frontiera austriacă. (Această proximitate era aspru criticată de generalul Foch trimis într-o primă misiune pe frontul italian, înainte unei a doua veniri, după Caporetto care, în plus, găsea periculoasă construirea atîtor drumuri noi în formă de evantai, deservite doar de trei, patru poduri
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în celebra Capela Scrovegni, Padova - v. fig. 28) sau controversatul autoportret al lui Michelangelo sub rasa de călugăr a lui Nicodim, în Pietà Bandini (pentru propriul mormânt; v. fig. 29). Nevoia de a legitima puterea terestră prin reprezentarea autocratului în proximitatea figurii sacre − în același câmp plastic sau în același spațiu religios (biserica ortodoxă) − se extinde în occidentul catolic la nevoia individuală de a obține putere socială, de a avea vizibilitate în spațiile religioase și a fi comemorat de privitori. "Persoana
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
proiectat în noaptea ochilor albi ce stigmatizează chipul acestui suferind. Dacă, într-o astfel de situație, înainte de naufragiul-bulversare al conștiinței mele, observam prezența nevăzătorului din ce în ce mai aproape, pe măsură ce pașii mei se îndreptau spre el, abia acum, odată ajuns și pătruns în proximitatea lui, în paradigma traumei absenței văzului său, privesc spre acest orb și văd că el nu vede. Această vedere a nevederii lui mă asfixiează, îmi răpește și stinge orizontul și perspectivele vizuale, mă orbește. Tabloul meu compus din imagini-amintire, secvențe
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ținută corporală caritabilă, efectuez un gest concret-filantropic. Acest gest cumulează o serie de etape, secvențe ce se succed într-o aliniere bine închegată. Așadar, pentru început, mă îndrept fizic spre prietenul meu și îmi poziționez prezența trupească în imediatitatea, în proximitatea entității sale trupești. Apoi, din nou mâna, drept componentă corporală fundamentală investită cu imens potențial de expresie, comunicare și acționare, se manifestă dinamic dăruind o strângere-de-mână cărei i se răspunde reflexiv, precum într-o oglindă. Dau mâna cu prietenul și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
poate nota în același caz și o explicație pentru cunoscuta afirmație potrivit căreia securitatea internațională este indivizibilă. Valurile de refugiați care au apărut mai întâi în urma represiunii puterii de la Belgrad, apoi în urma bombardamentelor au afectat nu numai țările din imediata proximitate a conflictului, ci și state mult mai îndepărtate. Problemele reconstrucției postconflict, în dimensiunile sale materiale sau sociale, au afectat întreaga comunitate internațională, nu numai Iugoslavia. La celălalt capăt al axei se identifică interesele ce scapă sistemului internațional, adresându-se nivelului
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
la bruderschafturi, de la bruftuluieli la pupături nu erau o fericire; din contra, după amuzament mă încercau remușcările. Lîngă talentații mei colegi, trei sau patru eminenți, cu articole de mai multe rînduri în dicționare și citați în sintezele literare, și în proximitatea colaboratorilor de „mare calibru”, „marcanți”, am dobîndit, se pare, eu însumi un complex: complexul „omului fără cărți”. Degeaba publicam lună de lună în revistă și, uneori, săptămînă de săptămînă în gazetă, fără cărți nu eram considerat scriitor, deși, într-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se dă”. Privesc cu dușmănie pe oricine e în fața lor. Articulează cu greu cîte o frază, dar inventează legi: „Legea spune că nu se dau decît două sticle cu lapte!” E un adevărat chin să stai jumătate de oră în proximitatea lor. Cînd, în fine, ajung la „potou”, își înghit mîrîielile și protestele și se gudură pe lîngă vînzătoare. Un lucru e sigur: chiar dacă nu s-au născut așa, ăștia au fost transformați în javre pentru tot restul vieții lor. *„Nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Foarte frumos vă numește domnul Ciopraga „cronicarul de la Fălticeni; erudit, lansându-se În comentarii rotitoare”; cu acea civilitate de rară esență, de a intra În „consonanță cu interlocutorii”, cu inimă, cu rațiune, cu migală și elan, cu „distanțare tactică” și „proximitate tandră”... și mai ales cu romantism: „idealitate și iubire”. Ei, asta de unde să mai găsim astăzi? Are mare dreptate domnul Ciopraga și când spune că, pentru moralistul care sunteți, „nu a exista e criteriul [...] hotărâtor, ci a crea” și mi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sosire, am aflat că Domnul, nu tovarășul, Radu Petrescu dispăruse din forfota supraanimată. Hoinărea, am Înțeles, prin port și pe străzile Brăilei, mai interesat de „ce se vede” În peisajul urban și acvatic, și poate În cel celest, decât În proximitatea zurbei mondene. I-am fost prezentat, totuși, la un moment dat. MRP Îl surprinsese revenind, pe furiș, la hotel și a profitat de clipă. Un domn scund și politicos, În haine cuminți. Cap mare, fruntea asemenea. Părea un introvertit poet
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
genocid, domnu’ Duda.” Moartea lui Radu Petrescu m-a zguduit. Totul se prăbușea, rapid, În mocirla fără fund a neantului tiraniei. Muriseră deja câțiva prieteni, ne Înghițea bezna pe fiecare și pe toți, clipă de clipă. Frumusețea sucomba, oripilată de proximitățile pernicioase, adevărul devenise sălbatic, binele se retrăsese În vis. Când am intrat În casa de pe Pitar Moș de unde pornea cortegiul funerar, Adela Petrescu, În negru, a izbucnit, instantaneu, În plâns. „Nu l-ați mai iubit”, a murmurat când m-am
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ce amară sărbătoare a descătușării vorbește poeta: „Singurătatea celor patru scânduri/ din palma plesnită peste obraz,/ lacrima de dimineață/ asmuțită Împotriva părăsirii de sine/ și pantoful clovnului din creier,/ - astfel Își Începea fiecare sărbătoare/ prietenul meu Mynheer”. În depărtarea și proximitatea poeziei: rătăcirea reluată, deșertul dintotdeauna al celui izgonit, noul cort pe care pribeagul și-l adjudecase: „iar și-a Înălțat cortul În propria piele,/ iar a pus la uscat ierburi amare/ pentru o altă alungare,/ pentru o altă palmă,/ prietenul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
adaptare stilistică, ci și scrutarea unui adevăr oarecum simplificat sau simplificabil, tratat Într-o formă mai sumară și accesibilă. Scriitorul ieșea din nebuloasa adevărului individualizat pentru a confrunta ceea ce viața Îi oferea, la un pas, chiar dacă pasul trecea, inevitabil, din proximitate, În Istoria de care cotidianul se Înlănțuie. Retrospectiv privind, rezultatele sunt relative, firește. Destui au fost scriitorii care și-au găsit, Într-adevăr, o nouă Înzestrare și misiune, Întregind-o pe cea anterioară, destui au eșuat Într-o ieftină exhibare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
senzorialitatea „inteligent filtrată, cu totul și cu totul alta decât cea vag vibratilă, cețoasă și vaporoasă, aproape caricaturală În insignifianța ei, caracteristică unui Întins sector al literaturii zise feminine”. Balansul Înșelător apatic al așteptării este și pândă răbdătoare În scrutarea proximității și precarităților ei, a penibilității gregare, a umbrelor dinăuntrul și din afara personajelor. Sunt caracteristici vizibile În toate cărțile autoarei, chiar și În realizarea ei epic-psihologică de vârf, cu neașteptate conexii Între contemporaneitate și trecut, Între memorie și actualitate, cum este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]