1,291,347 matches
-
multe de spus despre viața și opera lor, despre contemporani și atmosfera epocii, nu-și scriu ori se gândesc prea târziu să-și scrie memoriile. Așa s-a întâmplat cu reputatul comparatist Alexandru Ciorănescu (1911-1999), care n-a reușit să publice decât un prim volum din Amintiri fără memorie, apărut în 1995 la Editura Fundației Culturale, al doilea rămânând probabil, fie nescris, fie nedefinitivat. Eruditul profesor și cercetător, de care învățământul universitar românesc n-a avut parte pentru că, după război, a
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
Române de la Fontenay-aux-Roses, unde se spune că plimbându-se prin grădina școlii împrejurul unui bazin cu pești roșii, îi amenința cu bastonul, strigând la ei: "Je suis le Roi Soleil". Mai târziu, fiind director la Editura Fundațiilor Regale, i-a publicat lui Al. Ciorănescu traducerea Stanțelor lui Moréas. Autorul povestește apoi cum i-a cerut Rosetti să-l ajute pe Alexandru Graur, persecutat și fără slujbă în timpul războiului, dându-i bani pentru articole dintr-o proiectată enciclopedie, pe care el, ca
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
Grațian Jucan După primul război mondial, ziarul Românul din Botoșani a publicat o fotografie a lui Gheorghe Eminovici-tatăl cu fiul său Matei. Acum vreo 40 de ani în urmă Ministerul Învățămîntului a publicat patru planșe (material didactic) cu M. Eminescu, unde pe una publica fotografia menționată, dar cu fiul său Mihai. Evident
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
Grațian Jucan După primul război mondial, ziarul Românul din Botoșani a publicat o fotografie a lui Gheorghe Eminovici-tatăl cu fiul său Matei. Acum vreo 40 de ani în urmă Ministerul Învățămîntului a publicat patru planșe (material didactic) cu M. Eminescu, unde pe una publica fotografia menționată, dar cu fiul său Mihai. Evident, o greșeală (un fals)! Întîia fotografie care s-a păstrat și transmis a lui Mihai Eminescu este aceea luciferiană, din 1869
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
primul război mondial, ziarul Românul din Botoșani a publicat o fotografie a lui Gheorghe Eminovici-tatăl cu fiul său Matei. Acum vreo 40 de ani în urmă Ministerul Învățămîntului a publicat patru planșe (material didactic) cu M. Eminescu, unde pe una publica fotografia menționată, dar cu fiul său Mihai. Evident, o greșeală (un fals)! Întîia fotografie care s-a păstrat și transmis a lui Mihai Eminescu este aceea luciferiană, din 1869, făcută la Praga, la 19 ani. Atelierul fotografului Jan Tomás din
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
rîndul trei (de la stînga spre dreapta). Chipul poetului e asemănător cu fotografia din 1878 din tabloul (medalionul) al doilea al "Junimii". Trebuie amintit faptul că în Viața lui Mihai Eminescu, Ediția a treia revăzută, F.P.L.A., București, 1938, G. Călinescu a publicat pe planșa VI o fotografie "Eminescu la 16 ani" pe care scria: "M. Eminescu, Botoșani 1869", comentată anterior de autor și reprodusă pe coperta revistei "Adevărul literar și artistic", care însă nu-l reprezintă pe poet, ci pe actorul botoșănean
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
Subteranele memoriei de Vasile Igna (Ed. Universal Dalsi, 2001) sau Sub zodia proletcultismului de M. Nițescu (Ed. Humanitas, 1995), aceasta fiind o lucrare de sertar, redactată de autor în 1979, în deplină libertate de conștiință, parcă fără gând să o publice deși încercări a făcut. A apărut postum. Este și ea consultabilă, dincolo de accentele de pamflet, pentru anii de început ai literaturii postbelice. Dar, cum spunea, aceste cercetări, chiar și aceea a lui M. Nițescu, sunt interesate precumpănitor de fenomenul politico-ideologico-social
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
Printre-o stranie coincidență, abolirea monarhiei a coincis cu începerea campaniei de răsturnare a mitului Arghezi în poezie, campanie dusă chiar de "Scânteia". (În prezent Arghezi, care este și grav bolnav de o anemie cerebrală, nu mai are dreptul să publice nimic și este interzis în librării.) De asemenea Călinescu, deși politicește este aparent cu ei, este vehement atacat public și în presă pentru așa-zisul "idealism hegelian" al pozițiilor sale de critic și istoric literar. Șerban Cioculescu agonizează moralmente ținând
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
faimă internațională, avea în aprilie 1884, când descindea la București spre a-și îmbunătăți cunoștințele de limba română, doar 26 de ani. Născut în 1858, făcuse excelente studii de filologie la Paris, iar interesul față de limba română și-l manifestase publicând, în 1879, o recenzie la Zur rumänischen Lautgeschichte de Moses Gaster. Sosit în România, Nyrop avea să pătrundă, foarte repede, în chiar miezul vieții culturale române. La data de 2/14 mai 1884, Titu Maiorescu notează în jurnal: „La cină
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
l-a invitat la întâlnirile Junimii bucureștene, i-a furnizat informațiile istorice de care avea nevoie, i-a verificat apoi datele pentru un articol despre monarhia română ș.a. Scrisorile trimise de Nyrop lui Maiorescu după întoarcerea sa în Danemarca (parțial publicate de către Geo Șerban în Secolul XX, 7-8-9 / 1979) vibrează de o admirație și un respect cu totul ieșite din comun. Corespondează în limba franceză; totuși, în scrisoarea din 7 aprilie 1885, Nyrop adaugă un post-scriptum în românește: „Dacă ați binevoi
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
de critic, între altele și datorită importanței acordate studiilor de psihologie ale acestuia (la care Maiorescu ținea mult). în plus, Nyrop nu ezită să-i ceară lui Maiorescu, într-o scrisoare (23 decembrie 1884), chiar o fotografie, pe care o publică în carte, ca singur... monument uman, printre imagini cu monumente arhitectonice (biserica Stavropoleos, Mânăstirea Argeș ș.a.). Capitolul cuprinde însă și rezumate ale articolelor mai importante ale criticului și mai ales o traducere (foarte puțin scurtată) a în contra direcției de astăzi
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
în sens cronologic invers în opera lui Mateiu Caragiale, pornind de la Craii de Curtea-Veche pentru a străbate textul atît de poetic, de ciudat, de tainic la puterea a doua al nuvelei Remember. Reamintesc în grabă că Remember e prima operă publicată în volum a lui Mateiu Caragiale (la editura "Cultura Națională" în 1924, după apariția în Viața românească în 1922); iar romanul Craii de Curtea-Veche a apărut în volum în 1929 (la Cartea Românească, după publicare în Gândirea, între 1926-1928). Prima
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
mândru azi de a fi fost pedepsit cu "neagra" fiind prins în mână cu o coajă de săpun presărat cu praf DDT, pe care scrijelasem pentru discipolii mei numele unor gînditori presocratici despre care le vorbisem, decât de a fi publicat atâtea cărți scrise de mine mai târziu. Cu toate interdicțiile ce aboleau libertățile ca să nu mai amintesc privilegiile universitare, acolo sub bolțile Jilavei, sau ale bătrânei cetăți a Făgărașului, la Gherla sau într-o mică celulă în care ne înghesuiam
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
anume, acum, la o carte a lui Dan Cristea, Versiune și subversiune, apărută la noi în 1999, la Editura Cartea Românească. Am spus la noi pentru că destinul ei a început în America, unde autorul a scris-o în engleză, a publicat-o acolo la sfârșitul anilor '80, pentru a o prezenta ca teză de doctorat la universitatea din Iowa. La destul de mult timp după revenirea în țară, petrecută în 1990, a publicat-o și în românește, traducerea fiind semnată de autor
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
America, unde autorul a scris-o în engleză, a publicat-o acolo la sfârșitul anilor '80, pentru a o prezenta ca teză de doctorat la universitatea din Iowa. La destul de mult timp după revenirea în țară, petrecută în 1990, a publicat-o și în românește, traducerea fiind semnată de autor și de Radu Lupan, eminentul anglist. Ediția românească a trecut însă aproape neobservată. Ar fi fost totuși firesc să intereseze o astfel de carte, ceea ce nu s-a întâmplat. Să genereze
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
pribegiei în slujba unei cauze patriotice, citească paginile scrise de marii noștri exilați Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Theodor Cazaban, Sanda Stolojan, Nicoleta Franck și, bineînțeles, ale lui Paul Goma (sau ale lui E. Lozovan sau Leontin Constantinescu). Toate s-au publicat în țară și, de bună seamă, mai sînt și altele, care ne scapă din amintire, acum. Dl Neagu Djuvara, astăzi întors „acasă" („repatriat"!) face bine amintind „compatrioților" noștri că pribegia (sau exilul) a fost o probă de foc a unui
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
evenimente. Activitatea d-lui Djuvara la Fundația Carol I se termină prin 1961. Nu înainte de a reuși să editeze cîteva lucrări literare și politice. Marcel Fontaine, d-na Denise Basdevant, Mihai Niculescu au fost autorii pe care Fundația i-a publicat (era pregătită și publicarea unui volum inedit al lui Mircea Eliade). Dar, după trei ani, „secretarul general" își încheie activitatea la Fundație și... surpriză, primește un angajament de „consilier tehnic" la Ministerul de Externe al unei noi republici din Africa
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
proletcultismului, undeva se întâlnesc, și anume în "punctul poveștilor fără sfârșit". Se poate accepta. M-am referit mai înainte la sprijinul pe care de tot tânărul Petru Dumitriu l-a primit de la D. Caracostea, care nu doar că l-a publicat prima dată, dar l-a și comentat concomitent cu publicarea. Ar fi un motiv, nu singurul, de reconsiderare (revizuire) a părerilor despre acest critic literar și estetician, promotor între cele două războaie al criticii genetice și autor al unor substanțiale
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
viață. A lăsat în urmă cărți importante, unele scrise în colaborare - Istoria limbii române literare (1971), Introducere în filologia română (1972), Critica textuală și editarea literaturii române vechi (1973) - și ediții, mai ales din cronicari (Ureche, Costin, cronicarii munteni), a publicat multe articole valoroase de istorie a limbii literare. Pe lîngă ele, a lăsat printre foștii săi studenți amintirea unei atitudini de seriozitate, profesionalism și onestitate. Dincolo de o mare tristețe pentru dispariția omului care a fost, rămîne ideea că un lucru
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
din Constanța. Urmează vizitarea unui târg de carte, organizat în campusul universitar. Au loc numeroase lansări de cărți. în centrul atenției se află volumul Mortul care ne trebuie de Jorge Semprún (traducere, prefață, note și îngrijirea ediției de Dinu Flămând) publicat cu promptitudine de Editura Dacia din Cluj. Moment insolit: prânzul luat la Arhiepiscopia Tomisului (nu vreau să-l descriu, ca să nu transform relatarea într-un poem). Seara, la Mangalia, decernarea premiilor: Premiul "Ovidius", pentru valoarea recunoscută a operei literare și
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
cel de la care a plecat acum un sfert de veac revizuirea întregului dosar al scrisului lui Cantemir și direcția retorica a interpretării sale, iar acum avem în față un alt volum care prezintă și analizează Universul baroc al "Istoriei ieroglifice" * publicat de universitarul bucureștean Gabriel Mihăilescu. Teza de doctorat la origine, din care am putut cîți cîteva fragmente în reviste sau în volumul omagial Paul Cornea, scos de Polirom acum doi ani, cartea lui Gabriel Mihăilescu atestă atat largă capacitate a
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
de ciuma roșie bântuind orașul. Prospero este primul ucis de ciuma care pătrunde prin ușile ferecate. Tot astfel, V. Voiculescu ne izola înlăuntrul operei sale și evadam împreună din cotidian. Aveam impresia că scrie numai pentru noi. Refuzase să-și publice din opera sa în regimul comunist, care oricum i-ar fi repudiat-o și schingiuit-o în conformitate cu realismul socialist. El a fost primul arestat, urmat de Dinu, Barbu Slătineanu, Vladimir Streinu, Sandu Lăzărescu, Dr. Nini Radian și prietenul acestuia, Dinu
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
era continuu supravegheată. Gabi Defour, fiica lui, mi-a spus că nu a vrut să se spovedească și a refuzat împărtășania sub cuvânt că nu este pregătit. Lui Ionică, cel mai iubit fiu al său, i-a interzis să-i publice opera în regimul comunist. Ionică s-a luptat ca un leu paraleu și a reușit să obțină poemele religioase confiscate de securitate și i-a publicat opera. În anul 1964, după eliberarea din închisoare, Dinu i-a căutat mormântul fără
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
pregătit. Lui Ionică, cel mai iubit fiu al său, i-a interzis să-i publice opera în regimul comunist. Ionică s-a luptat ca un leu paraleu și a reușit să obțină poemele religioase confiscate de securitate și i-a publicat opera. În anul 1964, după eliberarea din închisoare, Dinu i-a căutat mormântul fără să i-l găsească, deși i se spusese pe unde se afla. M-am trezit într-o dimineață cu certitudinea că îi vom găsi mormântul și
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
site-ul unde am descoperit-o la vânzare: “Iartă-mă, părinte, suntem pe cale să păcătuim! Cu roba neagră, lungă, clasică, cu guler alb, vei arăta pur și simplu divin. Treci în genunchi și pregătește-te să îți spui rugăciunile!”. (text publicat în revista Unica, ediția din martie 2013 )
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]