3,267 matches
-
România?” Dacă vom continua să fim nepăsători, atunci ceva din adâncul ființei noastre va fi definitiv pierdut. Dostoievsky susținea acest mare adevăr: “În lipsa cauzei și a muncii, apare veșnic dezordinea”. “Stricatu-s-au oamenii și urâți s-au făcut întru îndeletnicirile lor.” (Psalm 13, 1). * În vederea formării unui om cu un ridicat potențial din punctul de vedere al aportului său social, sunt necesari minim 3 ani de studii superioare. În decursul unui singur an universitar, unui student îi este necesară suma de minim
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
timpul pentru Dumnezeu. Timpul pentru Dumnezeu ne realizează și pe noi înșine în fața lui Dumnezeu, iar cealaltă vreme a vieții noastre, zilele de lucru, trebuie cinstite prin munca: “Ieși-mă omul la lucrul său și la lucrarea sa până seara” (Psalmi 103, 24) - deci, oamenii care se conduc după rânduiala lui Dumnezeu, ar trebui să muncească de dimineață până seara, cât e zi lumina, atât e și zi de muncă, și, în cazul acesta, împlinirea datoriei de a munci duce și
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
patru cu cădelnițele de argint și pe brațe cu peșchirele albe, subțiri, cusute cu aur și argint. În curtea bisericii s-au citit rugăciunile Învierii. Starița, rămasă în biserică cu ușile cele mari închise, este întrebată de preot, cu vorbele psalmului 23: „Deschideți, boieri, porțile voastre și va intra Împăratul Slavei“. Ea răspunde din biserică: „Cine este acesta, Împăratul Slavei?“ Iar preotul: „Domnul Puterilor, acesta este Împăratul Slavei. Deschideți porțile!“ Acest dialog se repetă de trei ori, iar la ultimul răspuns
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mulțime de lucrări de filozofie, pedagogie, sociologie, literatură rusă, engleză, câteva romane pe care mi le procurau prietenele din București și cetirile de seara cu preoții: Evanghelia lui Matei și [a lui] Ion, Actele și Scrisorile Apostolilor către Romani, Apocalipsul, Psalmii, Talmudul, Coranul.]( Ediția I, 1937, p. 221. ) dr. cantacuzino revine O mică indispoziție a lui Vintilică ne aduse, după mai multe cereri insistente, pe Costache. Nu-l văzusem de două luni și jumătate, era foarte slab, dar remontat de atacurile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
singur Domn, mi-am spurcat copilul meu ca Lot în beție. Și m-am făcut Domn! M-ai uns, Doamne, cu untdelemnul tronului din Sion. Și Hagar a mea în turn, m-oi duce la ea ș-oi cânta un psalm al pruncilor lui Assaph si o voi bucura cu cântecul arfei Sionului". {EminescuOpVII 241} El era nebun. Luă un urcior plin cu apă în mână și merse pe ulițele strâmte ale mahalalei jidovilor. Dar drumul nu și-l greși. Ajunse
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
hangiu cum se ajunge la domeniul Ariberti. Mi-a arătat un drum care se afunda în pădure, spunându-mi: - Există scurtături, dar tu nu ești din partea locului și sigur o să te rătăcești. Fă ce-ți spun. Mergi preț de un psalm, și o să ajungi la podul peste râul Fossa. Un alt psalm, și ajungi la canalul de irigație numit Sega, unde o să vezi o răspântie. De-acolo o iei pe drumul de la dreapta ta. Un al treilea psalm, și iată-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
drum care se afunda în pădure, spunându-mi: - Există scurtături, dar tu nu ești din partea locului și sigur o să te rătăcești. Fă ce-ți spun. Mergi preț de un psalm, și o să ajungi la podul peste râul Fossa. Un alt psalm, și ajungi la canalul de irigație numit Sega, unde o să vezi o răspântie. De-acolo o iei pe drumul de la dreapta ta. Un al treilea psalm, și iată-te ajuns. Nu știu la care psalm se referea bărbatul, dar indicațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
preț de un psalm, și o să ajungi la podul peste râul Fossa. Un alt psalm, și ajungi la canalul de irigație numit Sega, unde o să vezi o răspântie. De-acolo o iei pe drumul de la dreapta ta. Un al treilea psalm, și iată-te ajuns. Nu știu la care psalm se referea bărbatul, dar indicațiile lui s-au dovedit a fi precise. Am mers în liniște de unul singur, la umbra copacilor ce-și întindeau crengile, unindu-le într-un acoperiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
peste râul Fossa. Un alt psalm, și ajungi la canalul de irigație numit Sega, unde o să vezi o răspântie. De-acolo o iei pe drumul de la dreapta ta. Un al treilea psalm, și iată-te ajuns. Nu știu la care psalm se referea bărbatul, dar indicațiile lui s-au dovedit a fi precise. Am mers în liniște de unul singur, la umbra copacilor ce-și întindeau crengile, unindu-le într-un acoperiș verde deasupra drumului, doar ici și colo străpuns de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Aquileia s-au împărțit în două grupuri în naosul bazilicii, de-o parte bărbații, și de alta femeile. Erau îmbrăcați într-o tunică largă și albă, fără podoabe și cingătoare, și n-aveau încălțări. După ce-au spus rugăciuni și psalmi, persoane de ambele sexe se așezară în mijlocul bisericii. Ceilalți glăsuiau de zor un refren într-un grai pe care nu-l înțelegeam. Cântau două coruri; mai întâi bărbații și, când aceștia își trăgeau sufletul, se auzeau femeile. Astfel cântarea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pereții. Cupola părea să plutească în gol, îți prindea cugetul și ți-l înălța. Am rămas acolo ore-n șir, contemplând-o. Șase sute de persoane, între care preoți, diaconi, diaconițe, subdiaconi și paznici se îngrijeau de Sfânta Sofia. Rugăciunile și psalmii puteau conta pe o sută șaizeci de cititori și douăzeci și cinci de cantori. Dar, din păcate, a fost de-ajuns să mă trezească din vrajă un biet paznic de la o poartă neînsemnată. S-a apropiat de mine și mi-a cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de slugărnicie. Se vedea că era dintr-o familie de samurai. Nobunaga privi țintă În ochii copilului, dar acesta nu-și mută privirea. — Ce cântai? Trebuie să fi fost o melodie din muzica Barbarilor de la Miazăzi. — Într-adevăr. Era un Psalm al lui David. Copilul părea Însuflețit. Vorbea cu o asemenea ușurință, Încât părea să fi așteptat ziua În care să poată răspunde la o asemenea Întrebare. — De la cine l-ai Învățat? — L-am Învățat de la Părintele Valignami. — Aha, Valignami. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
umane: „Voi care mi-ați adus în suflet pacea / Voi care m-ați făcut să nu știu ce-i urâtul /.Voi de la care am pripit puterea / S-nalță castelul meu lângă ruine / Cuvintele științei și ale artei / Fiți bine cuvântate ca și psalmi. Poetul Ervin se face astfel cântărețul progreselor tehnice de la începutul secolului, este modernist glorificând telegraful, trenul, avionul: „De-a lungul bolților albastre / Ca portative peste pagini albe / Solii grăbite trec cutreierând pământul / Ducând cu ele glasuri tăinuite / Și -naripând nerăbdarea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
puteau fi ușor infirmate, În urma unei simple observări a faptelor. Acesta este un exemplu tipic de dogmatism, superstiție și prejudecată. Poveștile despre menstruație, de exemplu, par a fi cronica unui delir colectiv. În Biblie, În religia hindusă sau În cartea psalmilor de pocăință, se supunea logicii lucrurilor pure sau impure. Era ceva natural, inevitabil, Însă impur. Este vorba despre superstiții de o vagă natură religioasă sau igienică, complet iraționale. Pe mine, În schimb, mă șochează mai mult prejudecățile care apelează la
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
revelația identității naționale (Eugen Goga) sau dramele rurale (Octavian Prie). Criteriul etic însoțește discret judecata estetică și în aprecierea unor opere de Cezar Petrescu, Panait Istrati sau Ionel Teodoreanu. Din lirica românească modernă, comentatorul este receptiv la sentimentul religios din psalmii lui T. Arghezi și din poeziile lui Nichifor Crainic, la „românismul primitiv” al lui N. Crevedia sau la morbiditatea lui Demostene Botez; are în vedere o sinteză a lui George Popa despre literatura din Transilvania, antologia lui I. Breazu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
să spargă barierele” limbii române, convins fiind că „stihia” ei o permite, și să restituie o limbă „organică și esențială, a adevărului conținut în adâncurile ei”. Aceeași respectare a topicii și ritmicii originare se regăsește în transpunerea în românește a Psalmilor biblici. SCRIERI: Cuvânt în cuvânt, Iași, 1972; Poezii, Iași, 1979; Calea vie, București, 1983; Vlad Țepeș, Iași, 1984; Scara de raze, 1990; Carul Mare, București, 1991; Jeanne d’Arc, Iași, 1992; Vederea, Iași, 1995; Venirea, Iași, 1995; Prezența, Constanța, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
Heinrich von Kleist, Familia Schroffenstein. Robert Guiscard, Iași, 1992, Amphytrion, Iași, 1998; Matsuo Basho, Lună și floare de prun, Iași, 1997; Vergiliu, Aeneis, Iași, 1996; ed. Iași, 1999, Bucolicele și Georgicele, Iași, 1997; Lev Șestov, Extazele lui Plotin, Iași, 1996; Psalmii, Iași, 1997; ed. Iași, 2001; Shakespeare, Regele Lear, Iași, 2000. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 93-96; Regman, Colocvial, 279-295; Doinaș, Lectura, 236-242; Paleologu, Alchimia, 152-155; Valentin Silvestru, Lumini și penumbre, AST, 1985, 10; Grigurcu, Existența, 462-465; Sorin Antohi, Premiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
Jeanne d’Arc și forța artei sacre, VR, 1995, 9-10; Lucia Cifor, O nouă traducere a „Eneidei”, RR, 1997, 4; Lucia Cifor, Nicolae Ionel - un poet fără contemporani, RR, 1997, 9; Ștefania Milcu, Poezia mistică, „Paradigma”, 1997, 10-12; Lucia Cifor, „Psalmii” - „o haină de nuntă” a limbii, „Timpul”, 1998, 3; Cistelecan, Top ten, 18-20; Ghițulescu, Istoria, 431-432. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
începutul sau de sfârșitul ritualului sportiv (semnul crucii, adresarea către părinți, antrenori, sau suporteri) precum și în scenariul ca realitate socială ca joc de integrare în contemporaneitate (dansul pe gheață a cuplului israelian Hava Naghila/să ne bucurăm, cântec folcloric după Psalmul 118:24 devenit, în 1918 cântec național israelian). Relația dintre momentul competiției și istoria națiunilor rămâne importată, cu toate că se divide către economie. Mișcarea sportivă păstrează memoria pentru istoria reală, să citim un rezumat al unui meci de hochei prin lentila
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a simbolismului programatic înspre iconoclastia avangardei. Majoritatea versurilor anonime adăpostite de revistă atestă însă confuzia „talentelor” care își exhibă precaritatea artistică. Ecouri argheziene, minulesciene, bacoviene etc. se întâlnesc în mod obișnuit; poezia cu care se deschide primul număr se intitulează Psalmii unui analist, alta e o „rugă”, iar sub titlul Pagini nouă și cu un semnificativ moto din poemul Stihuri este înseilată o seamă de „note” ce constituie una dintre primele prezentări integral elogioase referitoare la universul poetic arghezian, așa cum se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287096_a_288425]
-
e de căutat dincolo de esență, semnificația sa e greu de surprins cu un cuvînt. Filosofia lucrează însă cu concepte, deci filosofia este reducționistă, e doar o cale întru cunoaștere. Dacă o însoțim, de exemplu cu niște imnuri religioase, cu niște psalmi, înțelegerea devine mult mai bună, se deschide ca un boboc de floare. Înflorirea e un miracol în sine, viața toată e un miracol, dragostea e un miracol, dar filosofia nu se ocupă de miracole. Nici de taine sau de mistere
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de la apariția primului, este limpede că pesimismul arborat cu atâta emfază nu va fi fost o atitudine de viață, ci se născuse din dorința poetului de a se simți viu. „Sufăr, deci exist” este codul în care pot fi citiți „psalmii” săi: „Doamne, nu-mi da niciodată pace / Bate-mă de vrei să te iubesc” (Rugă). Cartea modifică radical portretul de tinerețe, marcând renunțarea la atitudinea de răzvrătit de odinioară („Am privit îndărăt / De unde am pornit / Să calc peste dureri / Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]
-
de pai,/ Un bănuț de floare vie”) la violență și cruditate verbală („În două surcele de vreasc să se facă/ Picerele tale, făptură buimacă./ Plesni-ți-ar timpanul,/ Să n-auzi când trece traivanul./ Să uiți la cetanii tipicul/ Și psalmii în zi de Crăciun./ Să n-ai după masă tutun./ Să-ți pută buricul”). Artist al formei, T. este un poet cu un registru literar totuși limitat. Un oarecare spirit facil, un anume retorism nu îi sunt străine. Mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Metsän konsertti (Concertul din luncă), traducere de Hanna-Riikka Kavasto, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, pp. 27-36. *** Argeșin Luostari (Mănăstirea Argeșului), traducere de Laura Delicostea și Marco Pribilla, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, p. 19. Arghezi, Tudor, Aamutunnelmia (Morgenstimmung), Psalmi (Psalm), Melankolia (Melancolie), Olit juuri lähtenyt (De-abia plecaseși), traducere de Laura Delicostea, în "Columna", nr. 18, 2005, pp. 11-13. Bacovia, George, Maisema (Decor), traducere de Pirjo Raiskila, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 48. Bănuș, Maria, Kahdeksantoista (Optsprezece
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
konsertti (Concertul din luncă), traducere de Hanna-Riikka Kavasto, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, pp. 27-36. *** Argeșin Luostari (Mănăstirea Argeșului), traducere de Laura Delicostea și Marco Pribilla, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, p. 19. Arghezi, Tudor, Aamutunnelmia (Morgenstimmung), Psalmi (Psalm), Melankolia (Melancolie), Olit juuri lähtenyt (De-abia plecaseși), traducere de Laura Delicostea, în "Columna", nr. 18, 2005, pp. 11-13. Bacovia, George, Maisema (Decor), traducere de Pirjo Raiskila, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 48. Bănuș, Maria, Kahdeksantoista (Optsprezece) și
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]